Anul II, nr.

23
decembrie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Invitaþie de Revelion
Lumina din peºterã
- adevãrata bucurie a Crãciunului -
Anul acesta am vãzut oferte
foarte atractive pentru a petrece
noaptea de Revelion. Ofertelor
de pe piaþã li se mai adaugã una,
aproape deloc mediatizatã.
(pag. 8)
„Crãciunul începe cu
adevãrat
în inimile noastre!“
Crãciunul reprezintã o pro-
vocare pentru creºtinul zilelor
noastre. Un interviu cu pãrintele
diacon Claudiu Pãun. (pag. 5)

Planningul familial
sau lupta
contra vieþii nenãscute
Metodele contraceptive ri-
dicã probleme serioase atunci
când sunt evaluate din perspec-
tiva Revelaþiei ºi a sensului vie-
þii umane, sau chiar din per-
spectiva consecinþelor reale.
(pag. 11)
Toamna, anotimpul
pelerinajelor
la Pãrintele Arsenie
În jurul datei de pomenire,
28 noiembrie, se înmulþesc pe-
lerinajele la Prislop. (pag. 13)
În aceastã economie de piaþã a sãrbãtorilor
Masa de Crãciun tarabele sunt pline de oferte generoase. Toþi co-
mercianþii încearcã sã ne facã sã credem cã ei,
Rubrica „Cu Dumnezeu în doar ei pot sã ne ofere acum „licoarea“ bucuriei ºi
casã“ vã oferã reþete speciale a fericirii. În aceastã mare piaþã a sãrbãtorilor, la
de Crãciun, cu menþiunea cã o tarabã modestã, Dumnezeu îºi aºteaptã clienþii
cel mai important oaspete la pentru a le oferi gratuit singurul dar pe care l-a
aceastã masã este chiar Dum- pregãtit acum pentru noi toþi cei care vrem sã-L
primim. Adevãrata bucurie a Crãciunului. (pag. 4)
nezeu. (pag. 15)

CMYK
 2 Mesaje de sãrbãtori
„Sãrbãtorim cu toþii Naºterea dupã trup a Fiului Unul „Naºterea Pruncului divin în peº-
Nãscut al lui Dumnezeu, care vine din nou, ca în fiecare tera Betleemului împlineºte în lume
an, în casele, în bisericile ºi sufletele noastre, revãrsând Taina Întrupãrii, a înomenirii Fiului
pretutindeni lumina, pacea ºi binecuvântarea ei dum- lui Dumnezeu, din iubire, pentru a
nezeiascã. Minune mare s-a sãvârºit în noaptea de tainã în mântui lumea. Ca pregãtire a lucrãrii
peºtera de lângã Betleemul Iudeii: Fecioara Preacuratã þine izbãvitoare a neamului omenesc,
în braþe ºi culcã în ieslea umilã un Prunc dumnezeiesc - pe Crãciunul ne aduce darul cunoaºterii
Fiul Cel veºnic al Tatãlui, Dumnezeu adevãrat din Dumnezeu lui Dumnezeu, pentru cã a rãsãrit oame-
adevãrat, nãscut mai înainte de veci, luminã din luminã, aºteptarea patri- nilor „lumina cunoºtinþei“, prin care putem redes-
arhilor ºi a proorocilor ºi nãdejdea de izbãvire din suspinul pãcatelor a coperi sensul ºi rostul vieþii ca dar dumnezeiesc. De
întregului neam omenesc. Magii de la Rãsãrit cu steaua cãlãtoresc ºi se aceea, împreunã cu glasul întregii Creaþii, toþi creº-
închinã Pruncului dumnezeiesc împreunã cu smeriþii pãstori. Lor li se alã- tinii iubitori ºi doritori de Dumnezeu sunt datori sã
turã îngerii din ceruri care aduc de sus solia cereascã: „Mãrire întru cei de poarte în sufletele ºi pe buzele lor chemarea sfântã
sus lui Dumnezeu, ºi pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire“. a acestei zile: Hristos se naºte, mãriþi-L! Hristos din
Urãm din toatã inima tuturor credincioºilor noºtri, realizatorilor ºi citi- ceruri, întâmpinaþi-L!
torilor acestei frumoase publicaþii a Protopopiatului Fãgãraº, ca Sfintele Bunul Dumnezeu sã Vã rânduiascã tuturor Sãr-
Sãrbãtori ale Naºterii Domnului, împreunã cu cele urmãtoare ale Anului bãtori Fericite ºi un An Nou cu pace ºi binecuvântare!“
Nou ºi Bobotezei, sã le petreceþi cu sãnãtate † Andrei Fãgãrãºeanul
ºi cu bucurie, învredniciþi de Dumnezeu sã le Episcop Vicar al
ajungeþi încã întru mulþi ºi fericiþi ani!“ Arhiepiscopiei Sibiului
† Dr. Laurenþiu Streza
„Dincolo de vacarmul lumii
Arhiepiscopul Sibiului ºi
din ce în ce mai asaltate de
Mitropolitul Ardealului
lipsa timpului, veºnicia se
„Celor ce trudesc la paginile coboarã la noi. Peºtera strã-
acestei reviste, unice în felul inã ºi rece a inimilor noastre
sãu pentru Þara Fãgãraºului, este luminatã de cãldura cre-
le doresc multã putere de dinþei cã Mesia cel vestit de
muncã în misiunea nobilã pe prooroci se naºte din Fecioara
care o îndeplinesc de aproape Maria, în Betleem. La Naºterea Domnului
doi ani. Noi românii avem participã întreg cosmosul vãzut ºi nevãzut.
nevoie de repere morale în viaþã, Cerul ne dãruieºte steaua, îngerii cântarea,
iar revista „Apostolat în Þara Fãgãraºului“ magii aduc darurile, pãmântul oferã peºtera,
este ea însãºi un model. Cei ce se bucurã de iar dintre noi, oamenii, s-a ridicat prin
esenþa acestor rânduri sunt bunii creºtini ai vieþuire aleasã Fecioara Maria.
acestui petic de pãmânt, dar nu numai, Omul zilelor noastre doreºte satis-
pentru cã prin intermediul internetului ele „Tuturor preoþilor din Þara Fãgã- facþie imediatã, uitând cã orice bucurie,
ajung ºi la românii de peste hotare. Tu- raºului le dorim pãstorire rodnicã, cu har pentru a fi durabilã, trebuie sã împle-
turor le doresc mulþi ani, iar celor ce scriu ºi înþelepciune de la Dumnezeu, iar dum- teascã în ea „cerul ºi pãmântul“. Atunci
rãbdare ºi perseverenþã. neavoastrã, cititorilor noºtri, vã dorim ca ne vom întâlni cu acea bucurie în veº-
Aº vrea sã am puterea sã dau fãgã- Naºterea Domnului sã vã fie de folos ºi sã nicie. Se cuvine aºadar ca Sãrbãtoarea
rãºenilor bucurie ºi liniºte. Dar pentru cã vã umple sufletele de Bucuria Domnului, Crãciunului sã fie una autentic creºtinã.
puterile omului sunt limitate, mã rog lui iar Noul An sã vã aducã gânduri lumi- În acest sens sã urmãm îndemnul de a ne
Dumnezeu sã mângâie þinutul Fãgãraºului nate, o inimã curatã, cu spor în viaþã ºi ruga unii pentru alþii, de a-i ajuta pe cei
cu privirea Sa ºi sã îi þinã pe oameni sãnã- credinþã! care au nevoie de noi. Sã aºezãm la
toºi. Aº dori ca bucuria Naºterii lui Iisus sã Sperãm ca acest al treilea an de când masa bunãtãþilor, la loc de frunte, vir-
se reverse asupra Þãrii Fãgãraºului iar anul publicaþia „Apostolat în Þara Fãgãraºu- tuþi precum blândeþea, rãbdarea, ier-
2009 sã ne gãseascã pe toþi sãnãtoºi, opti- lui“ ne-a adus mai aproape unii de alþii sã tarea, postul ºi milostenia. Sã curãþim
miºti ºi încrezãtori în zile liniºtite. Am spe- ne apropie ºi mai mult, unii de alþii ºi peºtera cea rece a inimii prin Spove-
ranþa cã 2008 se va duce cu tot cu cele rele împreunã de Dumnezeu. Aºteptãm gân- danie ºi s-o încãlzim prin Împãrtãºirea
ºi cã în noul an vom fi mai aproape unii de durile ºi sugestiile dumneavoastrã pe cu Hristos.
alþii. Va trebui sã gãsim înþelepciunea adresa redacþiei, pentru a ne spune ce vã Cu ocazia Naºterii Domnului ºi a A-
necesarã pentru a ne bucura de ceea ce ne place, ce lipseºte, ce aþi dori sã gãsiþi în nului Nou urãm tuturor credincioºilor ºi
dã Dumnezeu. Dacã Dumnezeu ne dã sã- paginile revistei, dar ºi sã ne împãrtãºiþi preoþilor din Þara Fãgãraºului, cititorilor
nãtate, consider cã ne-a dat totul. tuturor din bucuriile sau încercãrile vieþii revistei noastre din toatã þara ºi chiar ºi de
Mulþi ani tuturor fãgãrãºenilor!“ dumneavoastrã de creºtini. peste hotare mulþi ani cu sãnãtate, spre
Constantin Sorin Mãnduc, Dumnezeu sã vã binecuvânteze!“ împlinirea celor de folos!
Primarul Fãgãraºului Colectivul de redacþie Pr. Protopop Ioan Ciocan

Sfântul Apostol Andrei,
prilej de mare sãrbãtoare la Berivoi
Ziua de duminicã, 30 noiembrie, a fost
prilej de mare sãrbãtoare pentru întreaga
suflare creºtineascã din þara noastrã.
Sãrbãtoarea Sfântului Apostol Andrei
revendicã neamului nostru românesc fap-
tul cã s-a nãscut creºtin dintru începuturile
plãmãdirii sale.
La noi, în Þara Fãgãraºului, centrul prãz-
nuirii a fost mãnãstirea de la Berivoi, care
a reunit 16 preoþi, dar ºi în jur de o mie de
credincioºi, adunaþi aici de Sfântul Andrei,
ocrotitorul bisericii mari a mãnãstirii.
Participarea multor preoþi din împre-
jurimi, având în fruntea soborului pe pã-
rintele arhimandrit Visarion Joantã, exar-
hul mãnãstirilor din Arhiepiscopia noas-
trã, precum ºi pe pãrintele Ioan Ciocan -
protopopul Fãgãraºului, a însufleþit inimi-
le bunilor credincioºi care au participat la
„Pe sfântul Ierarh Nectarie, l-am cinstit
minuni de când
cei credincioºi!“ Sfântul Nectarie
9 noiembrie 2008. Într-o
splendidã zi de toamnã târzie, e
adevãrat - cam friguroasã, l-am cin-
stit pe Sfântul Ierarh Nectarie aºa
cum se cuvine la schitul de la ªin-
ca Veche, al cãrui paraclis adã-
posteºte o pãrticicã din sfintele
sale moaºte. Un sobor de preoþi în frunte
cu Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, E-
piscop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a
început frumoasa slujbã a hramului încã
din seara precedentã, când a fost sãvârºitã
slujba de priveghere (Vecernia, Litia ºi U-
trenia). La sfârºitul Litiei, a fost oficiatã rân-
duiala rasoforiei, în care fratele Iulian, vie-
þuitor al schitului, a fost tuns rasofor, cu
numele marelui sfânt pe care l-am prãz-
nuit: Nectarie.
A douã zi, sãrbãtoarea a continuat cu
slujba sfinþirii apei, urmatã de Sfânta Li-
turghie arhiereascã la care au participat
aproape o mie de persoane. Totul se dato-
reazã dragostei de care se bucurã Sfântul
Ierarh Nectarie în rândul credincioºilor,
datoritã minunilor pe care nu înceteazã,
prin rânduiala lui Dumnezeu, sã le sã-
vârºeascã. Sfântul de origine greacã este
foarte iubit ºi la noi, pentru ajutorul pe
care îl dã permanent celor care i se roagã
cu credinþã ºi fac voia lui Dumnezeu.
Pentru cã ºi la ªinca s-au întâmplat multe
slujbele oficiate încununate de Sfân-
ta Liturghie. Rãspunsurile la stranã
au fost date de corul din ªinca Nouã
(foto), condus de profesorul Gheor-
ghe Malene, format din credincioºi
îmbrãcaþi în portul
tradiþional româ-
nesc, în frunte cu pri-
marul lor, domnul
Dumitru Flucuº.
Pãrintele exarh
a subliniat impor-
tanþa sãrbãtorii, a
îndemnat la o viaþã
creºtinã autenticã ºi
a transmis binecuvântarea Înalt Prea
Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza, Mitro-
politul Ardealului. De asemenea, a pre-
zentat albumul închinat mãnãstirilor din
a îngãduit ca o
pãrticicã din sfin-
tele sale moaºte
sã fie izvor de
binecuvântare în
acest loc, Pãrin-
tele Stareþ Matei
a început activitatea de culegere ºi
transpunere în scris a mãrturiilor minu-
nilor care au fost sãvârºite asupra celor
care au venit sã se închine cu dragoste la
sfintele moaºte ale îndrãgitului ierarh.
Pr. Marius Corlean
A trecut la Domnul
Dupã o suferinþã de aproape trei luni,
în data de 23 noiembrie s-a stins din
viaþã doamna preoteasã Maria Albã-
ceanu, soþia pãrintelui Nicolae Albã-
ceanu din Viºtea de Sus. Slujind cu
dãruire familia sa, binecuvântatã de
Dumnezeu cu patru copii, precum ºi cu
familia mai mare a comunitãþii parohiale
din Viºtea de Sus, doamna preoteasã s-a
mutat din lumea aceasta la vârsta de
numai 58 de ani. Slujba de înmormântare,
sãvârºitã de un sobor de 9 preoþi, având în
frunte pe Pãrintele Teofil Pãrãian de la
Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de
Sus, a avut loc miercuri, 26 noiembrie, în
prezenþa unui impresionant numãr de
Eveniment 3
Arhiepiscopia Sibiu-
lui, îndemnând pe credin-
cioºi la o lecturã plãcutã ºi
folositoare.
A luat apoi cuvântul
pãrintele protopop Ioan
Ciocan, subliniind fru-
museþea sãrbãtorii, a mã-
nãstirii de la Berivoi ºi a
felicitat pe pãrintele stareþ
Iosif pentru strãdaniile
aduse în slujba acestui loc
sfânt.
Pãrintele stareþ, proto-
singhelul Iosif Toma a mul-
þumit tuturor ostenitorilor,
înmânând împreunã cu pã-
rintele exarh o diplomã de
ctitor arhitectului care a con-
tribuit la ridicarea lãcaºului. „Mulþumim
tuturor binefãcãtorilor ºi ostenitorilor pen-
tru efortul depus ºi îi rugãm sã ne rãmânã
apropiaþi în continuare, ºi noi obligându-ne
a rãmâne lângã dânºii“, ne-a spus pãrintele
stareþ. De asemenea, a transmis în numele
tuturor credincioºilor ºi preoþilor din Þara
Fãgãraºului urãri de „La mulþi ani“ cu
sãnãtate Prea Sfinþiei Sale Andrei Fãgã-
rãºeanul - episcopul nostru vicar.
Dupã Sfânta Liturghie s-a oficiat sluj-
ba parastasului pentru ctitori ºi pentru
Andrei ªaguna, vrednicul de pomenire
mitropolit al Ardealului. Mulþimea mare
de credincioºi cu prapori ºi steaguri în
mânã au ocolit mãnãstirea, alãturi de preo-
þii participanþi.
Ziua praznicului de la mãnãstirea
Berivoi s-a încheiat cu o aleasã agapã
creºtineascã, iar colindele au rãsunat pen-
tru mult timp în toate glasurile ºi inimile
de români. Pr. Cãtãlin Teulea
credincioºi atât din sat cât ºi din
împrejurimi. Cu acest prilej,
Pãrintele Profesor Ioan Glãjar
de la Ucea de Jos a transmis
condoleanþe familiei îndure-
rate din partea conducerii
Protopopiatului Fãgãraº, iar
pãrintele Adrian Magda de la
Parohia „Sfântul Proroc Ilie
Tesviteanul“ - Victoria a depus o coroanã
de flori din partea tuturor preoþilor
Protopopiatului Fãgãraº.
Rugãm pe Bunul Dumnezeu sã facã
parte de odihnã veºnicã doamnei preotese
Maria ºi sã mângâie cu harul Sãu dum-
nezeiesc sufletele îndurerate ale mem-
brilor familiei. Dumnezeu s-o ierte ºi s-o
odihneascã! Pr. Ion Tãrcuþã
 4 Postul Crãciunului

