P. 1
09. Cap 9 Dezvoltarea Sociala 259-312

09. Cap 9 Dezvoltarea Sociala 259-312

Ratings: (0)|Views: 95 |Likes:
Published by Marin Gh Ciobanu

More info:

Published by: Marin Gh Ciobanu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2013

pdf

text

original

 
______________________________________________________D e z v o l t a r e a s o c i a l
ă
 
259
DEZVOLTAREA SOCIAL
Ă
E un adev 
ă 
rat talent s 
ă 
ai rela 
ţ 
ii sociale de succes 
ş 
i s 
ă 
 
ş 
tii cum s 
ă 
le între 
ţ 
ii. Mai mult, ca adolescent, ai nevoie s 
ă 
fii înconjurat de  prieteni,
ă 
ţ 
i dai întâlnire cu fetele, s 
ă 
faci  parte dintr-un grup 
ş 
i s 
ă 
 
ş 
tii c 
ă 
ş 
ti acceptat 
ş 
apreciat. Toate acestea înseamn 
ă 
ă 
ai o via 
ţă 
 social 
ă 
.Grup de prieteni veseli 
Nevoia de a avea prieteni intimi estecrucial
ă
. Cu prietenii
 
po
ţ
i avea secrete
ş
iplanuri despre cucerirea lumii, lor le po
ţ
i cereajutorul, când ai probleme.Trebuie s
ă
-
ţ
i fac
ă
pl
ă
cere s
ă
înve
ţ
i cum s
ă
-
ţ
i dezvol
ţ
i talentul
ş
i aptitudinea de a fi opersoan
ă
sociabil
ă
. Asta te va ajuta mai târzius
ă
 
ş
tii cum s
ă
-
ţ
i alegi jum
ă
tatea, partenerii deafaceri
ş
i mentorii. Un comportament social,adaptat mediului în care tr
ă
ie
ş
ti, î 
ţ
i folose
ş
te întoate aspectele vie
ţ
ii. Secretul este doar s
ă
vrei
ş
i s
ă
perseverezi.
INTELIGEN
Ţ
A SOCIAL
Ă
 
Înseamn
ă
s
ă
dai dovad
ă
de în
ţ
elepciune înrela
ţ
iile cu al
ţ
ii. Implic
ă
în
ţ
elegere
ş
icompasiune pentru semenul t
ă
u
ş
i preocuparepentru binele societ
ăţ
ii.M
ă
sura în care te în
ţ
elegi cu cei din jurdetermin
ă
gradul de inteligen
ţă
social
ă
. Deasta depinde, în mare parte, succesul t
ă
u învia
ţă
.Când e
ş
ti inteligent social, po
ţ
i s
ă
-i în
ţ
elegi
ş
i s
ă
-i apreciezi pe cei pe care-i întâlne
ş
ti, s
ă
 pricepi ce îi motiveaz
ă
 , ce nevoi au
ş
i s
ă
-i facis
ă
se simt
ă
nestingheri
ţ
i în prezen
ţ
a ta. Dac
ă
 reu
ş
e
ş
ti s
ă
fii a
ş
a, o s
ă
-
ţ
i caute mul
ţ
i compania.Deprinderile sociale te ajut
ă
în rela
ţ
ii, la
ş
coal
ă
 
ş
i - mai târziu - la serviciu. Succesul înrela
ţ
iile cu oamenii î 
ţ
i îmbun
ă
t
ăţ
e
ş
te via
ţ
a, î 
ţ
id
ă
încredere în tine, î 
ţ
i serve
ş
te s
ă
comunicimai bine
ş
i s
ă
fii mai activ social
.
 
Tinerii inteligen
ţ
i social
- în
ţ
eleg bine gândurile, sentimentele,emo
ţ
iile
ş
i inten
ţ
iile altora;- sunt abili;- cunosc regulile
ş
i normele rela
ţ
iilor sociale;- se adapteaz
ă
u
ş
or la situa
ţ
ii sociale noi;- sunt sensibili la nevoile
ş
i dorin
ţ
ele altorpersoane (sunt empatici);- converseaz
ă
 
