Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
05. Cap 5 Oboseala si Somnul 111-116

05. Cap 5 Oboseala si Somnul 111-116

Ratings: (0)|Views: 49 |Likes:
Published by Marin Gh Ciobanu

More info:

Published by: Marin Gh Ciobanu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2012

pdf

text

original

 
_______________________________________________________O b o s e a l a
ş
i s o m n u l
 
111
OBOSEALA
Ş
I SOMNUL
OBOSEALA
Oboseala este un fenomen normal, ap 
ă 
rut dup 
ă 
efectuarea unor activit 
ăţ 
i fizice sau intelectuale intense. Se manifest 
ă 
prin sc 
ă 
derea  puterii de func 
ţ 
ionare, înso 
ţ 
it 
ă 
de o senza 
ţ 
ie caracteristic 
ă 
.
 Oboseala trebuie deosebit
ă
de
surmenaj,
 ap
ă
rut dup
ă
o activitate excesiv
ă
 , prelungit
ă
 ,nera
ţ
ional
ă
 , f
ă
r
ă
suficiente pauze, adeseaasociat
ă
cu consum de tutun, cafea saudroguri. Mai trebuie deosebit
ă
de
astenie 
-stare anormal
ă
 , patologic
ă
 , având cauzediferite, asociat
ă
cu unele afec
ţ
iuni organicesau psihice.
Cu capul pe rucsac Cauzele oboselii 
Adolescen
ţ
ii au mult
ă
energie, de aceea,când se plâng de oboseal
ă
 , trebuie lua
ţ
i înserios. În majoritatea cazurilor, oboseala este oreac
ţ
ie la programul
ş
colar supraînc
ă
rcat, stres,anxietate, conflict sau depresie.
Alte cauze ale oboselii pot fi 
: somnul insuficient, prea mult
ă
 activitate, cur
ă
de sl
ă
 bire, obezitate, sarcin
ă
 ,unele medicamente sedative, alcoolul, pastileleanticoncep
ţ
ionale, antihistaminice, tetraciclina.Rareori, oboseala poate ap
ă
rea din cauzaanemiei (paloare, sensibilitate la rece, ame
ţ
eli,puls ridicat, respira
ţ
ie greoaie). Dar aceastapoate avea loc
ş
i ca urmare a unui lung
ş
ir de boli: grip
ă
 , alergie, parazi
ţ
i intestinali,mononucleoz
ă
infec
ţ
ioas
ă
 
(boala s 
ă 
rutului) 
 ,tuberculoz
ă
 , boli de tiroid
ă
 
(hipotiroidismul 
)care provoac
ă
lene, senza
ţ
ie de rece, pieleuscat
ă
 , constipa
ţ
ie sau
hipertiroidismul 
caregenereaz
ă
oboseal
ă
 , tremur
ă
turi, puls ridicat,iritabilitate
ş
i pierdere în greutate),
diabet 
(setemare, urinare frecvent
ă
 , vedere tulbure
ş
iinfec
ţ
ii repetate),
hepatita viral 
ă 
 , infec
ţ
ii sauinflama
ţ
ii ale tubului digestiv, boli ale
ţ
esutului conjuctiv
(fibromialgie) 
 , bolicongenitale de inim
ă
 , insuficien
ţă
renal
ă
 ,intoxica
ţ
ie cu plumb, infec
ţ
ie cu
HIV 
, sau pur
ş
i simplu sindrom de oboseal
ă
cronic
ă
.Oboseala u
ş
oar
ă
se manifest
ă
ini
ţ
ial prinnelini
ş
te muscular
ă
 , urmat
ă
de fluctua
ţ
iiemo
ţ
ionale
ş
i sc
ă
derea randamentului. Dac
ă
 nu se face o pauz
ă
de 5-15 minute, oboseala seaccentueaz
ă
 , persoana trebuie s
ă
fac
ă
un efort în plus, pentru a continua activitatea,
ş
i apar:dureri de cap
ş
i la inim
ă
 
(precordiale),
 palpita
ţ
ii, hipertensiune trec
ă
toare, sc
ă
dereapoftei de mâncare, dureri abdominale
ş
.a.
Surmenajul
Este rezultatul epuiz
ă
rii organismului, înurma unor activit
ăţ
i prelungite. Rezult
ă
undezechilibru func
ţ
ional între scoar
ţ
a cerebral
ă
 
ş
i centrii subcorticali, cu manifest
ă
ri diverse:dureri de cap matinale, paloare, tulbur
ă
ri desomn, sc
ă
derea rezisten
ţ
ei imunitare,fenomene cardiovasculare, digestive
ş
iemo
ţ
ionale. Persoana apare nemul
ţ
umit
ă
 ,nesigur
ă
de sine, se controleaz
ă
 , comunic
ă
 
ş
i iadecizii cu greutate
ş
i se înso
ţ
e
ş
te de depresie,anxietate, astenie, oboseal
ă
 , sc
ă
derea stimei desine
ş
i sentimentul de învinov
ăţ
ire.Dac
ă
te sim
ţ
i foarte obosit mai mult decâteva s
ă
pt
ă
mâni, f
ă
r
ă
s
ă
faci un efort prea
 