Lumina din peºterã

- adevãrata bucurie a Crãciunului -
tru noi toþi, cei care
vrem sã-l primim.
Adevãrata bucurie
a Crãciunului.
Dar El este dis-
V-aþi întrebat vreodatã cât de discret insistent, uneori chiar brutal. cret. Nu strigã ºi nu
este Dumnezeu cu noi? Câtã libertate ne În aceastã economie de face zgomot ca ºi
oferã încercând sã nu ne deranjeze, sã nu piaþã a sãrbãtorilor tarabele sunt ceilalþi comercianþi.
intre cu bocancul în viaþa noastrã? Da. pline de oferte generoase. Toþi El, Care este Liniº-
Dumnezeu este un gentleman. Este un comercianþii încearcã sã ne tea ºi Pacea desãvâr-
„finuþ“. Nu vrea sã ne bruscheze forþân- facã sã credem cã ei, doar ei ºitã nu poate îm-
du-ne sã alegem ceea ce noi nu vrem. pot sã ne ofere acum „licoa- prãºtia în jurul lui
Uitaþi-vã în jurul vostru ºi o sã vedeþi rea“ bucuriei ºi a fericirii. În decât liniºte ºi pa-
cã oferta de piaþã pe care viaþa v-o pune aceastã mare piaþã a sãrbãto- ce. Dacã ar striga în
înainte este una foarte variatã. Mai ales rilor, la o tarabã modestã, Dumnezeu îºi gura mare „veniþi sã luaþi pace!“ atunci ar
acum de sãrbãtori, când toþi încearcã sã-ºi aºteaptã clienþii pentru a le oferi gratuit alunga liniºtea din jurul Sãu. Iar El nu vrea
vândã produsul, asaltându-ne într-un mod singurul dar pe care l-a pregãtit acum pen- asta. Nu vrea sã ne deranjeze. Nu vrea sã
ºi cel mai mare dar pe fie ca ºi ceilalþi comercianþi. „Produ-
„Doamne, la cine ne vom duce? tainã care l-a fãcut Dumnezeu oa- sul“ Lui este gratis, de aceea nu are
Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice“ menilor, împãrtãºirea cu Tru- nevoie sã-l vândã. El se dã în dar. Iar
Pentru orice creºtin orto- pul ºi Sângele Sãu (episod descris de Sf. Evan- darul îl primesc doar cei care vor.
dox cel mai important loc din ghelist Ioan în capitolul 6), mulþi dintre uce- Cu mulþi ani în urmã venise în
lumea aceasta este biserica. nicii Sãi au spus cã este greu cuvântul ºi nu pot lume tot discret, încercând sã nu
Biserica este locul în care a sã-l asculte. Atunci a spus Mântuitorul: Cuvin- atragã atenþia nimãnui. κi alesese o
devenit creºtin prin Taina tele pe care vi le-am spus sunt duh ºi sunt viaþã familie modestã în locul uneia
Sfântului Botez, biserica (Ioan 6, 63). Cu toate acestea, mulþi dintre cei împãrãteºti, o peºterã în locul unui
este locul în care aleargã de atunci nu au mai urmat Domnului Hristos. palat, o iesle în locul unui pãtuþ
atunci când are o bucurie, pentru a mulþumi lui Atunci a spus Iisus celor doisprezece: Nu vreþi pufos. Venirea Sa în lume nu a vio-
Dumnezeu, sau la necaz - pentru a-I cere aju- ºi voi sã vã duceþi? (Ioan 6, 67). Iar Sfântul lentat viaþa nimãnui. El, Stãpânul ºi
torul. Întotdeauna credinciosul intrã în locaºul Apostol Petru, luând cuvântul, a rãspuns în Domnul universului, se fãcuse mic
sfânt cu sfialã ºi cu dragoste, pentru cã ºtie cã numele tuturor: Doamne, la cine ne vom duce? pentru noi ºi coborâse în mijlocul
aici sunt prezenþi sfinþii, oameni care au bine- Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice. ªi noi am nostru fãrã ca noi sã ºtim cine este.
plãcut lui Dumnezeu în viaþa pãmânteascã, aici crezut ºi am cunoscut cã Tu eºti Hristosul, Fiul L-a cunoscut natura cea creatã de
e prezentã Maica Domnului, pururea rugãtoa- Dumnezeului Celui viu. (Ioan 6, 68-69). El, care acum L-a primit în sânul ei.
rea pentru noi, aici este tronul Sfintei Treimi, Peºtera cea întunecoasã, animalele,
Iatã, acesta este unul dintre motivele pentru stelele, cerul ºi îngerii. ªi toate au
aici este locul unde Dumnezeu ni Se dãruieºte care în Biserica Ortodoxã Sfânta Evanghelie
în chipul cel mai concret cu putinþã, prin este cinstitã în mod deosebit, este ascultatã cu început sã cânte împreunã cu
Trupul ºi Sângele Sãu, pe care luându-le în noi evlavie ºi aºezatã la loc de cinste: pentru cã ea îngerii: „Slavã întru cei de sus lui
devenim noi înºine casã a Domnului. Dumnezeu ºi pe pãmânt pace, între
conþine cuvintele vieþii veºnice. Noi ºtim ºi
Din sfânta bisericã locul cel mai sfânt este mãrturisim cã toate cuvintele spuse de Mân- oameni bunãvoire“. Iar în clipa
Sfântul Altar, iar în interiorul Sfântului Altar, tuitorul au valoare veºnicã, cãci El Însuºi a aceea peºtera din Betleem s-a
locul cãtre care ne îndreptãm privirea ºi rugã- spus: Cerul ºi pãmântul vor trece dar cuvintele umplut de luminã. Întunericul s-a
ciunea este Sfânta Masã. Aici, la mijlocul Sfin- Mele nu vor trece. (Matei 24,35). Ele au fost, destrãmat ºi a lãsat locul luminii
tei Mese, în locul cel mai de cinste troneazã sunt ºi vor fi pânã la sfârºitul veacului cuvinte cunoºtinþei. Da. Dumnezeu ªi-a
Sfânta Evanghelie, cartea care reprezintã ºi cu putere, cuvinte dãtãtoare de viaþã, cuvinte trimis Fiul în lume ca El sã
mãrturiseºte prezenþa realã a lui Dumnezeu. cãlãuzitoare spre mântuirea sufletului ºi spre lumineze lumea. ªi de atunci, în
Sfânta Evaghelie este sãrutatã de preoþi de dobândirea Împãrãþiei cerurilor pentru oamenii fiecare an, de Crãciun, aceastã
fiecare datã când aceºtia intrã în Altar, iar cre- de pretutindeni. luminã din peºtera Betleemului
dincioºii o sãrutã ºi i se închinã la fiecare Utre- Din pãcate noi adesea ignorãm acest izvor aduce bucurie ochilor celor care în
nie. Evanghelia este cea care este deschisã dea- de cuvinte veºnice, Sf. Scripturã fiind mai de- decursul unui an întreg se zbat în
supra capetelor credincioºilor la sfârºitul Sfân- grabã doar cinstitã decât cititã. De aceea, în- întunericul ispitelor lumeºti.
tului Maslu în timp ce rugãciunea pe care o cepând cu acest numãr vã oferim o nouã Aceasta împarte Dumnezeu
citeºte preotul în acest moment al slujbei mãr- rubricã, numitã Cuvinte veºnice, rubricã în care astãzi în dar de la taraba Sa. Lu-
turiseºte prezenþa realã, nevãzutã ºi protectoare vom pune înaintea dumneavoastrã spre medi- mina bucuriei de la Betleem. Rã-
a mâinii lui Dumenezu, care se aflã în Sfânta taþie câte unul sau mai multe versete din Sfânta mâne doar sã te hotãrãºti dacã în
Evanghelie. Cuvintele citite în cadrul sfintelor Scripturã. Versetul de luna aceasta, la care sun- ziua Naºterii Sale vrei sã primeºti ºi
slujbe din Evanghelie sunt cuvintele Mân- tem chemaþi sã meditãm ºi pe care eventual tu acest dar de la Dumnezeu. Unde
tuitorului adresate nouã, cei de aici ºi de acum, sã-l ºi memorãm, sã ni-l facem al nostru, este se împarte? În orice sfântã bisericã,
sunt cuvintele vieþii veºnice. tocmai acesta: Doamne, la cine ne vom duce? devenitã în ziua de Crãciun o micã
Atunci când Mântuitorul nostru Iisus Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice. (Ioan 6, 68). peºterã din Betleem.
Hristos a vorbit oamenilor despre cea mai mare Pr. Ovidiu Bostan Pr. Iosif Ciolan
CMYK