ş
i ascult
ă
foarte bine;- stabilesc leg
ă
turi de succes;- se simt în largul lor cu
 
persoane de diferitevârste
,
condi
ţ
ii sociale, nivele de cultur
ă
 
ş
i lefac s
ă
fie relaxate în compania lor.Dac
ă
ai rela
ţ
ii interpersonale de calitate
ş
itinzi s
ă
-i în
ţ
elegi
ş
i s
ă
-i ascul
ţ
i pe ceilal
ţ
i, e
ş
timai repede acceptat
ş
i mai pl
ă
cut. La fel, dac
ă
 ar
ăţ
i c
ă
e
ş
ti fericit, mul
ţ
umit, zâmbe
ş
ti, e
ş
tioptimist, entuziast, râzi
ş
i iube
ş
ti oamenii
ş
ivia
ţ
a. Aceste abilit
ăţ
i sunt vitale,
 
dac
ă
vrei s
ă
 avansezi
 
ş
i s
ă
te bucuri
 
de via
ţă
.Pentru dezvoltarea acestor deprinderisociale creierul este solicitat intens.Trei componente ale creierului suntfolosite pentru a crea
 
inteligen
ţ
a social
ă
:-
zona cortical 
ă 
,
unde sunt depozitateexperien
ţ
ele (memoria pe termen lung);-
zona frontal 
ă 
 ,
unde este localizatcomportamentul social;-
sistemul limbic 
(situat profund în creier),care controleaz
ă
r
ă
spunsul emo
ţ
ional
.
 Inteligen
ţ
a social
ă
nu trebuie confundat
ă
 cu succesul financiar, dar e important s
ă
fiiinteligent social, dac
ă
vrei s
ă
ai succes
 
Adolescen
ţ
ii_____________________________________________________________________
 
260
financiar. Nu trebuie s
ă
pui întreb
ă
ri de genul:
 „Dac 
ă 
ş 
ti a 
ş 
a de 
ş 
tept, de ce nu e 
ş 
ti 
ş 
i bogat?”,
 pentru c
ă
asta înseamn
ă
c
ă
e
ş
ti ignorant
ş
i jigne
ş
ti persoana. Fiecare este unic în felul lui,având dezvoltat un anumit tip de inteligen
ţă
.Nu înseamn
ă
c
ă
e
ş
ti de
ş
tept numai dac
ă
ai bani!Inteligen
ţ
a social
ă
poate fi evaluat
ă
printeste care presupun:
 
- interpretarea unor
 
situa
ţ
ii sociale; de ex.:
 „Ce exemplific 
ă 
urm 
ă 
toarele desene?” 
 - memoria pentru nume
ş
i fizionomii;
 
- observarea comport
ă
rii altor persoane;- recunoa
ş
terea st
ă
rii vorbitorului
,
 exprimat
ă
prin cuvinte
ş
i expresia fe
ţ
ei,inflexiunile vocii, postur
ă
 
ş
i gesturi;- sim
ţ
ul umorului.Exist
ă
 
o vârst
ă
social
ă
(analoag
ă
vârsteimintale)
ş
i un coeficient social, analogcoeficientului de inteligen
ţă
.
Succesul în carier
ă
deriv
ă
doar în procentde 6 % din inteligen
ţ
a cognitiv
ă
(a cunoa
ş
terii)
ş
i 27% din inteligen
ţ
a emo
ţ
ional
ă
 
ş
i ceasocial
ă
 , care determin
ă
performan
ţ
a.Companiile
ş
i
 
organiza
ţ
iile tind s
ă
aleag
ă
 dintre candida
ţ
ii cu aceea
ş
i preg
ă
tireprofesional
ă
 , pe cei mai pl
ă
cu
ţ
i social. Ace
ş
tiasunt supu
ş
i unui interviu de evaluare social
ă
 ,recunoa
ş
tere
ş
i reac
ţ
ie la semnalele sociale,memorie social
ă
(
ţ
ii minte numele persoanelorcu care vorbe
ş
ti)
ş
i conduit
ă
moral
ă
.
 
Inteligen 
ţ 
a social 
ă 
este deseori mai de valoare decât cea intelectual 
ă 
 , manifestându-se 
ş 
i prin bune maniere; de aceea, încearc 
ă 
s-o dezvol 
ţ 
i.
BUNELE MANIERE
Bunele maniere formeaz
ă
o parte dinlimbajul social, prin care ne adres
ă
m celor din jur
ş
i prin care ei ne repereaz
ă
ca oameni ale
ş
i,maniera
ţ
i sau dimpotriv
ă
 , b
ă
d
ă
rani
ş
i vrednicide dispre
ţ
. Dac
ă
nu le respec
ţ
i, societatea terespinge
ş
i atunci suferi, nu te sim
ţ
i bine cutine însu
ţ
i
ş
i te dezechilibrezi emo
ţ
ional. Astanu înseamn
ă
c
ă
trebuie s
ă
ai o polite
ţ
eformal
ă
. Ai grij
ă
c
ă
 , de-a lungul vie
ţ
ii, o s
ă
aide-a face cu tot felul de oameni: boga
ţ
i
ş
is
ă
raci, de vi
ţă
nobil
ă
 , b
ă
d
ă
rani, umili, îngâmfa
ţ
i sau nerecunosc
ă
tori, religio
ş
i,fanatici, atei sau înv
ăţ
a
ţ
i.Trebuie s
ă
 
