Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
4Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
06. Cap 6 Dintii 117-124

06. Cap 6 Dintii 117-124

Ratings: (0)|Views: 280|Likes:
Published by Marin Gh Ciobanu

More info:

Published by: Marin Gh Ciobanu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/08/2013

pdf

text

original

 
_____________________________________________________________________D i n
ţ
i i
 
117
DIN
Ţ
II
Dac 
ă 
nu- 
ţ 
i îngrije 
ş 
ti acum din 
ţ 
ii, ri 
ş 
ti
ă 
 
ă 
mâi 
ş 
tirb devreme în via 
ţă 
.
IMPORTAN
Ţ
A DIN
Ţ
ILOR
Iat
ă
o prioritate pentru tine: din
ţ
ii s
ă
n
ă
to
ş
i
ş
i str
ă
lucitori. În afara aspectului estetic, care teface s
ă
fii sigur de tine, destins
ş
i voios, trebuies
ă
ai grij
ă
de din
ţ
ii t
ă
i
ş
i pentru c
ă
ei sunt foarteimportan
ţ
i pentru s
ă
n
ă
tatea ta general
ă
.Trebuie s
ă
ai cu ce s
ă
mesteci bine tot cem
ă
nânci de-a lungul vie
ţ
ii, pentru a evitadeclan
ş
area unor boli de digestie sau chiar deinim
ă
 
ş
i pentru a asimila bine alimentele.
Din 
ţ 
ii s 
ă 
ă 
to 
ş 
i permit un zâmbet pl 
ă 
cut 
 
Din
ţ
ii neîngriji
ţ
i se îmboln
ă
vesc, se cariaz
ă
.Te-a durut pân
ă
acum vreo m
ă
sea sau vreundinte cariat? Nici s
ă
nu te doar
ă
! E groaznic!Din
ţ
ii pe care-i ai acum trebuie s
ă
“te
ţ
in
ă
toat
ă
via
ţ
a. De aceea, pur
ş
i simplu n-ai alt
ă
 solu
ţ
ie decât s
ă
-i îngrije
ş
ti cu cea mai maregrij
ă
. Dac
ă
nu e
ş
ti prea mul
ţ
umit de ei, dac
ă
nusunt egal alinia
ţ
i, asta se poate corecta printr-oprotez
ă
dentar
ă
temporar
ă
. Dar important estes
ă
-
ţ
i p
ă
strezi din
ţ
ii s
ă
n
ă
to
ş
i.
Structura dintelui
Dintele este format din 3 p
ă
r
ţ
i: coroan
ă
 ,r
ă
d
ă
cina
ş
i pulp
ă
.
Structura dintelui Coroana 
este partea vizibil
ă
a dintelui,acoperit
ă
de smal
ţ
.
ă 
ă 
cina 
este acoperit
ă
de ciment
ş
i este înfundat
ă
în os. R
ă
d
ă
cina este înconjurat
ă
deligamentul dentar care face leg
ă
tura cu osul.Stratul intern al r
ă
d
ă
cinii
ş
i coroanei esteformat din dentin
ă
. Dentina este sensibil
ă
laatingere, la diferen
ţ
ele de temperatur
ă
 
ş
i lasubstan
ţ
ele chimice. Frecarea puternic
ă
 
ş
i îndelungat
ă
a din
ţ
ilor, ca aceea din timpulnop
ţ
ii
(bruxism) 
 , poate toci dentina.
Ţ
esuturiledin pulpa dentar
ă
continu
ă
s
ă
formezedentin
ă
.
Pulpa 
con
ţ
ine nervi, vase de sânge
ş
i vaselimfatice
ş
i este foarte sensibil
ă
la durere
ş
i
 
Adolescen
ţ
ii_____________________________________________________________________
 
118
atingere. Pulpa este cuprins
ă
într-un spa
ţ
iurigid, aproape închis. Când se inflameaz
ă
 ,vasele de sânge sunt comprimate
ş
i setrombozeaz
ă
(se astup
ă
cu cheag de sânge).Aceast
ă
 
ş
trangulare a vaselor provoac
ă
 
necroz 
ă 
(moartea
 
celulelor). R
ă
d
ă
cina estelegat
ă
de osul din jur printr-o serie de fibre,numite
ligament peridentar 
.
 
