Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
3Activity
P. 1
08. Cap 8 Dezvoltarea Intelectuala 213-258

08. Cap 8 Dezvoltarea Intelectuala 213-258

Ratings: (0)|Views: 141|Likes:
Published by Marin Gh Ciobanu

More info:

Published by: Marin Gh Ciobanu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2013

pdf

text

original

 
_______________________________________________D e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l
ă
 
213
DEZVOLTAREA INTELECTUAL
Ă
În acest capitol, î 
ţ 
i vorbim - printre altele - despre cel mai de pre 
ţ 
tezaur cu care te-ai 
ă 
scut: creierul t 
ă 
u. Depinde de tine în ce fel te vei folosi de el 
ş 
i cum îl vei dezvolta! 
Intelectul adolescentului
La vârsta adolescen
ţ
ei, începi s
ă
te
 
maturizezi nu numai fizic, ci
ş
i mintal. Creierulse dezvolt
ă
mult, mai ales lobii frontali, careregleaz
ă
ra
ţ
iunea, judecata
ş
i auto-controlul.Devii treptat capabil s
ă
emi
ţ
i ipoteze, ideiabstracte, complexe,
ş
i s
ă
gânde
ş
ti logic.Memoria
ş
i modul de organizare se dezvolt
ă
: înve
ţ
i cum s
ă
-
ţ
i împar
ţ
i timpul
ş
i s
ă
tepreg
ă
te
ş
ti pentru examene. Limbajulevolueaz
ă
 , iar sim
ţ
ul umorului, semn aldezvolt
ă
rii intelectuale, se rafineaz
ă
. Modul încare te vezi pe tine însu
ţ
i, pe al
ţ
ii
ş
i via
ţ
a îngeneral, se schimb
ă
.În ciuda dezvolt
ă
rii gândirii, ai înc
ă
oexperien
ţă
de via
ţă
limitat
ă
pentru a puteaalege ce e mai bine pentru tine. Ai înc
ă
nevoiede sfatul
ş
i ajutorul adul
ţ
ilor, mai ales alp
ă
rin
ţ
ilor. Este nevoie s
ă
reflectezi asupraoric
ă
rei experien
ţ
e, pentru a înv
ăţ
a din ea.
Experien 
ţ 
a nu este ce 
ţ 
i se întâmpl 
ă 
 ; este ceea ce 
faci
din ce 
ţ 
i se întâmpl 
ă 
.
CUM GÂNDE
Ş
TI
Gândirea este un act complicat în careinforma
ţ
ia primit
ă
este procesat
ă
în etape:1. stimulii (ceea ce vezi, auzi, atingi sausim
ţ
i) sunt selec
ţ
iona
ţ
i (ignori o mare partedintre ei). De exemplu, dac
ă
-
ţ
i apare prietena, î 
ţ
i fixezi privirea asupra ei, ignorând restul;2. interpretezi ceea ce vezi, bazându-te peexperien
ţ
a anterioar
ă
 
(“Are o bluz 
ă 
nou 
ă 
”); 
 3. memorezi faptele importante, care
ţ
i-aucaptat aten
ţ
ia
ş
i ignori ceea ce nu teintereseaz
ă
 
(“ 
Ş 
i-a desf 
ă 
cut un nasture în plus; îi e cald sau vrea s 
ă 
apar 
ă 
sexy?”) 
;4. deduci, pe baza informa
ţ
iilor stocate înmemorie, pentru a genera gânduri noi
(“Ast 
ă 
 
sear 
ă 
voi fi mai pu 
ţ 
in timid”).
 