„Crãciunul începe cu adevãrat în inimile noastre!“
Pãrinte, în ultimii ani pe-
rioada de dinaintea Crãciunu-
lui a devenit, parcã mai mult
ca niciodatã, o goanã dupã cum-
pãrãturi. Ce mai sãrbãtoreº-
te de fapt lumea de Crãciun?
Crãciunul reprezintã o pro-
vocare pentru creºtinul zilelor
noastre, care are de ales între do-
bândirea darurilor trecãtoare
sau a celor veºnice, între aparen-
þã ºi realitate. Ne este tot mai
greu sã deosebim falsul de real
într-o societate ce promoveazã
atâtea forme fãrã fond ºi „va-
lori“ fãrã conþinut, care nu ne
pot aduce împlinirea deplinã,
întrucât le lipseºte Dumnezeu.
Societatea de consum ºi mijloa-
cele mass media ne „sufocã“ în
aceastã perioadã cu o multitu-
dine de substitute, în detrimen-
tul spiritului autentic al Crãciu-
nului: abundenþa de Moºi Crã-
ciuni comerciali, berea cu „gust
de Crãciun“, „spiriduºii“, sãnii-
le trase de reni, târgurile de Crã-
ciun, marile reduceri din maga-
zine, mega-show-urile din pie-
þele publice. Supermarket-urile
devin locul manifestãrii unei
febrilitãþi a cumpãrãturilor, ca-
re nu mai lasã loc pãcii medita-
tive a inimii. Toate aceste pseu-
dovalori au scopul de a ne dis-
trage atenþia de la adevãrata
semnificaþie a marelui Praznic
al Naºterii Mântuitorului, care
este o sãrbãtoare a sufletului ºi
la care s-a adãugat, de-a lungul
timpului, mult „ambalaj“. Nu spun
cã toate acestea sunt neapãrat
rele; tuturor ne place sã vedem
oraºul împodobit, bradul de Crã-
ciun, dar sãrbãtorirea în acest
stil postmodernist nu trebuie sã
se facã în detrimentul relaþiei
vii cu Hristos ºi cu Biserica.
Americanii au început sã
înlocuiascã denumirea de
Christmas, care face referire
clarã la numele lui Hristos,
cu aceea de X-mas, lepãdân-
du-se astfel de originea creºti-
nã a sãrbãtorii. Ce înseamnã
pentru noi, creºtinii, Crãciunul?
Pentru noi, creºtinii, Naº-
terea Domnului, amintirea ei în
fiecare an, are rolul de a ne adre-
sa chemarea dumnezeiascã la
propria renaºtere, cãci scris es-
te: „De nu se va naºte cineva din
nou, nu va putea sã vadã Îm-
pãrãþia lui Dumnezeu“. Este un
prilej pentru fiecare de a ne le-
pãda de omul cel vechi ºi pãcã-
tos ºi a ne îmbrãca în omul cel
nou. Importanþa unicã a Naºte-
rii Domnului pentru umanitate
constã în faptul cã, fãcându-Se
Om, Fiul lui Dumnezeu afirmã
în modul cel mai desãvârºit cu
putinþã valoarea omului. Dum-
nezeu nu se mai adreseazã
omului în mod indirect, întru-
cât se face El Însuºi ºi Om, fãrã
a înceta sã fie Dumnezeu. Prã-
pastia dintre Dumnezeu ºi om
dispare, iar Dumnezeu afirmã
astfel cinstea nebãnuitã la care
a fost chemat omul.
Existã o legãturã între sãr-
bãtorirea Crãciunului ca adult
ºi nostalgia dupã copilãrie?
Da, existã! Mie, personal,
mi-ar plãcea sã mã pot pregãti
sufleteºte de Crãciun redeve-
nind copil. Toate sãrbãtorile noas-
tre creºtine revarsã în inimi duh
de mângâiere ºi de împãcare,
dar Crãciunul copilãriei noas-
tre ni se pare a fi mai presus de
toate. De Crãciun ni se face dor
de copilãrie, de inocenþa ºi bucu-
ria seninã a acelor zile de basm,
cu vers duios de colinde, când
Pruncul Iisus, Sfânta Fecioarã
ºi oºtile îngereºti fãceau parte
din familia noastrã. Sunt amin-
tiri dragi sufletului nostru, în
special pentru cei care au co-
pilãrit în satele din Þara Fãgã-
raºului, unde se intra la bisericã
dis-de-dimineaþã. Înfriguraþi, dar
fericiþi, cu hãinuþele noastre sim-
ple, care nu erau de firmã, cu
bunica de mânuþã, ne adunam
la slujbã cu toþii, de la mic la
mare ºi ºtiam sã ne preþuim,
bucurându-ne unii pe alþii. Trã-
iam intens înþelesul sãrbãtorii,
într-o comuniune deplinã ºi în
sufletele noastre era mereu un
strop de dumnezeire.
A venit ºi anul acesta vre-
mea colindelor; o nouã gene-
raþie de copii cu glasuri crista-
line ne vor vesti: „Praznic lumi-
Dialoguri
nos, strãlucind frumos“. Þara
Fãgãraºului este bogatã în tradi-
þii ºi obiceiuri strãvechi legate
de acest mare Praznic. Cei mai
în vârstã îºi amintesc cum, înce-
pând de la Sfântul Nicolae, se
adunau în câte o casã ºi repetau
colindele din moºi-strãmoºi.
Era perioada anului cea mai
frumoasã, cãci se pregãteau
intens, ca apoi fiecare familie
sã fie cercetatã, colindatã.
Peste tot în jur vedem în
aceastã perioadã tot felul de
oferte de genul: unde sã îþi
petreci vacanþa de Crãciun,
cu ce sã te îmbraci la petre-
cerile de sãrbãtori, cu ce sã te
mai rãsfeþi în aceastã perioa-
dã sau cu ce cadou sã îi ui-
meºti pe cei din jur. Cum ar
trebui sã priveascã creºtinul
aceste provocãri?
Sã nu uitãm cã în inimile noas-
tre se aflã poarta spre o lume
mai mare, de unde începe în-
sãºi Veºnicia! Un creºtin ade-
vãrat învaþã sã priveascã dinco-
lo de strãlucirea artificiilor ºi de
fastul vitrinelor împodobite, ca-
re sunt atât de efemere! Însãºi
scena Naºterii contrasteazã cu
orice lux ºi bogãþie: „Ieslea cea
sãrãcãcioasã a fost a Domnului
casã“. Acea iesle „a adãpostit
în interiorul ei ceva mai mare
decât întreaga noastrã lume“.
La Crãciun, o lume nouã s-a
coborât odatã cu Iisus într-un
umil adãpost, pentru ca „orici-
ne crede în El sã nu piarã, ci sã
aibã viaþã veºnicã“.
Pãrinte, cum sã ne petre-
cem zilele de sãrbãtoare care
ne aºteaptã? E la modã sã
pleci la munte sau, dacã nu îþi
permiþi, mãcar sã mergi la o
petrecere. Ce îndemn aveþi
pentru cititorii noºtri?
Sã ne reamintim cã nu va-
loarea materialã, laicizatã, a Crã-
ciunului, este cea care contea-
zã, ci cea spiritualã. An de an,
trebuie sã ne pregãtim sã pãºim
în clipa veºnicã a fiecãrui Crã-
ciun! Îi îndemn în primul rând
pe cititorii noºtri ca, în timpul
care a rãmas pânã la Marele
Praznic, sã intensifice activita-
5
Diac. Claudiu Pãun
Data ºi locul naºterii:
07.09.1979, Braºov
Studii: Facultatea de Teo-
logie „Andrei ªaguna“, Sibiu
Familia: cãsãtorit
cu Roxana-Maria,
asistent manager
Parohia în
care slujeºte:
Fãgãraº-Galaþi,
din 2007
tea spiritualã: sã în-
mulþeascã rugãciunea,
postul, milostenia ºi faptele bu-
ne, sã se spovedeascã ºi împãr-
tãºeascã. Domnul ne cere pu-
þinã nevoinþã, ca prin nevoinþã
sã ajungem la bucurie.
Pe toþi cei care mai au încã
„pãrinþi pe pãmânt, nu doar în
gând“, îi îndemn sã îi cerceteze
ºi sã îi bucure în aceste zile, în
care nimeni nu doreºte sã fie
singur. Este momentul sã le fim
recunoscãtori celor care, cu trudã
ºi nesomn, au muncit „sã le fie
copilul cu o treaptã mai domn“.
Fie cã vã împodobiþi casele
sau nu, vã doresc sã vã înnoiþi
sufletele, dobândind simþãmin-
te mai reale decât lumea în care
suntem cãlãtori pentru o vre-
me. Crãciunul începe cu adevã-
rat în inimile noastre! Hristos
S-a nãscut cu trupul numai o
datã, la Betleem, dar duhov-
niceºte Se naºte permanent în
inimile noastre, prin Bisericã,
prin rugãciune, prin Sfânta
Liturghie ºi prin Sfintele Taine.
Cãci peºtera din Betleem s-a
transformat în nenumãrate bi-
serici creºtine, rãspândite astãzi
în toatã lumea. Ieslea în care a
ºezut Hristos este înlocuitã
astãzi cu Sfintele Altare, în ca-
re se sãvârºeºte Sfânta Litur-
ghie. Sã-I facem Pruncului
Iisus loc sã se nascã în inimile
noastre, cu harul ºi puterea Lui!
La ce ne-ar folosi oare dacã
S-ar naºte de o mie de ori în
Betleem, dar n-ar avea unde
sã-ªi plece capul în inimile pe
care Le-a zidit pentru El?
Interviu realizat de
Natalia Corlean
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
credincioºi, Îl slujesc, fiind atât de
În numãrul trecut am aflat
ce înseamnã sã crezi ºi am afirmat
cã cel mai convingãtor mod prin
Simbolul de credinþã mult întãriþi în bine prin har, încât
acum sãvârºesc numai cele bune.
care ne putem mãrturisi credinþa sunt dumnezeirii Sale ºi a puterii Lui nelimi- LUMEA VÃZUTÃ. A fost
tate, la El nefiind nimic cu neputinþã. creatã de Dumnezeu din nimic, treptat, în
faptele noastre. Pentru a fi conºtienþi de LUMEA NEVÃZUTÃ (A ÎNGERI-
ceea ce trebuie sã mãrturisim, Sfinþii ºase zile: în ziua întâi a fãcut materia
LOR). Este alcãtuitã din îngeri, care sunt (cerul ºi pãmântul într-o formã nedefinitã,
Pãrinþi au fixat în scris „simbolul de fãpturi personale, spirituale, puteri netru- neorganizatã) ºi lumina, în a doua zi a
credinþã“, pe care îl numim „crez“. peºti sau duhuri slujitoare. Au fost creaþi început organizarea materiei, creând bolta
Rezultat a douã de Dumnezeu buni, ca de altfel întreaga cereascã, cerul vãzut, prin despãrþirea
Sinoade Ecumenice creaþie, dar fiind dãruiþi de Dumnezeu cu apelor de sus de cele de jos, în a treia zi a
Prin sinod ecumenic înþelegem o adu- puterea de a trãi liber, o parte din ei au ieºit despãrþit apele de uscat, fãcând sã aparã
nare a ierarhilor din întreaga bisericã creº- de sub ascultarea de Dumnezeu, crezând oceanele, mãrile, fluviile ºi râurile, iar
tinã, în perioada istoricã de pânã la Marea cã prin puterea proprie vor reuºi sã devinã pãmântul a devenit uscat pentru a putea
Schismã din 1054, în total fiind 7 Sinoade asemeni lui Dumnezeu sau chiar sã-l de- creºte pe el plantele, în a patra zi a fãcut
Ecumenice. În primele douã Sinoade Ecu- pãºeascã. Acest pãcat îl numim mândrie ºi luminãtorii cei mari (soarele ºi luna) ºi
menice (Niceea, anul 325 ºi Constantino- îl sãvârºim ori de câte ori ne punem încre- luminãtorii cei mici (stelele), în ziua a
pol, 381), pe lângã alte hotãrâri bisericeºti, derea în noi înºine sau când ne atribuim cincea a creat vieþuitoarele din apã ºi
s-a formulat în scris mãrturisirea de credin- succesele nouã personal ºi nu lui Dumne- pãsãrile din aer ºi le-a binecuvântat ca sã
þã sub forma a 12 articole pe care le cunoaº- zeu Cel care ne poartã de grijã în perma- se înmulþeascã, în ziua a ºasea a creat ani-
tem cu denumirea de „Crez“ sau „Simbo- nenþã ºi ne binecuvânteazã cu reuºite ºi malele sãlbatice ºi domestice ºi pe om, pe
lul de credinþã niceo-constantinopolitan“. realizãri. Prin cãdere, îngerii s-au împãrþit care l-a aºezat stãpân peste pãmânt.
în buni ºi rãi. Pe cei rãi îi numim diavoli În ziua a ºaptea, Dumnezeu s-a odihnit
Articolul I sau draci. Îngerii rãi s-au îndepãrtat de de toate câte le-a fãcut, a binecuvântat aceas-
„Cred într-unul Dumnezeu, Tatãl Dumnezeu, iar cei buni care I-au rãmas tã zi ºi a sfinþit-o. Pr. Adrian Magda
Atotþiitorul, Fãcãtorul cerului ºi al
pãmântului, al tuturor celor vãzute ºi Boboteaza: sfinþire, curãþire, tãmãduire
nevãzute“. Cuprinde învãþãtura des-
pre Dumnezeu-Tatãl. ªtim despre În fiecare an, pe 6 ianuarie, creº- gust ca în ziua în care am pu-
Dumnezeu cã este unul singur, dar tinii ortodocºi sãrbãtoresc Botezul s-o înaintea Domnului pentru
întreit în persoane: Tatãl, Fiul ºi Domnului. Cu acest prilej, întreaga sfinþire. Oricine poate sã expe-
Sfântul Duh (care formeazã împre- creºtinãtate trãieºte bucuria arãtãrii rimenteze aceasta, pãstrând
unã Sfânta Treime), adicã fiinþa Domnului la râul Iordan ºi a Bote- aghiasma mare în cursul anului
dumnezeiascã este una singurã, dar zului Sãu sãvârºit de Sfântul Ioan ºi folosind-o la nevoie: fie gus-
în ea trebuie sã deosebim trei Per- Botezãtorul. Acesta, vãzându-L de tând din ea dupã o zi de aju-
soane. Persoanele Sfintei Treimi departe pe Mântuitorul Hristos, a nare, în duminici ºi sãrbãtori
sunt egale ºi niciuna dintre ele nu spus ucenicilor sãi: „Iatã Mielul lui Dumne- dupã ce venim de la bisericã sau când suntem
este mai veche decât cealaltã, nici zeu, Cel ce ridicã pãcatele lumii“ (Ioan 1, 29). bolnavi, fie stropind casele, curþile ºi grãdinile
mai mare, ori mai desãvârºitã. În aceste cuvinte trebuie noi sã cãutãm motivul de câte ori simþim nevoia.
ATOTÞIITORUL. Il numim pe pentru care Domnul vine sã se boteze. Fiul lui Având în vedere cã aghiasma mare are ca
Dumnezeu-Tatãl Atotþiitorul pentru Dumnezeu se face om, ca pe om sã-l mântu- efect ºi sfinþirea caselor, se obiºnuieºte ca în
cã prin puterea Lui sunt þinute (pãs- iascã, sã ridice pãcatele oamenilor asupra Sa ajunul Bobotezei sau cu câteva zile înaintea
trate) toate câte existã, iar lucrarea prin ºi sã le pironeascã pe cruce. La intrarea Sa în Bobotezei, preoþii sã viziteze parohia întreagã
care Dumnezeu poartã de grijã lumii apa Iordanului, firea apelor se sfinþeºte, pentru pentru a sfinþi casele credincioºilor. Credincio-
o numim providenþã dumnezeiascã. cã Stãpânul, atingându-se de fãpturã, îi dã ºii aºteaptã pe preot cu casa curatã, cu lumâ-
FÃCÃTORUL CERULUI ºI acesteia harul Sãu sfinþitor, curãþind apa de nare aprinsã, cu miros de tãmâie ºi cu uºile
AL PÃMÂNTULUI, AL TUTUROR întinãciunea pãcatelor oamenilor, devenind larg deschise la toate camerele pentru a stropi
CELOR VÃZUTE ºI NEVÃZUTE. curatã ca în ziua creaþiei, când toate erau preotul peste tot cu apã sfinþitã. Este bine sã
Atât lumea vãzutã cât ºi cea nevã- „bune foarte“. În felul acesta Domnul Hristos ajunãm pânã la venirea preotului, ca sã putem
zutã sunt creaþia lui Dumnezeu. oferã apei putere curãþitoare deplinã: prin Duhul gusta din apa sfinþitã ºi sã luãm anafurã.
Lumea vãzutã este ceea ce se poate Sfânt apa va curãþa de acum înainte nu numai Dupã ce preotul stropeºte cu apã sfinþitã în
percepe prin simþurile cu care ne-a partea exterioarã, trupul, ci ºi sufletul omului. toatã casa, sãrutãm Sfânta Cruce, apoi suntem
înzestrat Dumnezeu, iar lumea ne- De aceea, la aceastã sãrbãtoare este obi- ºi noi stropiþi pe cap cu apã sfinþitã. Acest gest
vãzutã este lumea îngerilor, a fãp- ceiul ca preoþii sã facã rugãciuni pentru sfin- al preotului trebuie sã-l punem în legãturã cu
turilor spirituale nevãzute. þirea apei. Apa sfinþitã la Boboteazã este cu- vremea prunciei noastre când am primit Taina
DUMNEZEU A CREAT TOTUL noscutã cu numele de aghiasmã mare, deose- Sfântului Botez ºi „pecetea darului Duhului Sfânt“.
DIN NIMIC. Atunci când a creat bindu-se astfel de apa sfinþitã în cursul anu- Stropirea cu apã sfinþitã are menirea de a ne înnoi
lumea, Dumnezeu nu s-a folosit de lui la Sfeºtanie (aghiasma micã). Aghiasma Botezul, de a ne aminti cã suntem botezaþi în
materie, ci numai de Cuvântul ºi de mare nu se altereazã vreme îndelungatã, cu numele Preasfintei Treimi, cã prin Botez nu ne
voinþa Sa atotputernicã, aceasta fi- condiþia sã fie pãstratã corespunzãtor, în sticle mai aparþinem nouã , ci lui Dumnezeu, fiind înfiaþi
ind chiar dovada de incontestat a curate, rãmânând proaspãtã, curatã ºi bunã la prin credinþã ºi prin har. Pr. Ion Tãrcuþã

Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei
Mãnãstirea Sfinþilor Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul
din Essex, Anglia ortodoxã. Atunci când stareþul Sofronie
s-a mutat în Anglia, mãnãstirea a devenit
Pãrintele Sofronie Saharov, despre
care am vorbit numãrul trecut, este
primul stareþ ºi întemeietorul Mãnãstirii
Ortodoxe a Sfinþilor Ioan Botezãtorul ºi
Siluan Atonitul din comitatul Essex,
Anglia. Mãnãstirea se aflã sub jurisdicþia
Patriarhiei Ecumenice Ortodoxe din
Constantinopol. Ea este alcãtuitã dintr-o
obºte monahalã mixtã, adicã din monahi
ºi monahii, ce vieþuiesc dupã tradiþia
monasticã ortodoxã, ducând o viaþã plinã
de adâncime duhovniceascã, de dragoste
frãþeascã ºi de smerenie pilduitoare. În
prezent, cea mai mare parte a obºtii este
alcãtuitã din maici (aproximativ 20 de
monahii), numãrul cãlugãrilor fiind ceva
mai redus (16 vieþuitori).
Istoria mãnãstirii. A fost fondatã în
anul 1959 de cãtre Pãrintele Sofronie. Loca-
litatea în care este situatã Mãnãstirea Sfin-
þilor Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul se
numeºte Tolleshunt Knights ºi aparþine
districtului Maldon. În lumea ortodoxã
apuseanã, dar ºi la noi în România, este
cunoscutã cu numele de Mãnãstirea din
Essex, o denumire oarecum improprie, de-
oarece Essex desemneazã comitatul sau
judeþul din care aceasta face parte.
În momentul în care a fost întemeiatã
obºtea de vieþuitori, alãturi de Pãrintele
Sofronie s-au aflat încã ºase persoane, bãr-
baþi ºi femei. Din pricinã cã stareþul So-
fronie nu putea cãlãuzi în acelaºi timp
douã obºti separate, mãnãstirea a primit
încã de la început aceastã caracteristicã
distinctivã ºi anume aceea de împreunã
vieþuire între monahi ºi monahii, lucru
destul de rar în monahismul ortodox.
Din punct de vedere jurisdicþional, a fost
întemeiatã cu blagoslovenia vrednicului de
amintire Pãrintele Mitropolit Antonie
Bloom. Însã, în cursul anului 1959 ea trece
sub jurisdicþia directã a Patriarhiei Ecume-
nice, cu titlul de mãnãstire patriarhalã. Mai
târziu primeºte titlul de stavropighie.
Viaþa de obºte. Când a întemeiat
mãnãstirea, stareþul Sofronie a vrut sã se
asigure cã obºtea va urma atât canoanele
exterioare, cât ºi nevoinþa lãuntricã. Tipi-
cul mãnãstirii este unul deosebit ºi constã
în repetarea Rugãciunii lui Iisus (Doamne
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul) timp de
aproximativ 4 ore pe zi (2 ore dimineaþa ºi
2 ore seara). Practicarea acestei rugãciuni
7
Old Rectory
în obºte reprezintã o întruchipare realã a
comuniunii frãþeºti între membrii comu-
nitãþii ortodoxe. Explicaþia acestui obicei
este datã de faptul cã monahii ºi monahi-
ile proveneau din naþiuni distincte ºi, la
început, nu existau cãrþi liturgice traduse
în englezã sau în alte limbi occidentale. ªi
astãzi, de pildã, vieþuitorii de aici repre-
zintã 16 naþionalitãþi diferite.
De asemenea, tipicul mãnãstirii este alcã-
tuit ºi din slujirea Dumnezeieºtii Liturghii
de trei sau patru ori pe sãptãmânã. Acest ti-
pic este inspirat din experienþa Stareþului
Sofronie în pustia athonitã ºi îºi gãseºte simi-
litudini în practica schiturilor athonite, la
Sfântul Nicodim Aghioritul ºi la Sfântul
Paisie Velicikovski. Limbile liturgice în ca-
re se slujeºte sunt engleza, greaca ºi france-
za, iar muzica folositã este psaltica ruseascã.
Ansamblul Mãnãstirii. Mãnãstirea
Sfinþilor Ioan Bãtezãtorul ºi Siluan Ato-
nitul este constituitã din:
J trei biserici (cea închinatã Sfinþilor
Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul este ºi
cea în care se desfãºoarã programul litur-
gic de zi cu zi, Biserica Tuturor Sfinþilor -
adãposteºte la subsol mormântul stareþului
Sofronie, Biserica veche - este un paraclis
închinat Sfântului Ioan Botezãtorul ºi are
icoane pictate de Leonid Uspenski);
J trei trapeze (trapeza veche, trapeza
nouã - mai spaþioasã ºi trapeza Sfântului
Siluan Atonitul);
J Old Rectory (este clãdirea cea mai
veche a ansamblului Mãnãstirii. Aici se
gãseºte biroul Pãrintelui Sofronie, cu
scaunul pe care acesta stãtea atunci când
spovedea, Biserica veche - paraclis ºi o
parte din chiliile monahilor);
J chiliile monahilor, chiliile maicilor,
chiliile pentru pelerini ºi alte anexe.
Toate aceste clãdiri sunt înconjurate de
bogate spaþii verzi ºi de grãdini specifice
stilului englezesc.
Editare de carte. Mãnãstirea consti-
tuie, în acelaºi timp, un centru religios, dar
ºi un centru de editare de carte de teologie
locul de editare a cãrþilor ce cuprindeau
gândirea teologicã a Sfântului Siluan
Atonitul. În 1973 a fost publicatã o tradu-
cere mai completã a vieþii Sfântului Siluan;
ea a fost urmatã în 1975 de Wisdom of Mt
Athos, o compilaþie a scrierilor Sfântului
Biserica
Tuturor Sfinþilor
Siluan. Dupã aceste cãrþi, stareþul Sofronie
a început sã publice cãrþile sale. ªi în
prezent Mãnãstirea editeazã cãrþi folosi-
toare, ce trateazã o tematicã variatã ºi
reprezintã rãspunsuri duhovniceºti la între-
bãrile ºi dilemele vremurilor noastre.
Vieþuitori cunoscuþi în lumea
ortodoxã. Mãnãstirea este împodobitã atât
cu ziduri ºi biserici ce adãpostesc adânci-
mea Ortodoxiei într-o lume protestantã, cât
ºi cu monahi ºi monahii dãruiþi de Dumne-
zeu cu talanþi ce nu sunt îngropaþi, ci odrãs-
lesc roade bogate ºi demne de urmat. Voi
aminti într-o micã listã pe vieþuitorii renu-
miþi ai mãnãstirii, dar întreaga obºte meri-
tã sã fie pomenitã pentru pilda de iubire creº-
tineascã, de rãbdare ºi de smerenie, de bucu-
rie ºi de simplitate. Aceºtia sunt vieþuitorii
cunoscuþi: Stareþul Sofronie, întâiul stareþ
(1959-1993); Arhimandritul Chiril, al
doilea egumen (1993-prezent), ucenic al
Stareþului Sofronie timp de 27 de ani;
Arhimandritul Zaharia, autorul mai mul-
tor cãrþi; Arhimandritul Nicolae V. Saha-
rov, nepotul stareþului Sofronie; Ieromo-
nahul Rafail Noica (din 1993 retras în Mun-
þii Apuseni în România), unul dintre marii
duhovnici români contemporani, traducã-
tor al scrierilor Pãrintelui Sofronie în lim-
ba românã; Maica Magdalena, conferen-
þiar renumit, autoarea cãrþilor traduse ºi în
românã Sfaturi pentru o educaþie ortodoxã
a copiilor de azi ºi Cum sã comunicãm co-
piilor credinþa ortodoxã ºi Maica Maria,
iconograf în mozaic, autoarea tuturor fres-
celor în mozaic de pe faþadele anexelor din
cadrul ansamblului Mãnãstirii.
Eufemia Toma
 8 Fii tânãr cu Hristos

Invitaþie de Revelion pastorale, clipele petrecute de Revelion în

bisericã mi-au adus cele mai mari bucurii.
În fiecare an rugãciunile de mulþumire
pentru binefacerile pe care le-am primit în
Anul acesta am vãzut oferte foarte anul încheiat ºi de cerere pentru anul ce
atractive pentru a petrece noaptea de vine mi-au dat o mare încredere cã Dum-
Revelion, oferind o gamã variatã de ser- nezeu ºtie sã fie rãsplãtitor ºi am simþit pe
vicii, preþuri avantajoase, confort maxim. parcursul celor 365 de zile care au urmat
Sunt de admirat toate eforturile pe care le cã este cu mine, cã mã binecuvânteazã ºi
face omul pentru a se simþi bine. De ce? mã înconjoarã cu sfinþii Sãi îngeri.
Pentru cã în acest fel ne putem da seama De aceea, îndrãznesc sã vã invit pe toþi,
ce puteri putem debloca din noi pentru a tineri ºi mai puþin tineri trupeºte, dar mereu
realiza anumite scopuri. tineri sufleteºte, care v-aþi simþit iubiþi de
Ofertelor de pe piaþã li se mai adaugã Dumnezeu, sã începem Revelionul ºi Anul
una, aproape deloc mediatizatã: sã te în- Nou în bisericã, pentru a ne putea împãrtãºi
tâlneºti cu toþi prietenii tãi în locul cãruia îi din aceste bucurii; nu sã renunþaþi la masã
datorezi succesele tale, mângâierile pe ca- ciocni un pahar de ºampanie în curtea bisericii. ºi la paharul de ºampanie, ci sã ne întâlnim
re le-ai primit când erai deznãdãjduit, umã- Nu este prima datã când vreau sã cu Hristos în bisericã, pentru a-L putea duce
rul pe care ai plâns când lângã tine nu era petrec Anul Nou în bisericã, împreunã cu înapoi, la masa noastrã.
nimeni sã te asculte. Acest loc este biseri- credincioºii, iar printre împlinirile mele Pr. Adrian Magda
ca, iar oferta se numeºte Hristos. suntem fãcuþi pentru ea.
Istoria a demonstrat cã nu
putem oferi nimic în schimb lui
Dumnezeu ca rãsplatã pentru
Þi-ee fricã de moarte? Gândul cã viaþa ni se terminã în
momentul morþii noastre este
Ai fost vreodatã foarte aproape de moarte? unul cât se poate de fals. Abia atunci începe
binecuvântãrile cu care ne rãs- Þi s-a întâmplat vreodatã sã moarã cineva chiar viaþa cea adevãratã. Ne aºteaptã veºnicia.
faþã, pentru cã toate câte le avem lângã tine? Þi s-a întâmplat vreodatã sã ai sen- Moartea nu este sfârºitul, ci un nou început.
le-am primit de la El. Ceea ce zaþia cã cineva a murit în locul tãu? Cred cã la Moartea nu este decât o trecere, o uºã spre o altã
putem face, însã, este sã ne aceste întrebãri majoritatea dintre voi veþi realitate (de data aceasta veºnicã), pentru cã
sfinþim pe noi înºine ºi darurile rãspunde cã nu, dar vor fi ºi unii dintre voi care dincolo de aceastã uºã ne aºteaptã Mântuitorul,
pe care le-am primit, printr-un vor spune cã da. Sã recunoaºtem: vorbim Creatorul, Iubitorul de oameni, Dumnezeul
minunat gest de iubire: „Doamne despre moarte doar atunci când o simþim foarte
nostru. Tocmai de aceea Sfinþii aºteptau cu
toate câte le am ºi þi le pot oferi
aproape de noi, atunci când trece pe lângã noi, ardoare acest moment. Iatã ce spunea Sf. Ap.
sunt „ale Tale dintru ale Tale“,
atunci când nesuferita moarte a mai luat pe Pavel creºtinilor din cetatea Filipi: Cãci pentru
iar eu am cunoscut cât de mare
este dragostea Ta pentru mine ºi cineva cunoscut dintre noi, dar în rest ocolim mine viaþã este Hristos ºi moartea un câºtig.
vreau sã mã ajuþi sã Te iubesc cu acest subiect, ne eschivãm sau îl ironizãm. ªi Sunt strâns din douã pãrþi: doresc sã mã
toatã inima ºi pentru todeauna“. facem lucrul acesta deoarece pentru noi despart de trup ºi sã fiu împreunã cu Hristos, ºi
În general iubirea înseamnã moartea este urâtã ºi nedoritã. Noi, cei tineri, aceasta e cu mult mai bine; dar este mai de
renunþare. Renunþare la binele preferãm sã nu ne gândim la moarte. Îi lãsãm pe folos pentru voi sã zãbovesc în trup. ªi având
meu, de dragul celui(ei) pe care îl cei mai în vârstã sã se gândeascã, noi mai avem aceastã încredinþare, ºtiu cã voi rãmâne ºi
(o) iubesc. În felul acesta iubirea de trãit (cu toate cã s-a dovedit cã nu vârsta este împreunã voi petrece cu voi cu toþi, spre
devine jertfã de sine, de binele criteriul morþii). sporirea voastrã ºi spre bucuria credinþei.
egoist. Revelionul ne oferã opor- Dacã totuºi facem un efort, un exerciþiu, ºi (Filipeni 1, 21-25).
tunitatea de a-i arãta lui Dumne- ne gândim cã vom muri foarte, foarte curând, ni Pentru noi, creºtinii, viaþa aceasta nu trebuie
zeu cât de mult Îl iubim. ªi pen- se întâmplã sã se nãpusteascã asupra noastrã o sã fie decât o pregãtire pentru viaþa veºnicã. De
tru cã Dumnezeu ºtie care sunt serie de trãiri ºi sentimente puternice pe care nu fapt lucrul acesta ne învaþã Biserica. Principala
neputinþele noastre, nu ne cere sã le putem stãpâni. Gândul la moartea MEA, la funcþie a Bisericii este aceea de a ne pregãti
renunþãm la masa de revelion sau moartea TA, este un gând teribil, un gând care pentru viaþa veºnicã. Tot ceea ce se întâmplã la
la paharul de ºampanie, dar vrea poate instaura în fiinþa noastrã, cel puþin pentru slujbele Bisericii Ortodoxe ne ajutã sã înþe-
ca atunci când mâncãm sau bem început, o panicã ºi o fricã de nedescris. ªi se legem acest lucru ºi ne ajutã sã ne pregãtim. De
sã ne aducem aminte ºi de El ºi întâmplã aºa pentru cã nu vrem sã ne întâlnim aceea este foarte important sã ne asumãm statu-
sã-i mulþumim pentru dragostea cu sfârºitul nostru, nu vrem sã se termine cu noi. tul noastru de membri ai Bisericii, sã ne folosim
rudelor, pentru dãruirea priete- ªi totuºi ºtim cã va veni. Dar nu ºtim când. de tot ceea ce ne pune Biserica la îndemânã (ru-
nilor, pentru cã ne-a lãsat un loc Eu nu spun cã de acum înainte ar trebui sã gãciune, post, spovedanie, Împãrtãºanie, milos-
atât de minunat în care sã ne în- ne gândim din ce în ce mai mult la moartea tenie, iubirea aproapelui etc.) pentru a pregusta
tâlnim, care este Biserica. noastrã (cu toate cã unii mai bãtrâni ºi mai încã din viaþa aceasta veºnicia, pentru a spune
Oportunitatea pe care ne-o o- înþelepþi decât noi recomandã acest lucru), ci din inimã: Dã-ne nouã sã ne împãrtãºim cu
ferã Revelionul este de a ne îm- doar sã încercãm sã privim moartea din altã per- Tine mai cu adevãrat în ziua cea neînseratã a
brãþiºa unul pe altul în bisericã, spectivã, din perspectiva credinþei. Faptul cã Împãrãþiei Tale.
de a ne ruga unul pentru altul, de a nu ne dorim moartea este semnul clar cã nu Pr. Ovidiu Bostan
CMYK

Cum sã ne arãtãm iubirea faþã de ea/respectul faþã de el?
Respectul pentru bãrbat este la fel de
important ca dragostea pentru femeie - vã
spuneam în numãrul trecut, prezentân-
du-vã un rezumat al analizei doctorului ºi
consilierului Emerson Eggerichs. Bãrbatul
ºi femeia au fost creaþi de cãtre Dumnezeu
diferiþi, tocmai pentru ca împreunã sã for-
meze un întreg. Fiecare persoanã este uni-
cã ºi nu poate fi încastratã în niºte tipare,
însã existã un tipic masculin ºi unul femi-
nin, care se aplicã majoritãþii persoanelor.
Înþelegându-le putem evita multe conflicte
inexplicabile altfel. Iatã de ce continuãm
sã vã prezentãm sfaturile concrete ale
aceluiaºi autor, doctor în asistenþa copilu-
lui ºi familiei, care ne ajutã sã depãºim
Pas în doi 9
barierele „codurilor“ diferite în care se
exprimã, gândesc ºi trãiesc cei doi par-
teneri ºi ne ajutã sã ieºim în întâmpinarea
nevoilor celuilalt, de cele mai multe ori
diferite de ale noastre. Dacã punem în
aplicare aceste sfaturi, vom ieºi din Ciclul
nebuniei de care vorbeam data trecutã ºi
vom intra într-un Ciclu al revigorãrii.