ş
tii cum s
ă
 te por
ţ
i cu fiecare dintre ei.Cum te compor
ţ
i nu-i influen
ţ
eaz
ă
numaipe cei din jur, ci
ş
i pe tine. Dac
ă
cei din jur teplac, e
ş
ti mai confortabil cu tine însu
ţ
i, mai încrez
ă
tor
ş
i priceput acas
ă
 , la
ş
coal
ă
 , practicoriunde. Ai toate aceste avantaje, dac
ă
practici bunele maniere, care înseamn
ă
s
ă
aiconsidera
ţ
ie
ş
i bun sim
ţ
 
ş
i s
ă
respec
ţ
iobiceiurile culturale.Bunele maniere includ: obiceiul,considera
ţ
ia
ş
i bunul sim
ţ
.
Obiceiurile 
includ uzan
ţ
ele zilnice, adic
ă
s
ă
 salu
ţ
i
ş
i s
ă
strângi mâna unei persoane etc.
Considera 
ţ 
ia 
înseamn
ă
s
ă
te gânde
ş
ti
ş
i lace simte cel
ă
lalt.Dac
ă
e
ş
ti grosolan
ş
i necivilizat, nu înseamn
ă
c
ă
e
ş
ti nemanierat pentru c
ă
ignoricodul elegan
ţ
ei, ci pentru c
ă
-
ţ
i jigne
ş
tiinterlocutorul.S
ă
ai bune maniere, înseamn
ă
s
ă
ai
bun sim 
ţ 
 ; 
de ex. când stai la o coad
ă
 , nu-
ţ
i faci loc în fa
ţă
cu coatele
ş
i nu sari rândul, doar pentruc
ă
te-ai plictisit a
ş
teptând.Manierele elegante mai sunt denumite:purt
ă
ri frumoase, polite
ţ
e, bun
ă
-cuviin
ţă
 
ş
icomportare civilizat
ă
sau corect
ă
.Purtarea civilizat
ă
se înva
ţă
. În primulrând, în familie, apoi din anturajul pe care
ţ
i-lfaci.
Bunele maniere te ajut 
ă 
ă 
- îi faci pe al
ţ
ii s
ă
se simt
ă
bine, când îitratezi cu respect;- te sim
ţ
i bine;- te remarci, iar ceilal
ţ
i s
ă
te trateze cuacela
ş
i respect;- î 
ţ
i faci prieteni. Rareori e
ş
ti atras de cinevanemanierat; din contra! Π
ţ
i place mai mult un b
ă
iat care-
ţ
i aduce flori
ş
i se poart
ă
bine cutine, chiar dac
ă
nu e cel mai frumos din lume,decât unul superb, dar b
ă
d
ă
ran, indecent
ş
ivulgar.Bunele maniere reprezint
ă
una din cheilecare deschid inima unei fete.Ele
 
fac via
ţ
a maipl
ă
cut
ă
 
ş
i contribuie la evitarea fric
ţ
iunilor.
 
______________________________________________________D e z v o l t a r e a s o c i a l
ă
 
261
Ceilal
ţ
i din preajma ta
 
se simt mai relaxa
ţ
i,confortabil
ş
i respecta
ţ
i.Nu te cost
ă
nimic s
ă
le practici
ş
i î 
ţ
i aducchiar
 
 beneficii, de ex.: po
ţ
i s
ă
ob
ţ
ii mai u
ş
or cevrei de la p
ă
rin
ţ
i sau de la profesori, s
ă
 prime
ş
ti complimente, s
ă
fii în rela
ţ
ii bune cusexul opus sau s
ă
cape
ţ
i o slujb
ă
.Manierele se schimb
ă
odat
ă
cu societatea.Ele reflect
ă
valorile
ş
i tradi
ţ
ia acesteia. ÎnGermania nu se mai s
ă
rut
ă
mâna femeilor, dars-a extins deprinderea de a fi punctual. Tot înaceast
ă
 
ţ
ar
ă
 , cu excep
ţ
ia meselor oficiale,invita
ţ
ii contribuie la strânsul mesei, la sp
ă
latulvaselor - cu simplitate
ş
i eficien
ţă
-, f
ă
r
ă
cast
ă
pâna s
ă
se simt
ă
jignit
ă
. În Cehia sau Japonia, unde cur
ăţ
enia este la mare rang,gazda are preg
ă
tit
ă
pentru musafiri oadev
ă
rat
ă
colec
ţ
ie de papuci comozi
ş
i ieftini
ş
inimeni nu se simte lezat c
ă
trebuie s
ă
sedescal
ţ
e. În America
ş
i Canada, florile se ofer
ă
  în num
ă
r par. La români, un buchet trebuie s
ă
 aib
ă
un num
ă
r de flori f
ă
r
ă
so
ţ
(se spune c
ă
 