Adolescen
ţ
ii_____________________________________________________________________
 
112
mare sau s
ă
fii stresat, e cazul s
ă
te duci ladoctor. Medicul î 
ţ
i va cere s
ă
descrii oboseala
ş
i-
ţ
i va pune
ş
i alte întreb
ă
ri:
-
programul
ş
colar
ş
i extra
ş
colar;
-
ce medicamente iei;
-
cât de activ sau cât de stresat te sim
ţ
i;
-
cum m
ă
nânci
ş
i cum dormi;
-
de cât timp e
ş
ti obosit (dup
ă
viroz
ă
 , po
ţ
i fiobosit o lun
ă
întreag
ă
);
-
dac
ă
ai sim
ţ
it brusc c
ă
e
ş
ti obosit (posibilviroz
ă
 , medicamente sau stres) sau treptat(anemie, depresie, diabet sau boli de tiroid
ă
);
-
dac
ă
oboseala apare de diminea
ţă
 
ş
i semen
ţ
ine de-a lungul zilei (depresie).
Ţ
i se vor prescrie
ş
i examene de laborator(examen de sânge – pentru anemie, infec
ţ
ie;vitez
ă
de sedimentare – pentru inflama
ţ
iicronice; glucoz
ă
– pentru diabet; uree
ş
icreatinin
ă
– pentru boli de rinichi sau hormonitiroidieni).
Ce se poate face: 
p
ă
strarea unui echilibru între munc
ă
 
ş
iodihn
ă
;
intercalarea pauzelor
ş
i a recrea
ţ
iei, cumi
ş
c
ă
ri u
ş
oare, plimb
ă
ri scurte (odihn
ă
activ
ă
 ziua) dup
ă
activitatea intelectual
ă
;
activitate fizic
ă
aerobic
ă
progresiv
ă
 , cuevitarea oboselii repetate (vezi cap. respectiv);
respectarea bioritmului organismului
ş
i aperioadelor de randament maxim: între orele9-12
ş
i 14-17, iar ca zile, miercuri
ş
i joi;
somn de 8-9 ore (odihn
ă
pasiv
ă
);
alimenta
ţ
ie echilibrat
ă
 , cu includerea meseide diminea
ţă
;
evitarea sedentarismului, a drogurilor,inclusiv a fumatului;
exerci
ţ
ii de relaxare, medita
ţ
ie.
Sindromul de oboseal
ă
cronic
ă
 
Este o boal
ă
f
ă
r
ă
o cauz
ă
evident
ă
 , precis
ă
 ,care se manifest
ă
printr-o oboseal
ă
puternic
ă
 ,ce nu se amelioreaz
ă
cu repaus la pat
ş
i se înr
ă
ut
ăţ
e
ş
te, o dat
ă
cu activitatea fizic
ă
sau cucea mintal
ă
. Medicul î 
ţ
i poate punediagnosticul de sindrom de oboseal
ă
cronic
ă
 ,dac
ă
ai o oboseal
ă
persistent
ă
 , neexplicabil
ă
 ,care dureaz
ă
de cel pu
ţ
in 6 luni
ş
i ai cel pu
ţ
in jum
ă
tate din urm
ă
toarele semne sausimptome:
-
dureri în gât;
-
ganglioni durero
ş
i
ş
i u
ş
or m
ă
ri
ţ
i la gât
ş
i lasubsuoar
ă
;
-
dureri musculare inexplicabile;
-
durere care se mut
ă
de la o articula
ţ
ie laalta, f
ă
r
ă
umfl
ă
tur
ă
sau ro
ş
ea
ţă
;
-
durere de cap nou
ă
;
-
tulbur
ă
ri de somn;
-
pierdere de memorie sau concentrare;
-
epuizare extrem
ă
 , dup
ă
o activitate fizic
ă
 normal
ă
.
Ce se poate face: 
Dac
ă
nu se g
ă
se
ş
te o explica
ţ
ie medical
ă
 pentru oboseal
ă
 , medicul poate s
ă
-
ţ
i dea acestesfaturi:
f
ă
un exerci
ţ
iu fizic gradat, dar zilnic
ş
icontinuu; poate s
ă
 
ţ
i se par
ă
greu la început,dar cu timpul î 
ţ
i m
ă
re
ş
te rezisten
ţ
a corpului
ş
i î 
ţ
i mic
ş
oreaz
ă
oboseala; începe încet, timp de10 minute
ş
i m
ă
re
ş
te durata la 30 de minute deactivitate moderat
ă
/zi;
stabile
ş
te-
ţ
i un ritm de via
ţă
tolerabil; înva
ţă
s
ă
-
ţ
i împar
ţ
i timpul
ş
i energia
ş
i s
ă
daiprioritate lucrurilor mai importante;
redu stresul; practic
ă
tehnici de respira
ţ
ie:respira
ţ
ie adânc
ă
 , relaxare muscular
ă
profund
ă
 