Cum sã-i arãtaþi soþiei cã o iubiþi? Cum sã îi arãtaþi soþului

APROPIERE - ea îºi doreºte sã vã simtã aproape, cã îl respectaþi?
pentru cã femeia are nevoie de o relaþie în care sã staþi CUCERIREA - apreciaþi dorinþa
faþã în faþã, privindu-vã în ochi, aceasta reprezentând lui de a munci ºi de a reuºi. Bãrbatul are
pentru ea o comunicare autenticã, „de la inimã la o dorinþã înnãscutã de a da piept cu
inimã“, de care are nevoie ca de aer. Ce puteþi face pen- lumea înconjurãtoare ºi a o „cuceri“,
tru ca ea sã vã simtã aproape? Sã o þineþi de mânã, sã o adicã de a se afirma prin munca sa ºi de
îmbrãþiºaþi, sã o priviþi în ochi, sã vã faceþi timp doar a reuºi. Dacã înþelegeþi cât de important
pentru ea, sã îi daþi de înþeles cã vã face plãcere sã discu- este acest lucru pentru el, faceþi un pas
taþi cu ea ºi sã aflaþi ce gândeºte, sã îi propuneþi lucruri mare spre împlinirea nevoii sale de respect ºi
neaºteptate, „surprize“ (o plimbare într-un loc care vã este apreciere.
drag, puneþi mâncarea la pachet ºi mâncaþi la iarbã verde, opriþi IERARHIA - o altã dorinþã caracteristicã bãr-
maºina într-un loc înalt ºi admiraþi împreunã peisajul etc.) batului este aceea de a proteja ºi de a purta de grijã
DESCHIDERE - ea îºi doreºte sã vã deschideþi inima în faþa ei. familiei sale. Apreciaþi în faþa lui acest lucru ºi în-
Femeia este o fire expresiv-receptivã ºi îºi doreºte sã discute despre ceea þelegeþi cã este ºi un fel de a-ºi manifesta dragostea.
ce se întâmplã. Bãrbatul însã se situeazã la polul opus ºi de aceea se
AUTORITATEA - apreciaþi dorinþa lui de a con-
închide de multe ori în el. Intuiþia femininã îi spune soþiei cã ceva nu este
duce, lãudaþi-l pentru deciziile care se dovedesc co-
în regulã, iar faptul cã soþul neagã acest lucru îi calcã în picioare nevoia
recte ºi arãtaþi-vã blândã ºi iertãtoare atunci când ia o
ei de dragoste, care se traduce prin apropierea deschisã ºi sincerã faþã de
decizie greºitã. Atunci când nu sunteþi de acord cu el
omul iubit. Când va simþi cã sunteþi deschis faþã de ea? Atunci când îi
împãrtãºiþi sentimentele, îi povestiþi cum a decurs ziua ºi cu ce probleme expuneþi-i în mod raþional ºi calm motivele, fãrã a-l
v-aþi confruntat, când îi daþi toatã atenþia (nu mormãiþi niºte rãspunsuri ataca. Contraziceþi-l numai între patru ochi ºi respecta-
în timp ce vã uitaþi la televizor, citiþi ziarul sau lucraþi la calculator), þi-i întotdeauna autoritatea în prezenþa copiilor.
când vã rugaþi împreunã. GÂNDIREA RAÞIONALÃ - apreciaþi dorinþa lui
ÎNÞELEGERE - nu încercaþi sã îi „rezolvaþi“ problema, ci doar de a analiza ºi sfãtui. Aºa cum femeia are o intuiþie aparte,
ascultaþi-o. Mintea bãrbatului este raþionalã, de aceea are impresia cã firea bãrbatului este mai mult raþionalã. Atunci când aveþi
îºi ajutã semenii dacã le rezolvã problemele. O femeie însã de cele nevoie doar sã vã asculte, nu sã vã rezolve o problemã,
mai multe ori nu cautã o rezolvare a problemelor, ci înþelegere ºi spuneþi-i soþului acest lucru, nu aºteptaþi ca el sã „îl intu-
ascultare. Ascultaþi-o deci cu atenþie, încercând sã înþelegeþi ce simte, iascã“. Realizaþi faptul cã tendinþa lui de a rezolva orice
nu cãutaþi sã îi „rezolvaþi problema“ decât dacã ea vã cere acest problemã decurge din felul lui masculin de a-ºi manifesta
lucru. empatia.
ATITUDINE ÎMPÃCIUITOARE - structura unui bãrbat îl CAMARADERIA - apreciaþi aceastã dorinþã a lui. Dacã
face pe acesta sã îi fie foarte greu sã spunã: „îmi pare rãu, am femeile îºi împãrtãºesc experienþele stând de vorbã despre
greºit“, pentru cã, pe lângã un sâmbure de mândrie pe care îl are, ele, bãrbaþii îºi comunicã starea de spirit prin desfãºurarea
se teme cã ºi-ar putea pierde respectul. Pentru femeie însã acest împreunã a unor activitãþi. De aceea nu vã miraþi dacã soþul vã
lucru este o dovadã de dragoste. Dacã reuºiþi sã vã exprimaþi sin- cere sã staþi cu el, fãrã a vorbi despre ceva anume. Rãspundeþi
cer ºi smerit regretul, soþia se va înmuia, oricât de supãratã ar fi. invitaþiei lui de a participa împreunã la diverse activitãþi recre-
FIDELITATEA - ea are nevoie sã ºtie cã îi sunteþi devotat. ative sau de a-l însoþi, ca spectatoare (nu trebuie sã faceþi acest
Femeia este fidelã ºi devotatã prin natura ei, însã uneori se întrea- lucru de fiecare datã, este suficient din când în când pentru a-l
bã dacã are parte de acelaºi lucru ºi din partea dumneavoastrã, asigura cã sunteþi ºi o bunã camaradã).
mai ales când vã uitaþi la o femeie frumoasã. Ea are nevoie de APROPIEREA INTIMÃ - respectaþi aceastã nevoie, care
asigurãri în aceastã privinþã, nu de glume ºi de tachinãri. la bãrbat se manifestã altfel, el fiind stimulat în principal pe cale
APRECIEREA - ea îºi doreºte sã o respectaþi ºi sã o vizualã, iar privarea de apropierea intimã îi induce o stare de ten-
preþuiþi. Cum o puteþi face sã se simtã preþuitã? Apreciaþi-o siune ºi frustrare. Însuºi Dumnezeu le spune celor cãsãtoriþi, prin
adesea ºi încurajaþi-o, vorbiþi apreciativ la adresa ei ºi de faþã glasul Sfântului Ap. Pavel: „Sã nu vã lipsiþi unul de altul, decât cu
cu alþii, fiþi mereu politicos (deschideþi-i uºa când vrea sã bunã învoialã pentru un timp, ca sã vã îndeletniciþi cu postul ºi cu
intre sau sã iasã, þineþi-i haina când se îmbracã etc.) rugãciunea“ (I Cor. 7,5). A consemnat Natalia Corlean
CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Organizarea familiei (3)
Învãþatul: cât, când ºi unde trebuie sã înveþe copiii
Regimul de viaþã din familie influenþeazã foarte mult ºi situaþia la învãþã- Nu va fi permis abuzul de pauze ºi între-
turã a copilului. Succesul la învãþãturã este pregãtit din familie, de aceea ruperi. O pauzã de 10 minute la o orã este
pãrinþii trebuie sã soluþioneze corect niºte probleme aparent mãrunte, dar suficientã. Pentru a preveni golurile în învã-
care au urmãri importante: cât, când ºi unde trebuie sã înveþe copiii, cum e þare se va da mare atenþie tehnicii pregãtirii
mai bine sã înveþe ei, în ce mãsurã pot interveni pãrinþii ca sã-i ajute pe copii lecþiilor. Cel mai indicat este sã se înveþe întâi
ºi în ce mod fraþii se pot ajuta între ei. lecþia din notiþe ºi din manual ºi apoi sã se
rezolve temele. Astfel temele se executã în
LOCUL UNDE ÎNVAÞÃ COPILUL. 16-20/21. Pentru schimbul de dupã-amiazã mod conºtient ºi se fixeazã cunoºtinþele.
Este extrem de important ca acesta sã fie lecþiile se pregãtesc a douã zi între 8-12. Se va începe cu rezolvarea temelor de
adecvat pentru învãþãturã ºi stabil. Dacã PRINCIPII DE BAZÃ. Începerea dificultate medie, se va continua cu cele
familia nu are posibilitatea de a amenaja o pregãtirii lecþiilor nu trebuie grãbitã, dar dificile, iar la final - cele uºoare.
camerã specialã, sunt suficiente o masã, nici amânatã prea mult. Dupã venirea de la Cel mai indicat este sã se înveþe ºi sã se
un scaun ºi o etajerã de cãrþi. Este bine ca ºcoalã copilul trebuie sã se odihneascã cel rezolve temele din ziua respectivã, nu se
acestea sã se gãseascã în camera copiilor. puþin o orã ºi jumãtate înainte sã se apuce va amâna pregãtirea lor.
În cazul familiilor mari, unde sunt 3-4 sau de lucru. Nu se vor face lecþii seara târziu, Adaptare de Irina Constantinescu,
mai mulþi copii de vârste diferite, este scurtând timpul de somn. dupã „Ritmuri zilnice“ - M. Ghivrigã
preferabil sã fie douã mese, de
dimensiuni potrivite, una pentru cei
mari ºi una pentru cei mici, astfel
încât copiii sã aibã o poziþie corectã.
Crãciunul copiilor prin colinde.
7Cadourile sunt un prilej
de a le explica copiilor cã, aºa
Pentru sãnãtatea copiilor ºi pen- Perioada postului ºi a sãrbã- cum magii au mers sã Îl întâl-
tru randamentul lor la învãþãturã torilor de iarnã este un prilej neascã pe Pruncul Iisus cu
lumina - artificialã sau naturalã - tre- foarte bun de a sãdi în sufle- daruri preþioase, ºi noi trebuie
buie sã fie suficientã, aerul - curat, iar tele copiilor baza spiritualã sã îi oferim ce avem mai bun,
temperatura potrivitã. pe care ei îºi vor putea construi adicã un suflet curat ºi bun,
LINIºTEA. Când un copil învaþã credinþa ºi o viaþã frumoasã iar pentru cei dragi facem câte
ceilalþi trebuie sã pãstreze liniºtea, de ºi curatã, trãitã în Dumnezeu. dragostea pe care o va rãs- un mic cadou (nu daþi curs
aceea cu toþii, mici ºi mari, trebuie sã Iatã câteva activitãþi concre- pândi Dumnezeu, pe care fie- tendinþei generale de a face
abuz de cadouri doar pentru a
fie educaþi în acest sens. te pe care le puteþi face cu copiii: care membru al familiei L-a
CONTINUITATEA. Cu excepþia 7vorbiþi cu ei despre Sf. primit în „cãsuþa“ lui, nu se consuma). ªi mai important
unor pauze de relaxare, copilul nu Împãrtãºanie, modul cel mai poate exprima în cuvinte. este ca, aºa cum noi am primit
trebuie întrerupt de la învãþat sub ni- concret prin care noi Îl primim 7Puneþi într-un loc special aºa multe daruri de la Dumne-
ciun motiv. Întreruperile (sã meargã pe Dumnezeu în sufletul ºi în aceastã perioadã o icoanã zeu, sã oferim ºi celor care au
dupã o pâine, sã îl ajute pe fratele mai trupul nostru. Vã puteþi baza cu Naºterea Domnului, pe mai puþin. Dacã situaþia mate-
mic cu ceva etc.) îl obligã pe copil, de aceste discuþii pe pregãtirea care sã o împodobiþi împre- rialã nu ne permite ceva prea
fiecare datã, la reluãri ºi la reaco- unã, cu o candelã aprinsã. consistent, putem dãrui dragos-
modare cu materialul de învãþat, unei reþete de turtã dulce, pe Având acest suport puteþi dis- tea noastrã, vorbele noastre bu-
toate acestea obosind copilul ºi scã- care o faceþi în formã de cã- cuta cu copiii despre eveni- ne, sau ne putem oferi ca vo-
zând randamentul. suþã, explicându-le copiilor cã mentul Naºterii, despre per- luntari în sprijinul diverselor
DURATA ÎNVÃÞÃRII. Aceasta fiecare dintre noi este o „cãsuþã“ sonajele care se vãd în icoa- activitãþi organizate în aceas-
depinde de nevoile fiecãrui copil, dar în care Îl primim pe Dumne- nã, puteþi citi împreunã din tã perioadã. Dacã vrem sã aju-
þinându-se cont de limitele maxime zeu. Iar El se bucurã tare mult Biblia pentru copii sau seara, tãm ºi nu cunoaºtem persoa-
stabilite de igienã, psihologie ºi pe- când Îl primim într-o cãsuþã la culcare, puteþi folosi ca ne care au nevoie de noi, îl pu-
dagogie, dupã cum urmeazã: curatã (curãþitã prin Spove- poveste diverse cãrticele ilus- tem întreba pe pãrintele paroh.
- la clasele I-IV durata medie de danie - copiii peste 7 ani), trate care se gãsesc în librã- 7Nu vã lãsaþi pãcãliþi de
pregãtire a lecþiilor acasã trebuie sã împodobitã cu fapte bune. rii, despre Naºterea lui Hris- Moº Crãciun, care doreºte a-
fie de o orã - o orã ºi jumãtate 7De îndatã ce copiii cresc tos. tenþia tuturor cu acest prilej.
- la clasele V-VIII de douã ore - puþin, este bine sã îi luaþi 7Învãþaþi împreunã colin- Puneþi în centrul Crãciunului
douã ore ºi jumãtate împreunã cu voi când mergeþi de, mai simple cu cei mici ºi Naºterea Domnului. Povesti-
- la clasele IX -XII creºte cu sã vã spovediþi, pentru a face mai variate pe mãsurã ce þi-le copiilor despre Dumne-
aproximativ o orã în plus. din aceasta un obicei bine cresc, ºi mergeþi împreunã la zeu Care L-a trimis pe Fiul Sãu
Este foarte importantã existenþa închegat în familie, pe care colindat. Nu pierdeþi acest în lume din dragoste pentru
unui program stabil de pregãtire a copiii îl vor prelua în mod obicei minunat, prilej de a ne noi, pentru ca El sã ne înveþe
lecþiilor, în funcþie de schimbul în firesc, natural. Împãrtãºirea aminti ce mult ne iubeºte ce trebuie sã facem sã fim
care învaþã elevii. Pentru schimbul de întregii familii este iarãºi un Dumnezeu ºi de a împãrtãºi mai buni, sã iertãm, sã iubim.
dimineaþã intervalul potrivit este mare prilej de bucurie, iar aceastã dragoste ºi celor dragi Natalia Corlean
 11 Trup ºi suflet
Planningul familial sau lupta contra vieþii nenãscute
Pentru cã astãzi se cunosc mult mai bine atât efec- îmbolnãvirii. Astfel, unei perioade de uti-
tele, cât ºi riscurile aºa-numitei planificãri familiale, lizare de 9 ani îi corespunde un risc de
Biserica (poate singura instituþie care proclamã 60%. Folosirea pilulelor mãreºte ºi riscul
apãrarea vieþii umane sub toate aspectele ei) trebuie îmbolnãvirii cu diverºi viruºi (papilo-
sã-ºi spunã cuvântul cu privire la planificarea familialã mavirus, virusul herpetic, virusul hepatitei
ºi la contracepþie - una dintre metodele prin care se rea- C). Se ºtie cã papilomavirusul conduce, în
lizeazã planificarea familialã. cele mai multe cazuri, la apariþia canceru-
Metodele contraceptive ridicã probleme foarte serioa- lui de col uterin“.
se atunci când sunt evaluate din perspectiva Revelaþiei ºi Cercetãrile prezentate la a treia conferin-
a sensului vieþii umane, sau chiar din perspectiva con- lizarea prin intervenþii þã europeanã a cancerului de sân au arãtat
secinþelor reale (pe termen mai scurt sau mai lung) în viaþa chirurgicale: steriliza- cã riscul acestei maladii era cu 26% mai ma-
de cuplu familial ºi în viaþa femeii. Sunt ele, oare, nevino- rea femininã prin lega- re la utilizatoarele de contraceptive, în com-
vate atunci când evaluãm viaþa umanã mult mai profund rea trompelor uterine, paraþie cu femeile care nu utilizau pilulele.
decât din punct de vedere demografic ºi social? La aceastã sterilizarea masculinã În acelaºi timp, femeile care luau pilulele
întrebare încercãm sã rãspundem în cele ce urmeazã. (vasectomia); de mai mult timp aveau un risc de pânã la
´ mãsuri contra- 56% de a dezvolta aceastã boalã. Riscul cel
ceptive-contragestive (dispozitive intra- mai mare la cancer de sân îl aveau femeile
Ce este planningul familial? uterine - steriletul, pilula de-a doua zi,
care utilizau pilulele din adolescenþã.
Planningul înseamnã planificarea fa- implantãrile subdermice, contraceptive - În Marea Britanie sarcina ectopicã
miliei, prin intervenþia umanã, fizicã, de fapt contragestive - injectabile, pilule (extrauterinã) constituie cauza cea mai des
tehnicã sau spiritualã („naturalã“) asupra anticoncepþionale orale, pe bazã de hor- întâlnitã a mortalitãþii materne. Sir Liam
procreãrii. El constã în aplicarea principiu- moni. Ceea ce nu ºtiu cele mai multe din- Donaldson, consilier pe probleme medi-
lui sterilitãþii voluntare sau contracepþiei. tre utilizatoarele acestor metode este faptul cale al guvernului Marii Britanii, a averti-
Contracepþia a fost definitã ca fiind cã aceste metode de planificare a naºterilor zat medicii britanici cã un anumit tip de
orice comportament care face ca în rapor- nu sunt anticoncepþionale, ci avortive: ele „pilulã de-a doua zi“ (Levonelle ºi
tul sexual sã se împiedice unirea ele- împiedicã miºcarea ºi fixarea în peretele Levonelle-2) determinã o ratã crescutã a
mentelor germinale ºi apariþia concepþiei; uterului a ovulului fertilizat, provocând sarcinilor ectopice.
întrucât contracepþia se poate obþine ºi se avorturi precoce. Cum avortul este un pã- Acestea sunt câteva exemple care ne
sãvârºeºte efectiv pe douã cãi, prin douã cat greu, Biserica nu este de acord cu el, în fac sã gândim altfel la metodele folosite în
metode - una tehnicã ºi cealaltã „naturalã“ orice moment s-ar produce. mod curent ºi la noi în þarã în vederea
- ºi planningul este considerat de douã planificãrii naºterilor ºi a contracepþiei.
feluri: Efectele contraceptivelor Prof. Petrache Vârtej spune cã sub 20 de
1. planningul tehnic, mecanic; ani epiteliul cervical este incomplet matu-
2. planningul „natural“ Contraceptivele care acþioneazã la ni- rat ºi nepregãtit filogenetic pentru o viaþã
Planningul tehnic constã din orice velul sistemului hormonal au consecinþe sexualã permanentã. Acelaºi profesor spu-
intervenþie mecanicã sau medicamentoasã încã necunoscute în mod deplin, dincolo ne cã actul sexual constituie un factor im-
prin care se împiedicã concepþia, iar plan- de obiectivul lor principal ºi imediat. Ele portant în etiologia cancerului de col ute-
ningul „natural“ (de care ne vom ocupa în nu sunt numai anticoncepþionale sau rin. Debutul vieþii sexuale înainte de 20 de
numãrul viitor) înseamnã evitarea con- abortive, dar, dupã o anumitã perioadã, pot ani prezintã un risc de douã ori mai mare
cepþiei prin evitarea perioadei lunare de face sã se instaleze sterilitatea femininã de îmbolnãvire de cancer de col uterin.
fecundaþie a femeii, respectiv prin metoda prematurã definitivã. „Sensul vieþii“, „relaþia cu Dumnezeu“
Ogino-Knaus, cunoscutã sub denumirea În ultimii 20 de ani s-au fãcut studii ºi „împãrãþia lui Dumnezeu“ sunt noþiuni
„metoda calendarului“. serioase privind legãtura dintre folosirea an- prea îndepãrtate, chiar lipsite de semnifi-
ticoncepþionalelor pe bazã de hormoni ºi can- caþie pentru omul modern, victimã a capi-
Planningul tehnic cerul de toate tipurile (nu numai mamar, talismului mai mult sau mai puþin sãlbatic,
uterin, ovarian, endometrial sau cervical). a goanei dupã supravieþuire sau dupã con-
Mijloacele concrete prin care se obþine În acord cu un studiu fãcut de Agenþia fort, distracþie ºi comoditate, a tehnologiei
planningul tehnic sunt: Reuters, profesorul Dr. Aug. Berrington avansate ºi, în general, a secularizãrii; dar
´ avortul, care este desigur cea mai de la Cancer Research Institute din Oxford în egalã mãsurã, ºi victimã a needucaþiei, a
barbarã ºi criminalã metodã de contra- spunea cã hormonii din pilula contracep- ignoranþei privind consecinþele mai apro-
cepþie, despre care am mai vorbit; tivã determinã cancerul de col uterin. piate sau mai îndepãrtate ale folosirii mij-
´ mãsuri contraceptive propriu- Cercetãri fãcute pe mai multe femei loacelor contraceptive artificiale ºi, mai a-
zise. Acestea sunt fie practici care produc bolnave au arãtat cã „femeile care uti- les, a refuzului de a înþelege semnificaþia
bariere mecanice sau chimice în calea fer- lizeazã pilula contraceptivã au un risc profundã a afectivitãþii umane ºi a funcþi-
tilizãrii ovulului, fie metode chimic-me- crescut de 10% de a se îmbolnãvi de can- ilor biologice ale persoanei umane.
dicamentoase care acþioneazã la nivel hor- cer, la un an de la utilizare. Cu cât perioa- Continuarea în nr. urmãtor.
monal, fie metode care realizeazã steri- da de utilizare creºte, creºte ºi pericolul Pr. Alexandru Stanciu
 „Ai grijã, nepoate, sã ajuþi pe cel care este în încurcã-
turã, atunci când þi-o cere, pentru a-l putea salva ºi nu
întârzia cu ajutorul tãu, încât acesta sã
nu-i mai fie de niciun folos…“