Etapele proces 
ă 
rii informa 
ţ 
iei 
 Gândirea este manipularea deliberat
ă
 ,con
ş
tient
ă
 , a informa
ţ
iei anterioare. Deexemplu, într-o situa
ţ
ie oarecare, încerci s
ă
 alegi una din dou
ă
posibilit
ăţ
i.Gândirea
ţ
i se dezvolt
ă
treptat. Vei folositot mai mult logica
ş
i ideile abstracte.Devii acum capabil de:-
introspec 
ţ 
ie 
(s
ă
gânde
ş
ti despre gânduriletale
:
“Ia uite cu ce-mi pierd vremea!” 
;-
 gândire abstract 
ă 
(s
ă
explorezi dincolo derealitate); Ex: s
ă
în
ţ
elegi o teorem
ă
matematic
ă
 
ş
i s
ă
o aplici într-o problem
ă
de geometrie etc.;-
 gândire logic 
ă 
(s
ă
po
ţ
i
ţ
ine seama de toatefaptele
ş
i ideile importante, pentru a ajunge lao concluzie corect
ă
:
“Zicea c 
ă 
nu vine la film,fiindc 
ă 
are o treab 
ă 
acas 
ă 
 , dar 
ş 
i-a num 
ă 
rat pe furi 
ş 
banii; e clar c 
ă 
nu voia s 
ă 
-mi r 
ă 
mân 
ă 
 dator!”; 
-
ra 
ţ 
ionament ipotetic 
(s
ă
formulezi ipoteze
ş
i s
ă
examinezi dovezile
ş
i eviden
ţ
a lor,
ţ
inând
 
Adolescen
ţ
ii_____________________________________________________________________
 
214
seama de numeroase variabile:
 
“Când am vrut s-o s 
ă 
rut,
ş 
i-a pus palma pe buze 
ş 
i a îng 
ă 
imat ceva… c 
ă 
 
ş 
i-ar fi mu 
ş 
cat limba! Da’ de unde! Diminea 
ţ 
a îmi spusese c 
ă 
are 
ş 
i or 
ă 
la dentist.Deci are o carie! Se temea c 
ă 
-i miroase gura!”; 
 Începi s
ă
descoperi
ş
i s
ă
fii con
ş
tient decalit
ăţ
ile tale unice. C
ă
tre sfâr
ş
itul adolescen
ţ
ei,devii
 
o persoan
ă
mai sigur
ă
 , mai confident
ă
.Vei putea spune atunci: „
Sunt cineva care va ajunge departe 
”.Π
ţ
i dezvol
ţ
i o putere de judecat
ă
solid
ă
 ,sofisticat
ă
. Dac
ă
e
ş
ti întrebat pe cine vezi înoglind
ă
 , po
ţ
i r
ă
spunde: „
Sunt un b 
ă 
iat ce- 
ş 
caut 
ă 
destinul 
ş 
i care vrea s 
ă 
lase o lume mai bun 
ă 
în urma lui”,
sau
„O fa 
ţă 
pistruiat 
ă 
unui arhitect în devenire” 
.Începi s
ă
frunz
ă
re
ş
ti ziarele; deosebe
ş
ti pecele utile pentru tine
 
de restul.Ai preocup
ă
ri ecologice.E
ş
ti mai
 
idealist
ş
i începi s
ă
-
ţ
i formezi oscal
ă
a valorilor proprii.Devii interesat
 
de problemele
ş
inedrept
ăţ
ile sociale.E
ş
ti cople
ş
it de un profund sentiment de justi
ţ
ie.Crezi c
ă
po
ţ
i schimba lumea; ai preocup
ă
riecologice.Π
ţ
i dezvol
ţ
i un sim
ţ
elaborat al umorului.Glumele vulgare ale copilului preadolescent,stadiu la care, din p
ă
cate,
 
r
ă
mân
 
uniiadolescen
ţ
i
ş
i chiar adul
ţ
i, nu-
ţ
i mai trezescinteresul.
Lectur 
ă 
în camer 
ă 
 
Treptele de în
ţ
elegere
1. Gândirea naiv 
ă 
 ,
la copilul de 6-8 ani; eldeosebe
ş
te cu greu adev
ă
rul de fic
ţ
iune; estecentrat pe el însu
ş
i (
egocentric 
). Vede lucruriledoar în alb
ş
i negru, tot sau nimic, f
ă
r
ă
nuan
ţ
e.Via
ţ
a este fie minunat
ă
(o fat
ă
se vede reginaclasei), fie mizerabil
ă
(se crede ultimac
ă
z
ă
tur
ă
). Gândurile îi sunt haotice
ş
iincoerente. P
ă
rin
ţ
ii îl cred z
ă
p
ă
cit, anormal
.
 Unii adolescen
ţ
i r
ă
mân mult timp
 