ş
i medita
ţ
ie. F
ă
-
ţ
i timp s
ă
te relaxezi zilnic, înva
ţă
s
ă
refuzi
ş
i s
ă
evi
ţ
i o activitate prea înc
ă
rcat
ă
;
f
ă
-
ţ
i un program de somn, camera în caredormi trebuie s
ă
fie întunecoas
ă
 , lini
ş
tit
ă
 
ş
ir
ă
coroas
ă
;
f
ă
o baie cald
ă
 , înainte de culcare.
SOMNUL
Ce este somnul 
Somnul este o faz
ă
normal
ă
 , periodic
ă
 
ş
ireversibil
ă
 , datorat
ă
nevoii vitale de odihn
ă
 periodic
ă
a organismului.Somnul nu este o perioad
ă
de relaxare pentrucreier. Creierul este foarte activ în timpulsomnului. Neuronii pot continua s
ă
memoreze, în timp ce persoana doarme. Unii consider
ă
c
ă
 pot înv
ăţ
a în timpul somnului. Creierul ne
 
_______________________________________________________O b o s e a l a
ş
i s o m n u l
 
113
spune când este timpul de somn. Aceasta faceparte din ritmul biologic de 24 de ore
(circadian 
 , de la
circa diem,
care - în latin
ă
- înseamn
ă
aproape o zi 
 ) 
.
Ceasul biologic
Activitatea
ş
i repaosul, ingestia de lichide,formarea de urin
ă
 , temperatura corpului,debitul cardiac, consumul de oxigen, cre
ş
terea
ş
i activitatea glandelor endocrine, toateparticip
ă
la ciclul de 24 de ore al ceasului biologic.Senza
ţ
ia de lumin
ă
primit
ă
de retin
ă
estetrimis
ă
într-o zon
ă
mic
ă
de la baza creierului,numit
ă
 
hipotalamus 
. Un nucleu dinhipotalamus serve
ş
te ca ceas biologic, ceregleaz
ă
ciclul între starea de veghe
ş
i somn.Fibre de la acest nucleu ajung la glandapineal
ă
 , care r
ă
spunde la varia
ţ
iile de lumin
ă
.Când lumina scade, cre
ş
te secre
ţ
ia de hormon
melatonin 
ă 
a glandei pineale. Persoana devinesomnolent
ă
.Ceasul biologic înn
ă
scut al celor mai mul
ţ
ioameni func
ţ
ioneaz
ă
cu un ciclu de 25 de ore(nu 24), dar, pentru c
ă
soarele sau alte luminiputernice pot influen
ţ
a centrii nervo
ş
i, ceasul biologic uman se adapteaz
ă
la ciclul de 24 deore.
Ritmul circadian 
este influen
ţ
at denumeroase semnale: sunetul ceasuluide
ş
tept
ă
tor, zgomotul camionului din strad
ă
 sau orele de mas
ă
.Când se trece de la ora de var
ă
la cea deiarn
ă
 
ş
i invers
 
sau zbur
ă
m cu avionul pecealalt
ă
parte a lumii
 ,
avem dificult
ăţ
i cuceasul biologic. Simptome asem
ă
n
ă
toare celorde dup
ă
zborul îndelungat cu avionul (
 jet lag 
)se întâlnesc la persoanele care lucreaz
ă
în turede noapte. Lipsi
ţ
i de semnalele luminii solare,ace
ş
tia sunt cuprin
ş
i de o somnolen
ţă
 necontrolabil
ă
în timpul lucrului, sufer
ă
deinsomnie, au risc crescut de boli de inim
ă
 ,digestive, emo
ţ
ionale
ş
i mintale. Frecven
ţ
a
ş
igravitatea accidentelor la locul de munc
ă
cresc în turele de noapte, de ex. accidentele de lauzinele nucleare din Cernobâl
ş
i Three MileIsland.Se poate reduce oboseala din turele denoapte, prin folosirea luminii puternice la loculde munc
ă
 , mic
ş
orarea schimb
ă
rilor de tur
ă
 
ş
iintercalarea unor perioade scurte de somn.
Fazele somnului
Trecerea de la veghe la somn se facetreptat, printr-o stare de somnolen
ţă
. De obiceite sim
ţ
i obosit, te întinzi pe pat, devii neclar,mai indiferent la ce se întâmpl
ă
în jur, mu
ş
chiise relaxeaz
ă
 , pulsul, tensiunea arterial
ă
 
ş
itemperatura scad, închizi ochii
ş
i adormi.
Ochi treaz 
ş 
i ochi somnolent Somnolen 
ţ 
este frecvent
ă
la adolescen
ţ
iicare nu au dormit suficient. Se întâlne
ş
te întimpul orelor, iar unii elevi chiar adorm pentruscurt timp în clas
ă
.
Elev dormind în clas 
ă 
 
Somnolen
ţ
a este deosebit de periculoas
ă
 dac
ă
 
ş
ofezi, deoarece poate duce la accidentegrave.
Activitatea creierului întimpul somnului
În timpul somnului, activitatea creieruluieste ciclic
ă
. Ciclurile dureaz
ă
aproximativ 90de minute
ş
i se repet
ă
de 4-5 ori, în timpul

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->