Ajutorul dat la timpul potrivit

Un bãtrân sãrac lipit pãmântului, lihnit de foame, s-a
dus la vecinul bogat ºi l-a rugat sã-i împrumute un gal-
ben. Bogatul, zgârcit din fire, tremurând sã nu-ºi risi-
peascã averea, cum aflã pricina vizitei îi spuse:
- Cât timp o sã-þi ajungã un galben? Vino la mine peste
o lunã ºi-þi voi da treizeci de galbeni, nu unul. Cu banii
aceºtia vei trãi mult ºi bine, fãrã nicio grijã. Vezi cât sunt
de bun? Tu îmi ceri un ban iar eu îþi propun 30!
Bãtrânul rãspunse:
- Când am venit încoace, am vãzut într-un pârâiaº secat
un peºte. El rãsufla din greu ºi mã ruga sã-l stropesc cu
2-3 gãleþi de apã din fântâna care se afla la câþiva paºi. Eu
l-am întrebat: „Pe cât timp o sã-þi ajungã 2-3 gãleþi de
apã? Mai aºteaptã o sãptãmânã. Atunci o sã am mai
multã vreme ºi o sã-þi umplu pârâiaºul cu apã rece ºi
limpede“. Atunci peºtele îmi zise: „Acum mã vei scãpa
de la moarte cu cele 2-3 gãleþi de apã, însã peste o sãp-
tãmânã nu mã vor învia nici toate apele oceanelor“.
- ªi de ce îmi spui mie aceastã întâmplare? se rãsti bogatul.
- Ca sã îþi dai seama cã trebuie sã-l ajuþi pe cel viu, nu
pe cel mort, rãspunse bãtrânul.
Manuela Gãbureanu
Magii se pregãtesc pentru marea întâlnire cu Pruncul mulþumea lui Dumnezeu cã i-a
Iisus. Ei cãlãtoresc spre Betleem cu daruri speciale pentru dat o iconiþã atât de „grijulie“ în
Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Tu ce dar i-ai pregãtit Celui Mai lucrurile sfinte.
Mare Împãrat, care poposeºte la noi? Ai curãþat cãsuþa su- Mici canoane pentru copii:
fletului tãu, te-ai spovedit, te-ai împãrtãºit?
7 Sã crezi în Sf. Treime: Tatãl,
Fiul ºi Duhul Sfânt.
„Moºul“ fapt a murit doar
trupul pãmântesc.
E ziua de Moº Nicolae. Copiii îºi Sufletul însã nu a
7 Sã îþi faci rugãciunea în
fiecare dimineaþã ºi searã.
aranjeazã ghetuþele la uºã. Maria îºi zice murit, ci a trecut la
în minte: Judecata dreaptã sã-
7 Dacã nu eºti liniºtit, dacã nu
poþi reuºi la ºcoalã, fã-þi rugãciu-
- Oare Moº Nicolae îmi va aduce un vârºitã de Însuºi nea minþii care este: „Doamne
cadou? Domnul Iisus Hris- Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-
A venit ºi momentul de culcare. tos. Atunci, pentru fap- nezeu, miluieºte-ne ºi ne mântu-
Maria tot repetã acel gând în minte: tele mele am ajuns ieºte pe noi“.
- Oare Moº Nicolae îmi va aduce un în raiul cel de veci.
cadou? Dimineaþa ur-
7 Sã nu îi superi pe
pãrinþi, cã ºi þie îþi va
Când toþi dormeau, Maria a avut un mãtoare, Maria a povestit la toþi acel vis veni ceasul când vei fi
vis interesant. Se fãcea cã aºa-zisul Moº minunat ºi, deºi era nedumeritã de ce s-a mamã sau tatã ºi copilul
Nicolae purta pe cap o aurã strãlucitoare. întâmplat, a înþeles totul atunci când în tãu îþi va cere tot ce este
Atunci, Moº Nicolae îi spune: ghetuþe a primit o icoanã cu Sf. Nicolae, mai rãu pe lumea asta.
- Înainte de a fi „Moº Nicolae“ eram care de fiecare datã îi spunea sã îºi facã Maria-Ilinca Burlacu,
un învãþãtor vestit. Când am murit, de rugãciunea ca sã se mântuiascã. Iar ea îi Prejmer, clasa a III-a