ʺ
gazda completeaz
ă
buchetul
ʺ
). Dac
ă
m
ă
nâncila restaurant
ş
i nu termini tot ce ai comandat, în America
ş
i Canada exist
ă
obiceiul s
ă
ieiacas
ă
restul. Românii sunt prea mândri s
ă
 procedeze a
ş
a, chiar dac
ă
a doua zi n-au ce s
ă
 m
ă
nânce.Manierele exprim
ă
 
ş
i
 
atitudinile uneianumite vârste, sex, strat social sau pozi
ţ
ia b
ă
rba
ţ
ilor
ş
i a femeilor în societate. Acum 15-20 de ani, o fat
ă
nu ar fi sunat un b
ă
iat s
ă
-linvite la film sau s
ă
-i cear
ă
o întâlnire!Fiecare grup social (arti
ş
ti, oameni deafaceri, militari, adolescen
ţ
i, vârstnici) auregulile lor de comportament. De ex. voi ave
ţ
i
ş
i folosi
ţ
i limbajul vostru când v
ă
saluta
ţ
i sauvorbi
ţ
i între voi, pe care nici o alt
ă
categorienu-l mai folose
ş
te. De asemenea, v
ă
comporta
ţ
idiferit, când este mama de fa
ţă
 , sau în familie,decât atunci
 
când v
ă
distra
ţ
i cu prietenii,sunte
ţ
i la discotec
ă
sau la
ş
coal
ă
.Manierele pot p
ă
rea discriminatorii sexual,când favorizeaz
ă
fetele
ş
i femeile. Aceastadateaz
ă
din era cavalerilor, când femeile erauconsiderate inferioare
ş
i tratate ca „sexul slab”.În societatea de ast
ă
zi, asemenea prezum
ţ
iisunt anacronice, dar aspectul de polite
ţ
e s-ap
ă
strat.
Ce trebuie s
ă
faci pentru a fi manierat
 
folose
ş
te mereu formulele
“magice” 
alepolite
ţ
ii:
te rog (v 
ă 
rog), mul 
ţ 
umesc, cu  pl 
ă 
cere, scuz 
ă 
-m 
ă 
(scuza 
ţ 
i-m 
ă 
 ), îmi pare
ă 
u,îmi permite 
ţ 
i?, iart 
ă 
-m 
ă 
 , am gre 
ş 
it; 
fii natural
ş
i sincer;
ascult
ă
ce spun al
ţ
ii
ş
i pune întreb
ă
ri înmod respectuos; prive
ş
te-i în ochi peinterlocutori, nu-i întrerupe; a
ş
teapt
ă
s
ă
-
ţ
i vin
ă
 rândul s
ă
vorbe
ş
ti;
f
ă
complimente. Când întâlne
ş
ti pe cineva,gânde
ş
te-te la un mod sincer de acomplimenta. Fii generos cu vorbele deapreciere, laud
ă
 , c
ă
ldur
ă
 , simpatie, ve
ş
ti bune
ş
i iubire. Oferi astfel ceva pre
ţ
ios, care nu tecost
ă
nimic;
nu jigni, nu fii arogant, l
ă
ud
ă
ros sauzgomotos; vocea ta, comportarea
ş
i
ţ
inuta s
ă
 arate o elegan
ţă
discret
ă
;
gânde
ş
te-te la efectul pe care îl vor aveacuvintele tale, înainte de a spune ceva;
fii punctual;
d
ă
mâna ferm, cu palma deschis
ă
 , nu doarcu câteva degete;
zâmbe
ş
te des;
 încearc
ă
s
ă
ai o influen
ţă
calmant
ă
 ,pozitiv
ă
 , în orice situa
ţ
ie stresant
ă
;
nu critica, nu bârfi
ş
i nu te v
ă
ic
ă
ri;
fii manierat la mas
ă
 , p
ă
streaz
ă
cur
ăţ
eniadup
ă
tine;
respect
ă
adul
ţ
ii
ş
i vârstnicii;
 în rela
ţ
iile cu al
ţ
ii, manifest
ă
inten
ţ
ia de aajuta;
trimite r
ă
va
ş
e, felicit
ă
ri, note, sau d
ă
 telefoane de mul
ţ
umire;
respect
ă
avutul
ş
i intimitatea altora;
fii amabil
ş
i în
ţ
eleg
ă
tor cu colegii
ş
i adul
ţ
ii;nu-i deranja
ş
i nu-i pune în situa
ţ
ii jenante; încearc
ă
s
ă
-i faci pe to
ţ
i s
ă
se simt
ă
bine;
p
ă
streaz
ă
-
ţ
i sim
ţ
ul umorului;
cere ajutor în mod respectuos; mul
ţ
ume
ş
te întotdeauna p
ă
rin
ţ
ilor
ş
i celor ce te ajut
ă
într-un fel;

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->