 în
 
aceast
ă
 faz
ă
.
2. Gândirea realist 
ă 
apare la vârsta de 8-10ani): copilul accept
ă
c
ă
al
ţ
ii pot avea p
ă
reridiferite; începe s
ă
priveasc
ă
faptele sau ideilesale
 
ş
i
 
din punctul de vedere al celuilalt, dar nu
ş
i din
 
al mai multor persoane
ş
i cu atât maipu
ţ
in al întregii societ
ăţ
i. Unele persoane nudep
ăş
esc acest stadiu.
3. Gândirea sceptic 
ă 
sau dogmatic 
ă 
 
sedezvolt
ă
începând de la 10-12 ani.Preadolescen
ţ
ii cred c
ă
faptele sau ideile lorpot fi interpretate corect în mai multe feluri,dar nu sunt siguri cum pot deosebi adev
ă
rulde fals, binele de r
ă
u.
 Scepticii 
reac
ţ
ioneaz
ă
la aceast
ă
 nesiguran
ţă
 , prin respingerea ra
ţ
iunii. Ace
ş
titineri nu au respect pentru logic
ă
 
ş
i secomport
ă
:-
impulsiv: 
ac
ţ
ioneaz
ă
ă 
ă 
a gândi 
asupraunei situa
ţ
ii; Ex: Un b
ă
iat î 
ş
i ceart
ă
prietena pecare o vede, întâmpl
ă
tor, pe strad
ă
cum îmbr
ăţ
i
ş
eaz
ă
un alt b
ă
iat, f
ă
r
ă
s
ă
 
ş
tie c
ă
 , defapt, b
ă
iatul este veri
ş
orul ei cel mai bun.-
indiferent: 
merg cu ga
ş
ca, cu clica. Ex: Π
ş
ipropun s
ă
chiuleasc
ă
de la o or
ă
important
ă
.-
conformist: 
se supun orbe
ş
te regulilorsociale; las
ă
pe al
ţ
ii s
ă
hot
ă
rasc
ă
pentru ei; Ex:O fat
ă
nu poart
ă
haine de culoare mov, pentruc
ă
unii asociaz
ă
aceast
ă
culoare cu ideea defemeie u
ş
oar
ă
.
Dogmaticii 
 î 
ş
i
 
manifest
ă
nesiguran
ţ
a dingândire prin aderarea rigid
ă
la anumite valorisau norme. Nu tolereaz
ă
alte puncte de vederedecât ale lor. Insist
ă
c
ă
ceea ce gândesc ei estecorect, iar cei ce sunt de alt
ă
p
ă
rere gre
ş
esc.
 
Scepticismul
ş
i dogmatismul sunt formeelementare de gândire.
 
_______________________________________________D e z v o l t a r e a i n t e l e c t u a l
ă
 
215
Asigur
ă
-te c
ă
ai dep
ăş
it aceste stadii!
4. Gândirea ra 
ţ 
ional 
ă 
 
sau
logic 
ă 
 
este unnivel superior de în
ţ
elegere, la care ajung ceimai mul
ţ
i adolescen
ţ
i
ş
i adul
ţ
i. Ei pricep c
ă
nuau nevoie de adev
ă
ruri absolute, pentru ocomportare normal
ă
 ,
ş
i c
ă
al
ţ
ii pot ajunge laconcluzii diferite de ale lor. Pot lua înconsiderare
ş
i p
ă
rerea altora, pentru acomunica
ş
i a se în
ţ
elege mai bine cu ei.
5. Gândirea critic 
ă 
 