CMYK
 13 Pe urmele sfinþilor
Toamna, anotimpul pelerinajelor la Pãrintele Arsenie
Pãrintele Arsenie Boca este cunoscut în Þara
Fãgãraºului mai mult decât în orice altã zonã din þarã. Cea mai frumoasã zi de t o a m n ã
Evlavia fãgãrãºenilor la acest mare duhovnic, conside- Vineri, 17 octombrie 2008: frig ºi ploa-
rat sfânt, se vede mai ales toamna, când, în jurul datei ie, dar în sufletele noastre dorinþa petre-
de pomenire, 28 noiembrie, se înmulþesc pelerinajele la cerii zilei de sâmbãtã la Mãnãstirea Pris-
Prislop, unde se aflã mormântul marelui duhovnic. lop a rãmas neclintitã. Emoþiile, credinþa
Bucuria unei astfel de cãlãtorii ne este împãrtãºitã de ºi nãdejdea ne-au însoþit în dimineaþa urmã-
douã grupuri, unul din ªinca Veche ºi altul din Victoria. toare pe noi, cei 70 de pelerini conduºi de
Chilia Sfântului Ioan
Însoþiþi de duhovnicul mãnãstirii, Pã- pãrintele
Pelerinaj la Pãrintele Arsenie rintele Nifon, am a- Cornel Codrea. ªi pentru ca binecuvân-
Noi, creºtinii, de puþine La mormântul Pãrintelui juns. Perspectiva este tarea Tatãlui Ceresc sã coboare peste noi,
ori reuºim sã fim impresio- superbã de acolo, de înainte de plecare ne-am rugat împreunã cu
naþi de viaþa unui sfânt, care sus. Fiecare am aprins pãrintele Adrian Magda în biserica Sf.
sã ne rãmânã în suflet ºi pe o lumânare ºi am cân- Ilie, unde am primit ºi îndemnul sã petre-
care sã-l cinstim aºa cum se cem în meditaþie ºi rugãciune timpul pe-
tat cu toþii cântãri în-
lerinajului nostru. Atmosfera duhovni-
cuvine. La un moment dat tru pomenirea Pãrinte-
ceascã ºi pricesnele ne-au însoþit între-
însã simþi o dorinþã, una arzã- lui. Apoi Pãrintele Ni-
gul drum, fãcând cãlãtoria cãtre Pãrintele
toare, de a cerceta cu proprii fon ne-a umplut sufle- nostru drag mai scurtã. Am plecat cu
paºi drumurile sihaºtrilor, ale tele cu învãþãturi ale- gândul sã-i mulþumim lui Dumnezeu
sfinþilor cunoscuþi pentru jertfa lor absolutã. se, uimindu-ne cu multele cazuri de boalã pentru bucuriile ºi celelalte daruri primite
O astfel de chemare duhovniceascã am ale unor oameni pe care chiar el i-a cunos- în viaþa noastrã, precum ºi sã ne rugãm
simþit când ne-am hotãrât noi, enoriaºii pa- cut ºi care s-au vindecat datoritã Pãrintelui pentru „cealaltã vreme a vieþii noastre“, a
rohiei ªinca Veche împreunã cu preotul nos- Arsenie. Nu am mai fi plecat de acolo. În celor dragi nouã ºi a aproapelui nostru.
tru, sã organizãm un pelerinaj la Mãnãstirea mijlocul naturii, lângã mormântul Pãrintelui Plini de emoþie am intrat pe poarta
Prislop, unde se odihneºte trupul pãmântesc Arsenie, ne simþeam mai aproape de Dum- mãnãstirii. Sfinþenia locului, atmosfera
al Pãrintelui Arsenie Boca. Am plecat târziu nezeu. Fiecare a îngenuncheat ºi ºi-a rostit binecuvântatã pluteau în aerul rãcoros
în noapte, în dorinþa de a ajunge la timp pen- fierbintea rugãminte cãtre cer, închinân- de dimineaþã împletindu-se plãcut cu
tru a putea participa la Sfânta Liturghie. Nici du-se ºi atingând crucea Pãrintelui. Atmos- cãldura sufletelor pelerinilor. Am parti-
nu a contat cã drumul a fost lung, pentru cã fera de rai era întregitã de mirosul florilor de cipat la Sf. Liturghie, iar în curtea mã-
tot timpul ne gândeam la þinta mult doritã: pe mormânt, care prin voia lui Dumnezeu nãstirii Pãrintele Nifon ne-a întâmpinat
Mãnãstirea Prislop. Pentru majoritatea din- rãmân la fel de vii tot anotimpul rece. cu mare bucurie, ne-a binecuvântat, ne-a
tre noi acest pelerinaj era ceva inedit, des- Tot ceea ce am aflat despre viaþa ºi mi- rãspuns la întrebãri ºi mai ales ne-a
chidea calea spre o lume neexploratã pânã nunile Pãrintelui Arsenie, tot ceea ce am îndemnat la o viaþã curatã, ordonatã ºi la
atunci, dar atractivã ºi plinã de mister lãun- simþit în acest loc ne-a fãcut sã ne dorim, sã multã rugãciune.
tric. ªi aºteptãrile noastre nu au fost zadar- visãm încã de pe acum la un ciclu de reîn- Paºii ni s-au îndreptat apoi spre cimi-
nice. Odatã ajunºi în Þara Haþegului ne-am toarceri, de pelerinaje în acest loc binecu- tirul mãnãstirii, pentru a ne întâlni cu Pãrin-
pomenit mergând pe niºte drumuri înguste, vântat de Dumnezeu. tele Arsenie ºi a-i vorbi în tainã, vãrsând
încadrate pe margini de liziera pãdurii, pe Mã întrebam în acele clipe ce ne-a fãcut din preaplinul sufletului nostru, mulþu-
care o atingea autocarul atunci când, de- sã ne dorim atât de mult ºi atât de spontan mind lui Dumnezeu pentru toate cele pri-
venitã sãlbaticã în frumuseþea ei, îºi întindea acest pelerinaj. Dar acum, când scriu, ºtiu mite în viaþã ºi cerând înþelepciune pentru
crengile prea mult. Ne-am oprit la poarta de rãspunsul. Este foarte simplu: Dumnezeu viitor. Am cerut ºi ajutorul Sf. Ioan de la
lemn a mãnãstirii ºi am pãtruns spre sfântul lucreazã ca un Sfânt ºi doar de la El ne putea Prislop prin rugãciuni ridicate spre Cer
locaº învioraþi de frigul dimineþii. veni acest îndemn duhovnicesc acum, în din chilia unde acest sfânt a vieþuit.
Intrând în bisericã am rãmas uimiþi de Postul Naºterii Domnului, când fiecare din- ªi, cum timpul nu stã în loc, iar cu atât
vechimea acesteia ºi a picturii în curs de tre noi trebuie sã ne facem ordine în suflet, mai mult în astfel de locuri nu simþi cum
restaurare. Dar mai era ceva: o liniºte care te când aveam nevoie de un sprijin ºi mai ales trece, a sosit prea repede momentul plecã-
cuprinde ºi te înalþã sus, spre ceruri înalte. când trebuie sã fim uniþi. ªi cred cã mai este rii spre casã. Am mulþumit Pãrintelui Nifon
Iar când a început slujba Ceasurilor, apoi un motiv pentru care trebuia sã ajungem la pentru vorbele de folos, pentru rugãciu-
acatistul urmat de Sfânta Liturghie, nici nu mãnãstire: marele Pãrinte Arsenie ne chema nile fãcute ºi pentru binecuvântãrile primi-
am simþit când trec orele. Am trãit clipe la el sã ne întãrim sufletele pentru a putea te, sperând fiecare ca aceastã frumoasã
unice de liniºte sufleteascã, înãlþãtoare ºi duce lupta pentru apãrarea Ortodoxiei la noi zi de toamnã sã o retrãim ºi în viitor.
dãtãtoare de har dumnezeiesc. Maicile în sat. Nimic nu este deci lãsat în aceastã Îi mulþumim Bunului Dumnezeu pen-
ne-au încântat auzul cu cântãrile de slavã lume la voia întâmplãrii: toate lucrurile care tru tot ce ne-a dat sã vedem ºi sã simþim,
închinate lui Dumnezeu pe care fiecare le ni se întâmplã sunt dovada purtãrii de grijã ºi-l rugãm pe Pãrintele Arsenie sã mijlo-
murmura în surdinã. a lui Dumnezeu, care ne lumineazã ºi ne ceascã în continuare pentru noi ºi pentru
Bucuria s-a intensificat când am început cãlãuzeºte paºii spre adevãr. mântuirea noastrã. Andreea Bãrbat,
sã urcãm dealul spre mormântul Pãrintelui. Laura Ciolan - ªinca Veche Prof. Ana Dragomir - Victoria
CMYK
 14 Trecut ºi prezent
Seminar despre violenþa domesticã adresat preoþilor
În perioada 17-20 noiembrie 2008, la bleme de acest gen, trebuie sã vezi dacã e nal. De aceea va fi riscant sã oferim sprijin
Mânãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de ordine în sufletul ºi în familia ta. Este de- celor abuzaþi sau abuzatorilor, pânã nu ne
Sus s-a desfãºurat „Seminarul despre vio- osebit de important ca cel care abordeazã vom fi vindecat noi înºine de rãnile a-
lenþa domesticã, adresat clerului ortodox“, astfel de probleme sã fie echilibrat emo- buzurilor. Aceastã vindecare presupune
susþinut de domnul Steve Acheson. Dom- þional, sã-ºi fi rezolvat conflictele interi- uneori timp destul de îndelungat, însã e
nia sa este consilier pastoral acreditat, fost oare ºi rãnile lãsate de abuzurile emo- singura noastrã alternativã. Fãrã aceastã
pastor luteran, convertit la Ortodoxie în þionale. Putem inclusiv noi, ca preoþi, sã coborâre în iadul rãnilor noastre ºi fãrã
anul 2005. A oferit tratament pentru cazuri provenim din familii în care sã fi suferit vindecarea acestora, nu vom putea fi de
de violenþã domesticã trimise lui prin diverse forme de abuz, mai ales emoþio- folos nimãnui. Pr. Marius Corlean
intermediul tribunalelor în constituit ºi Garda Naþio-
statele americane Minnesota,
Wisconsin, New York, Colora- Fãgãrãºeni la Marea Unire nalã Românã din zonã,
denumitã atunci Legiunea
do, California, Florida, având o Pentru a evidenþia ºi contura importanþa comemorãrii Þarii Fãgãraºului. Cãpitanul Ioan
experienþã de peste 3000 de celor 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, în Dejenariu a fost însãrcinat cu
familii consiliate, între anii ziua de 26 noiembrie, la Sala Dietei din Cetatea Fãgãraºului a conducerea ºi organizarea ei.
1994-2001. În prezent, este avut loc un simpozion aniversar. Acest simpozion a fost orga- Urmãtoarea etapã a constitu-
director executiv - Life Ma- nizat de Muzeul Þãrii Fãgãraºului „Valeriu Literat“ în colabo- it-o alegerea democraticã a dele-
nagement Systems - pregãteºte rare cu Primãria Fãgãraº, Centrul de Instruire pentru Infan- gaþilor pentru Marea Adunare na-
instructori ºi implementeazã terie ºi Vânãtori de Munte, reprezentanþi ai Protopopiatelor þionalã de la Alba Iulia.
cursuri de specializare în con- ortodox ºi greco-catolic, ai Poliþiei din Fãgãraº. Nicolae Borzea, Partea bisericeascã fãgãrã-
silierea maritalã ºi familialã, protopop ortodox al Fãgãraºului între 1905-1936, a avut un ºeanã nu a lipsit în a fi reprezen-
violenþa domesticã ºi recupe- rol determinant pentru fãgãrãºeni în ce priveºte Marea Unire. tatã la Alba Iulia prin înºiºi pro-
rarea din dependenþe. „Scopul Vã prezentãm câteva din aspectele legate de acest fapt, su- topopii în funcþie: N. Borzea -
organizãrii acestui seminar este bliniate de pãrintele Cãtãlin Teulea la acest simpozion: Fãgãraº, Ioan Dan - Bran,
acela de a veni în întâmpinarea Acþiunea revoluþionarã pentru constituirea ºi Valeriu Comºa - Fãgãraº, Moise Brumboiu -
preoþilor confruntaþi cu astfel organizarea puterii politice ºi militare româneºti Tohanu Vechi. Delegaþii Despãrþãmântului
de probleme, oferindu-le un la Fãgãraº au iniþiat-o protopopul Nicolae „Astra“ din Bucium, Ioan Nossa ºi Petru Tul-
instrument util în abordarea Borzea, preºedinte al consiliului de administraþie bure, s-au alãturat acestora. În sintezã, din comi-
acestora“, ne-a declarat doam- al Bãncii „Furnica“ ºi directorul bãncii, Matei Jiga. tatul Fãgãraº au participat la M.A.N. de la Alba
na Gerlinde Gabler-Braun, Ei au constituit lista fruntaºilor români care se a- Iulia 41 de delegaþi.
consilier social al Arhiepisco- flau în acel moment, 9 noiembrie 1918, la Fãgã- Gazeta „Oltul“, la sfârºitul lunii decembrie
piei Sibiului. Au fost tratate în raº - 28 de persoane, precum ºi textul unei Convo- 1918, redã ecourile atmosferei înfãptuirii Marii
acest sens teme precum: rolul cãri pentru data de 11 noiembrie, la sediul bãncii. Uniri: „E reînvierea poporului român închis în
preotului în cazurile de violenþã Din cei 28 doar 24 au semnat convocatorul. cãtuºele infernului, monarhia falsificãrilor
domesticã, modalitãþi de inter- Adunarea a fost deschisã de protopopul Nicolae istorice, e primãvara rãspânditoare de luminã,
venþie, cauzele violenþei domes- Borzea, care a prezentat motivaþia acestui de- cãldurã ºi viaþã. Eternele legi ale naturii se în-
tice, terapia de recuperare din mers organizatoric: „Asupritorii noºtri de vea- chinã Povãþuitorului lor, care a fãcut ca iarna
violenþa domesticã conform curi acum s-au prãbuºit în groapa pregãtitã sã fie primãvara Neamului românesc…“
Teologiei Ortodoxe, modalitãþi pentru neamul nostru românesc…“ ºi fruntaºii po- În Marele Sfat Naþional, constituit la Alba
de stopare a violenþei în familie porului „sunt chemaþi a se îngriji de apãrarea acestui Iulia ca organ parlamentar tranzitoriu al Tran-
ºi teologia abuzului domestic. þinut ºi de conducerea poporului de astãzi înainte“. silvaniei au fost prezenþi ºi reprezentanþii ro-
Din punct de vedere al par- Adunarea a hotãrât constituirea Consiliului mânilor fãgãrãºeni: protopopul Nicolae Borzea,
ticipantului, seminarul a fost Naþional Român, format din 52 de membri. A dr. Octavian Vasu, dr. Hariton Pralea, avocatul
deosebit de util, furnizând cu- ales ca preºedinte al acestui for pe avocatul dr. dr. Nicolae ªerban precum ºi vicecomitele
noºtinþe ºi perspective de în- Nicolae ªerban, vicepreºedinte pe protopopul N. Alexandru Bele, vicarul Iacob Popa, doctor
þelegere a unei teme care nu se Borzea, iar ca secretar pe avocatul dr. Camil Ne- Teodor Popescu, iar dintre þãrani: Ion Stoichiþã
regãseºte, încã, în abordarea grea. Apoi a fost ales un comitet executiv al con- din Porumbacu, Ion Cãzan din Beclean, Du-
universitarã. Atractiv a fost ºi siliului, format din 12 membri: dr. Nicolae ªer- mitru Bãlcãcean din Fãgãraº, Iosif Rozalin
stilul de prezentare, interactiv, ban, protopop Nicolae Borzea, dr. Camil Negrea, Mijea din Comãna, George Guiman din Poiana
specific seminariilor de trai- Alexandru Bele, Ilie Beleuþã, Valer Comºa, Ioan Mãrului, aleºi dupã o lunã ºi jumãtate de cãtre
ning ce folosesc metode de Dejenariu, Matei Jiga, dr. Andrei Micu, dr. Comitetul executiv comitatens.
comunicare moderne, domnul Tedor Popescu, George Udrea ºi Ioan Grecu. La scurt timp dupã înfãptuirea Marii Uniri,
Acheson dovedindu-se a fi un Întorºi din refugiu au fost primiþi în comitetul protopopul Nicolae Borzea îºi exprima „rara
maestru al captãrii atenþiei executiv pentru meritele personale dr. Hariton bucurie cã duºmanii milenari au cãzut ºi mândra
auditoriului. Concluziile semi- Pralea ca al doilea vicepreºedinte, cât ºi învãþã- Þara Oltului a câºtigat ce a pierdut, cã astãzi poate
narului ar putea fi rezumate ast- torul Vasile Stoicanea, ca al doilea secretar. da mâna cu iubiþii fraþi peste fãloºii Carpaþi“.
fel: înainte de a aborda pro- La aceeaºi adunare din 11 noiembrie s-a Pr. Cãtãlin Teulea