Gingia are o parte ata
ş
at
ă
la dinte, iar altaeste liber
ă
. Între partea liber
ă
a gingiei
ş
i dinteexist
ă
un spa
ţ
iu, numit
ş 
an 
ţ 
ul gingival 
.Por
ţ
iunile de gingie dintre din
ţ
i formeaz
ă
 
 papilele interdentale 
 , vizibile cu ochiul liber lainspectarea din
ţ
ilor. Rolul gingiei este de aproteja
ş
i a preveni lezarea
ş
i infectareadin
ţ
ilor.
Ş
an
ţ
ul gingival este locul preferat deformare al pl
ă
cii dentare
Placa dentar 
ă 
este o pelicul
ă
invizibil
ă
deresturi alimentare
ş
i microbi pe suprafa
ţ
adin
ţ
ilor. Dac
ă
nu este cur
ăţ
at
ă
 , pe aceast
ă
plac
ă
 se depun s
ă
ruri minerale
ş
i se transform
ă
întartru.
Tartrul dentar 
este vizibil, g
ă
lbui
ş
i dur;nu mai poate fi înl
ă
turat prin perierea din
ţ
ilor,ci doar de c
ă
tre dentist.
Plac 
ă 
 
ş 
i tartru dentar 
Atacat
ă
de microbi, gingia se retrage, iardintele r
ă
mâne descoperit tot mai mult.Inflama
ţ
ia gingiei
(gingivita) 
 
ş
i retrac
ţ
ia ei,sunt principalele cauze de c
ă
dere a din
ţ
ilor laadul
ţ
i.Pierderea din
ţ
ilor nu trebuie s
ă
fieconsiderat
ă
normal
ă
 , nici chiar cu înaintarea învârst
ă
; mai mult, cariile dentare la tineri pot
ş
itrebuie s
ă
fie prevenite. Îngrijirea insuficient
ă
adin
ţ
ilor duce la carii dentare, boli ale gingiilor
ş
i mu
ş
c
ă
tur
ă
defectuoas
ă
. Pentru a evitadistrugerea dintelui, a gingiei
ş
i a ligamentelorcare îl sprijin
ă
 , trebuie s
ă
în
ţ
elegi cum s
ă
-
ţ
imen
ţ
ii igiena gurii, s
ă
cuno
ş
ti modul
ş
i cauzelecariilor dentare
ş
i a leziunilor gingiei.
Denti
ţ
ia adolescentului
La 13 ani
ţ
i-au ie
ş
it primul
ş
i al doilea dintemolar, precum
ş
i caninii; denti
ţ
ia permanent
ă
 este complet
ă
 , cu excep
ţ
ia molarului al 3-lea
(m 
ă 
seaua de minte).
Mu
ş
chii gurii
ş
i fe
ţ
ei sedezvolt
ă
 , iar oasele fe
ţ
ei
ş
i mandibula s-aum
ă
rit. Structura lor devine bine definit
ă
. Seprefigureaz
ă
fizionomia ta de adult.
 Denti 
ţ 
ia normal 
ă 
 complet 
ă 
 
CUM Î
Ţ
I ÎNGRIJE
Ş
TI DIN
Ţ
II
Îngrijirea din
ţ
ilor înseamn
ă
perierea lor,folosirea a
ţ
ei dentare, a fluorului, a pastei dedin
ţ
i
 ,
prevenirea traumatismelor (fracturilor,accidentelor)
ş
i vizita regulat
ă
 , periodic
ă
 , ladentist (stomatolog). Cl
ă
tirea gurii cu ap
ă
 ,consumul de alimente fibroase sau guma demestecat nu pot înlocui folosirea periu
ţ
ei dedin
ţ
i
ş
i a a
ţ
ei dentare.Modalit
ăţ
ile de îngrijire a din
ţ
ilor s-auschimbat de-a lungul timpului.
Tehnicile 
 
vechi 
de periere a din
ţ
ilor aveaudoar menirea s
ă
cure
ţ
e din
ţ
ii
ş
i s
ă
înl
ă
tureparticulele alimentare. Asemenea metodeindicau ca eficiente mi
ş
c
ă
rile de sus în jos cu operiu
ţă
cu peri tari, iar a
ţ
a dentar
ă
nu erafolosit
ă
. S-a constatat c
ă
periatul dur, cupresiune excesiv
ă
 , lezeaz
ă
gingia
ş
i gr
ă
 be
ş
tepierderea din
ţ
ilor de-a lungul anilor.Noile tehnici urm
ă
resc controlul
ş
i înl
ă
turarea pl
ă
cii dentare, atât cu periu
ţ
a dar
ş
icu a
ţ
a.
 
_____________________________________________________________________D i n
ţ
i i
 
119
Periu 
ţ 
a de din 
ţ 
trebuie s
ă
aib
ă
minimum 3rânduri de peri moi, iar capul suficient de micpentru a ajunge la to
ţ
i din
ţ
ii
ş
i pe suprafe
ţ
elemolare cu
ş
an
ţ
uri. Trebuie s
ă
ai periu
ţ
a taproprie
ş
i s
ă
n-o folose
ş
ti sub nici un motiv pea altcuiva, chiar dac
ă
este o persoan
ă
dinfamilie. Periu
ţ
a str
ă
in
ă
poate fi depozitar
ă
aunor bacterii ce produc carii dentare, ahepatitei virotice
ş
i chiar
SIDA
. Se recomand
ă
 s
ă
-
ţ
i schimbi periu
ţ
a de din
ţ
i când începe s
ă
seuzeze (cam la 6 luni)
ş
i s-o p
ă
strezi într-un locunde s
ă
se usuce repede, f
ă
r
ă
a atinge alteperiu
ţ
e. Periu
ţ
a de nailon necesit
ă
o zi pentru ase usca. Dac
ă
este posibil, ar fi bine s
ă
ai dou
ă
 
periu
ţ
e de din
ţ
i, folosite alternativ. Periu
ţ
atrebuie înlocuit
ă
dup
ă
o boal
ă
 , ca viroza.R
ă
celile persistente de-a lungul iernii pot fiprovocate de periu
ţ
e de din
ţ
i care ad
ă
postescvirusuri ce te reinfecteaz
ă
. Periu
ţ
ele de din
ţ
ielectrice sunt mai u
ş
or de folosit, fiind maieficace, decât cele manuale. Unele au ata
ş
atemetode de iriga
ţ
ie a din
ţ
ilor. Periu
ţ
ele cuultrasunet au o mi
ş
care vibratorie foarteridicat
ă
; sunt în prezent cele mai bune, darfoarte scumpe.
Pasta de din 
ţ 
cu fluor este întotdeaunaindicat
ă
 , chiar dac
ă
apa este fluorinat
ă
.Frecven
ţ
a cariilor a sc
ă
zut sim
ţ
itor dup
ă
 introducerea fluorului în îngrijirea din
ţ
ilor.Este suficient
ă
o cantitate mic
ă
de past
ă
 , cât un bob de maz
ă
re. Cele din gel sunt mai pu
ţ
inabrazive
ş
i de preferat.
Perierea corect 
ă 
a din 
ţ 
ilor 
Cea mai bun
ă
m
ă
sur
ă
de îngrijire a din
ţ
iloreste perierea lor zilnic
ă
. Din
ţ
ii trebuie peria
ţ
iminu
ţ
ios de 2 ori pe zi, timp de dou
ă
-treiminute, dup
ă
masa de diminea
ţă
 
ş
i înainte deculcare.
Perierea din 
ţ 
ilor 
A
ş
eaz
ă
capul periei de-a lungul din
ţ
ilor,cu vârful perilor într-un unghi de 45
0
(pemarginea gingiei). Prive
ş
te în oglind
ă
 , pem
ă
sur
ă
ce te perii.Periaz
ă
-
ţ
i din
ţ
ii cu mi
ş
c
ă
ri u
ş
oare, de du-tevino, scurte, cât jum
ă
tate din l
ăţ
imea unuidinte. Din
ţ
ii nu se freac
ă
tare. Apas
ă
foarteu
ş
or, frecând unul sau doi din
ţ
i deodat
ă
 , apoimi
ş
c
ă
peria la urm
ă
torii din
ţ
i.Perie gura în mod sistematic. Începe cuultimul dinte, apoi du-te c
ă
tre din
ţ
ii din fa
ţă
 ,periind suprafe
ţ
ele din afar
ă
. Folose
ş
te acelea
ş
imi
ş
c
ă
ri scurte, de du-te - vino, f
ă
r
ă
a ap
ă
satare, pe suprafe
ţ
ele interne. Perie în întregimecele patru sferturi ale gurii. Dac
ă
dore
ş
ti s
ă
 mi
ş
ti periu
ţ
a într-un mod diferit, chiar încercuri, nu este gre
ş
it, atâta timp cât presiuneaperiu
ţ
ei moi este u
ş
oar
ă
.Pentru a cur
ăţ
a fe
ţ
ele interne ale din
ţ
ilordin fa
ţă
 ,
ţ
ine peria vertical, oblic
ă
pe gingie
ş
ifolose
ş
te mi
ş
c
ă
ri scurte de sus în jos.Cu peria
ţ
inut
ă
orizontal, freac
ă
 suprafe
ţ
ele de mestecare ale din
ţ
ilor. Nuneglija
ş
an
ţ
urile
ş
i gropi
ţ
ele de pe suprafa
ţ
amolarilor, care sunt mai greu de cur
ăţ
at.
Alte metode de periere a din 
ţ 
ilor 
 
(A): Periu 
ţ 
a, în pozi 
ţ 
ie oblic 
ă 
 , atinge
ş 
or  gingia cu o mi 
ş 
care vibratorie, în zona de ata 
ş 
are pe dinte.(B): Mi 
ş 
ă 
rile vibratorii continu 
ă 
 , în timp ce periu 
ţ 
a e îndreptat 
ă 
pe coroana dintelui.(C): Pozi 
ţ 
ia periu 
ţ 
ei pe suprafa 
ţ 
a dinspre interiorul dintelui.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->