 înseamn
ă
capacitateade a analiza
ş
i a identifica aspectele evidente
ş
iascunse ale unei probleme, a evalua meritele
ş
ideficien
ţ
ele unei discu
ţ
ii, dispute, dezbaterisau situa
ţ
ii
ş
i de a ajunge la o concluziera
ţ
ional
ă
.
6. Gândirea strategic 
ă 
 
se refer
ă
la abilitateade a stabili un plan practic
ş
i logic pentruatingerea unor anumite obiective, de a analiza
ş
i rezolva probleme cu o desf
ăş
urare în timp,de a aplica principiul de la cauz
ă
la
 
efect, de
 
aface fa
ţă
e
ş
ecurilor
ş
i a înv
ăţ
a din gre
ş
elileproprii
ş
i ale altora. Ex:
 „Pentru a lua 
Testelena
ţ
ionale
trebuie s 
ă 
înv 
ăţ 
temeinic la toate cele trei materii de examen, dar f 
ă 
ă 
ă 
le neglijez  pe celelalte (pentru c 
ă 
am nevoie 
ş 
i de o medie  general 
ă 
bun 
ă 
în clasa a VIII-a)”.
 
7. Gândirea tri-dimensional 
ă 
(holografic 
ă 
 ) 
 permite în
ţ
elegerea simultan
ă
din mai multeperspective a unei persoane sau idei.
Ţ
i-o po
ţ
iimagina ca pe o sfer
ă
 , în compara
ţ
ie cu
 
gândirea obi
ş
nuit
ă
 , bidimensional
ă
 , care
 
arat
ă
 ca un cerc.Cei ce gândesc tri-dimensional prelucreaz
ă
 informa
ţ
ia mai repede, mai corect
ş
i maiprofund, dezvoltându-
ş
i astfel un nivelsuperior de gândire
ş
i o memorie maicomplex
ă
. Acest mod de gândire a fostrecomandat pentru tinerii supradota
ţ
i.
Cum gânde
ş
ti logic
Logica este capacitatea sau
 
modul de agândi ra
ţ
ional
ş
i analitic:
 „A tunat imediat dup 
ă 
ce am v 
ă 
zut fulgerul, deci desc 
ă 
rcarea a fost foarte aproape!” 
Ai nevoie de a gândi logicpentru a în
ţ
elege
ş
i comunica idei maicomplexe, a sesiza leg
ă
turi, a face asocieri
ş
i arezolva probleme.Logica
ş
i limbajul sunt prelucrate(procesate) în emisfera stâng
ă
a creierului.Sentimentele, intui
ţ
ia
ş
i func
ţ
iile artistice suntprocesate în emisfera dreapt
ă
.
Func 
ţ 
iile emisferelor cerebrale 
Activitatea
ş
colar
ă
pune accentul pefunc
ţ
iile emisferei stângi. Lec
ţ
iile
ş
i manualeleaccentueaz
ă
gândirea ta critic
ă
 
ş
i analitic
ă
 ,memorizarea
ş
i u
ş
urin
ţ
a de a te
 
exprimaliterar. Gândirea logic
ă
are leg
ă
tur
ă
cuinteligen
ţ
a
ş
i maturizarea.
Elevii care gândesc logic 
analizeaz
ă
 ,gândesc în etape, adic
ă
:
-
observ
ă
aspectele clare, evidente
ş
i pe celeascunse, indirecte, ale unei probleme;
-
reflecteaz
ă
 , evalueaz
ă
meritele
ş
idezavantajele unui argument
ş
i
-
ajung la o concluzie ra
ţ
ional
ă
: ”
Nu gâfâiam  pe urcu 
ş 
ul 
ă 
sta înainte de a fuma ca prostul! Dac 
ă 
nu
ă 
las de 
ţ 
ig 
ă 
ri, risc s 
ă 
nu
ă 
mân în echip 
ă 
!”; 
 
-
 în
ţ
eleg leg
ă
tura dintre idei;
-
 în
ţ
eleg leg
ă
tura dintre cauz
ă
 
ş
i efect;
-
comunic
ă
cu claritate;
-
evalueaz
ă
aspectele
ş
i elementele pro
ş
icontra ale unei probleme;
-
 î 
ş
i stabilesc priorit
ăţ
ile;
-
dau aten
ţ
ie detaliilor
(gândesc tactic) 
;
-
 î 
ş
i organizeaz
ă
eforturile
ş
i materialul destudiu;
-
privesc
ş
i analizeaz
ă
problemele înansamblu
(gândesc strategic) 
;
-
analizeaz
ă
consecin
ţ
ele faptelor lor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->