Pentru mulþi ma-
rea bucurie de Crãciun
constã într-o masã îm-
Masa de Crãciun
belºugatã. Gospodinele petrec zile întregi în
bucãtãrie pentru a pregãti meniuri bogate. Sã
nu uitãm, Crãciunul înseamnã Naºterea Dom-
nului, care a ales sã se nascã într-o peºterã
sãracã, nu într-un palat cu ospeþe regale. Sigur
cã Dumnezeu vrea sã ne bucurãm ºi de bunã-
tãþile pe care El ni le-a creat ºi dãruit spre
hranã, însã nu sã înlocuim Bucuria Lui cu „bu-
curia“ unui pântece îndesat de delicatese, care
Plãcinte de A j u n
Bunica mea fãcea plãcinte
cu o naturaleþe ieºitã din comun.
Plãcintele de tot felul însoþeau
sãrbãtorile noastre (începând
cu Sf. Dimitrie când mâncam
delicioasa plãcintã cu dovleac
ºi terminând primãvara când apã-
reau cireºele). ªtiu cã se spune cã de
Crãciun în casã trebuie sã miroasã a
cozonac, dar în mintea mea cozona-
cul e mai legat de Paºti. Crãciunul ºi
mai ales seara de Ajun sunt imposibil de
conceput fãrã nuci, mere ºi plãcinte.
Foi pentru plãcintã (ºtrudel sau
trigoane): 600 g fainã, 300 ml apã caldã (obliga-
toriu caldã), un praf sare, ulei pentru uns foi-
le. Fãina se amestecã cu praful de sare ºi apa
caldã, se frãmântã pânã rezultã un aluat ce nu
se lipeºte de mânã. Se lasã sã se odihneascã 1/2
orã. Aluatul devin elastic ºi poate fi foarte uºor
de manevrat. Se împarte în 4 bucãþi care se în-
tind întâi cu vergeaua, iar apoi cu mâna, în foi
foarte subþiri. Se lasã foile sã se usuce puþin.
Pentru trigoane: Foile se tãie în fâºii de
6-7 cm lãþime ºi cca 40 cm lungime. La un
capãt se pune o linguriþã cu vârf din umplu-
turã. Fâºiile se îndoaie, în formã de triunghi,
peste umpluturã, ºi se ruleazã în continuare,
în triunghi, pânã la sfârºit. Se aºeazã apoi în
tava unsã puþin ºi se ung ºi deasupra cu ulei. Ta-
va se introduce în cuptorul bine încãlzit la foc
mijlociu, unde se lasã 10-15 min, pânã când
trigoanele se rumenesc. Dupã ce s-a scos din
cuptor, se ung cu apã caldã dacã umplutura
este sãratã sau cu apã caldã îndulcitã.
Pentru ºtrudel: Foile se ung cu ulei iar
pe o margine se aºeazã umplutura. Se ruleazã
ºi se aºeazã în tavã. Se ung ºi la suprafaþã ºi
se pune tava în cuptor la foc mediu cca 20
minute. Dupã ce se scot din cuptor, rulourile
se ung cu apã caldã. Asta ajutã foaia sã
rãmânã proaspãtã. Se acoperã cu un ºervet.
Umpluturã cu ciuperci:500 g
ciuperci, 1 ceapã, 2 linguri ulei, sare, piper,
zeama de la o jumãtate de lãmâie, câteva
mãsline. Ciupercile se taie cuburi, se stropesc
cu zeamã de lãmâie ºi sare ºi se cãlesc în ulei
împreunã cu ceapa tãiatã mãrunt. La final se
adaugã mãsline tocate (fãrã sâmburi).
Cu Dumnezeu în casã 15
degenereazã de multe ori
în indigestii. Sã fim deci
cumpãtaþi în aceste zile, sã
Remediu naturist pentru
creºterea imunitãþii ºi lupta
nu cãutãm meniuri îmbelºugate, mai ales dupã împotriva bolilor sezonului rece
perioada de post, ci sã cãutãm Bucuria sufle- Ingrediente: 500 g miere de salcâm, 6
tului, pe care o vom gãsi în Vestea cea bunã cã lãmâi, o canã de mãceºe (sau cãtinã)
Hristos se naºte pentru noi, în colinde, în Sf. Li- proaspete bine spãlate (pentru un efect
turghie ºi în comuniunea cu aproapele. În ceea maxim) sau mãceºe uscate mãrunþite, sau
ce priveºte meniul, noi vã oferim douã reþete: pudrã de mãceºe.
plãcinte pentru a vã cinsti colindãtorii în ziua de Se zdrobesc mãceºele la robot, cu ma-
Ajun, care este zi de post, ºi un aperitiv rapid pen- ºina de tocat sau cu ciocanul de bãtut carne
tru masa de Crãciun. Natalia Corlean (puse în tifon), cât de bine se poate. Lãmâ-
ile se spãla foarte bine (dacã sunt din re-
Umpluturã cu varzã:1/2
varzã albã (de preferat muratã),
colta proprie); cele cumpãrate se curãþã de
coaja care este tratatã cu chimicale. Se
1 ceapã, 2 linguri ulei, piper, se- mãrunþesc lãmâile la robot sau cu maºina
minþe de mãrar, sare, zeama de de tocat ºi se pun împreunã cu mãceºele
la 1/2 lãmâie. Varza se toacã mã- într-un borcan de sticlã încãpãtor. Se a-
runt, se sãreazã ºi se stropeºte daugã mierea ºi se amestecã bine cu o lin-
cu lãmâia, apoi se condi- gurã din lemn. Nu se foloseºte nimic me-
menteazã cu seminþe de talic la prepararea acestui remediu, pentru
mãrar ºi piper ºi se cã- a împiedica oxidarea. Se aºeazã borcanul
leºte uºor în ulei împre- în bucãtãrie pe dulap ºi se agitã de câteva
unã cu ceapa tocatã. ori pe zi. Dupã 10 zile se poate consuma
Umpluturã de din preparat câte o lingurã dimineaþa, pe
nuci: 200 g miez de stomacul gol, sau înaintea meselor, în caz
nucã, coaja de la 1/2 lãmâie, 1 plic zahãr de rãceli sau gripã. Este foarte eficient
vanilat, zahãr tos (dupã gust), 2 linguri pes- iarna, în tratarea rãcelilor, în cazul copiilor
met. Miezul de nucã se sfarmã cu sucitorul,
se amestecã cu zahãrul ºi aromele. slãbuþi care nu au poftã de mâncare, în
Umpluturã cu mere: 1 kg mere dulci, convalescenþã, avitaminozã ºi infecþii.
1 linguriþã scorþiºoarã, 2 linguri pesmet, câte- În paralel este indicat sã se consume
fructe ºi legume proaspete sau sub formã
va stafide care au stat în rom, zahãr tos dupã de suc, precum ºi infuzii cãlduþe din plante
gust. Merele se taie cubuleþe, se stropesc cu (mentã, pãtlaginã, sunãtoare, cimbriºor de
zeamã de lãmâie, se adaugã scorþiºoara, stafi- munte, muºeþel, tei, coada ºoricelului, la-
dele ºi pesmetul. Când foile sunt pregãtite se vandã etc.).
adaugã în compoziþie ºi zahãrul.
Reþetã oferitã de doamna Reþetã oferitã de doamna
Nicoleta Cintar - Craiova Marilena Vlãdoianu, Craiova
Rozete cu carne ºi brânzã deziþiacoptdeºibrânzã,
se adaugã la compo-
formând un
Ingrediente pentru cir- aluat, care se întinde pe o su-
prafaþã presãratã cu fãinã ºi se
ca 10 bucãþi: 1 ceapã mij-
locie, 150 g caºcaval, 1/2 formeazã un dreptunghi de circa
linguriþã de cimbru uscat, 50/27 cm. Se întinde carnea
1/2 linguriþã de pãtrunjel, 1 tocatã peste aluat, se ruleazã pe
ou, 500 g de carne de porc lung ºi se taie în 10
tocatã ºi condimentatã, 2 felii cu o grosime de
linguri de pastã de roºii, 5 cm. Se aºeazã bu-
piper, 150 g de brânzã de vaci, 7 lin- cãþile într-o formã
guri de lapte, 6 linguri de ulei, 1 lin- specialã de tort, unsã
cu unt, cu partea sec-
guriþã de sare, 300 g de fãinã, 1
pliculeþ de praf de copt, unt pentru þionatã în sus. Se a-
mestecã gãlbenuºul
tavã
Se curãþã ceapa ºi se taie mãrunt, cu 1 lingurã de lapte
ºi se ung marginile
se taie cubuleþe caºcavalul, se spalã ºi
se toacã mãrunt pãtrunjelul. Se separã al- aluatului. Se introduce la cuptor ºi se coace
buºul de gãlbenuº, se amestecã albuºul, circa 40 de minute la foc potrivit.
La sfârºit se presarã pãtrunjel ºi cimbru
carnea tocatã, cimbrul, ceapa, pãtrunjelul (se
pãstreazã puþin pentru ornat), pasta de roºii, deasupra, dacã vã place.
Se fac foarte uºor ºi sunt delicioase!
piperul ºi caºcavalul.
Se amestecã brânza de vaci cu laptele, Reþetã oferitã de doamna
uleiul ºi sarea. Fãina se amestecã cu praful Laura Sava - Ghiroda, jud. Timiº
 16 Trecut ºi prezent

Biserica Sf. Nicolae din Cincu

Aflatã la 21 de kilometri de Fãgãraº, comu-
na Cincu se gãseºte pe un teritoriu deluros, cu
multe pãduri. Aici, cultura sãseascã îmbinatã
cu tradiþiile românilor au dat un aer aparte
zonei. Localitatea, care ºi-a pãstrat pânã astãzi
aspectul de mic oraº, a fost întemeiatã de
coloniºtii saºi la mijlocul secolului al XII-lea.
În anul 1927 numãra cu puþin sub 2500 de su-
flete, jumãtate saºi, jumãtate români, dar ºi alte
confesiuni, în localitate existând ºi azi patru
biserici - urme ale convieþuirii pe aceste plaiuri
a diferitelor confesiuni. Astãzi, dupã plecarea
unei mari pãrþi din populaþia de naþionalitate
germanã, numãrul locuitorilor nu mai atinge
faima de altãdatã ºi doar comuni-
tatea ortodoxã are un preot paroh
stabil. Biserica „Sf. Nicolae“ a
înflorit în ultimii doi ani, dupã
venirea pãrintelui Florin Butum piatrã ºi cãrãmidã, plafonul drept, cu
la cârma parohiei, la începutul lui grinzi de lemn, ºi pardosealã din scân-
2007. Pãrintele este cel care ne durã de brad. Nu are picturã interioarã
povesteºte pe scurt istoria locului. sau inscripþii exterioare, fiind zugrã-
vitã cu motive naþionale.
Comuna Cincu este aºezatã la De-a lungul timpului lãcaºul de
jumãtatea drumului principal Fãgã- cult a cunoscut mai multe etape de
raº - Agnita, aproape de defileul Ol- restaurare. În anul 1907, sub pãsto-
tului. În trecut a avut în proporþie rirea preotului Ioan Mihu, a fost con-
egalã locuitorii, saºi ºi români, struit turnul în forma actualã. În 1927,
coloniºtii saºi fiind aduºi aici în se- sub pãstorirea preotului Gheorghe
colul al XII-lea, cu scopul de a apãra Coanta, s-au înnoit duºumelele ºi a
sudul Transilvaniei de invazii. Cu Cincu erau 260 de familii, o bise- fost zugrãvit, iar în 1947, sub preotul
timpul, localitatea s-a dezvoltat foarte ricã ortodoxã ºi doi preoþi Hariton Eºeanu s-a zugrãvit din nou. În
mult, devenind unul din cele ºapte Pr. Florin ortodocºi: Vasile Paicu ºi anul 1954, sub pãstorirea preotului Leon
Butum
Scaune sãseºti ale provinciei Sibiului. Vasile Nicu, hirotoniþi în Moldovan, s-a reparat acoperiºul, s-a
Datoritã statutului lor juridic superior, Transilvania, primul în 1761, al doilea în zugrãvit în interior ºi s-a introdus curentul
saºii provinciei au dobândit de timpuriu o 1791. Creºterea populaþiei româneºti s-a electric. În 1967 s-a reparat Sfântul Altar
poziþie privilegiatã. datorat faptului cã saºii au avut nevoie tot ºi s-a zugrãvit interiorul întregii biserici.
Rãzboaiele de tot felul care au urmat mai accentuatã de braþe de muncã, pentru Parohia ortodoxã numãrã peste 450 de
au redus numãrul românilor foarte mult. În lucrarea întinselor domenii, braþe pe care familii, formând o comunitate închegatã
anul 1698, Cincu numãra numai 28 de le-au gãsit în satele din Þara Fãgãraºului. cu ajutorul cãreia, începând din 2007, bi-
familii, cu circa 140 de suflete, iar în anul Biserica ortodoxã, cu hramul „Sfântul serica a intrat în reparaþii capitale în ve-
1733 doar 90 de suflete, conform statisticii Nicolae“, a fost construitã în anul 1815. derea pictãrii ºi sfinþirii acesteia.
episcopului unit Inochentie Micu. Este aºezatã la intrarea în cimitir, în sudul La altarul acestei biserici au slujit ca
În anul 1750, Cincu e scaun pro- localitãþii, parte în care locuiau în trecut preoþi titulari, în perioada 1761 - 2007:
topopesc cu câteva parohii dependente, românii, saºilor revenindu-le partea de Vasile Paicu, Vasile Nicu, Eftimie Stângu,
având 83 de familii ortodoxe fãrã preot, nord. Ctitorii lãcaºului de cult au fost Ignatie Mandocea, Iosif Mihu, Ioan Mihu,
numãr care se va pãstra ºi în anii urmãtori. obºtea satului. Biserica a fost ridicatã în Gheorghe Coanta, Hariton Eºeanu, Leon
Peste patru decenii ºi mai bine, respectiv stilul bizantin, cu elemente gotice. Are Moldovan, Virgil Vasu.
în anul 1805, o nouã statisticã aratã cã în formã de navã, cu pereþii construiþi din Pr. paroh Florin Adrian Butum
Str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Irina Constantinescu
Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK