Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Prevenirea infectiilor nozocomiale

Prevenirea infectiilor nozocomiale

Ratings: (0)|Views: 1,494 |Likes:
Published by Bogdan Gologan
Infectia nozocomiala este infectia dobandita de pacient in cursul spitalizarii. Toate infectiile intraspitalicesti urmeaza un model epidemiologic de baza, care daca este inteles si recunoscut din timp ajuta la instaurarea unor masuri eficiente de prevenire si control al bolilor.
Infectia nozocomiala este infectia dobandita de pacient in cursul spitalizarii. Toate infectiile intraspitalicesti urmeaza un model epidemiologic de baza, care daca este inteles si recunoscut din timp ajuta la instaurarea unor masuri eficiente de prevenire si control al bolilor.

More info:

Published by: Bogdan Gologan on Apr 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

 
Infectii nozocomiale
Infectia nozocomiala este infectia dobandita de pacient in cursul spitalizarii pentru o alta afectiune(contaminarea bacteriana anterioara internarii cu manifestare clinica intraspitaliceasca nu reprezinta oinfectie nosocomiala), cel mai adesea manifestata clinic pe parcursul internarii actuale, dar posibil si dupaexternare. Rata acestor infectii in patologia infectioasa generala este de 5-20% (incidenta maxima, de 28-30%, in serviciile de reanimare), fiind responsabile de 70% din decesele inregistrate in serviciile dechirurgie generala.Infectia nozocomiala determina consecinte importante atat in plan medical, cat si in plan economic(sanitar si nu numai): infectii respiratorii grave la cei intubati mai multe zile, complicatii postoperatoariitardive (peritonite postoperatorii tardive,abceseintraperitoneale, granuloame de corp strain, etc.), posibileinterventii chirurgicale ulterioare, prelungire a duratei de spitalizare, incapacitate temporara, prelungitasau definitiva de munca, etc.
Simptome
Se manifesta prin:-infectii urinare-uretrite, cistite  pina la pielonefrite; - infectii ale pielii si partilor moi - escare sacrate ce se suprainfecteaza - la bolnavii imobilizatiindelung;- infectii peritoneale postoperatorii: peritonitepostoperatorii (dupa interventii chirurgicale digestive,vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite ce survin dupa o spitalizare indelungata (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforatii, unui ulcer de stress, etc.);- pneumopatii nosocomiale - mai ales la pacientii intubati la care se mai asociaza si o imunitatedficitara.
Tratament 
Tratamentul presupune in primul rind respectare riguroasa a principiilor de asepsie si antisepsie,antibioticoterapie rationala, utilizare de compartimente (sali operatorii, sali de pansamente si instrumentar,saloane, etc.) total separate pentru pacientii septici si aseptici, asigurarea circuitelor corespunzatoare (rufemurdare, rufe curate, vizitatori, personal medical, alimente, etc.), respectarea principiilor de
individuala si colectiva, schimbarea
 folosite la fiecare 3 luni (pentru a impiedica selectareaunei flore rezistente agresive), antibioterapie tintita, etc1
 
Prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale
Masuri generale.
Toate infectiile intraspitalicesti urmeaza un model epidemiologic de baza, care daca este inteles sirecunoscut din timp ajuta la instaurarea unor masuri eficiente de prevenire si control al bolilor. Procesulepidemiologic nu poate fi declansat in absenta unei surse infectioase (rezervor); ulterior, infectia urmeazamoduri de transmitere predictibile, pentru raspandirea intr-o colectivitate fiind necesare gazdesusceptibile. Rezervorul infectios poate proveni din mediul exterior neinsufletit (o sursa de apacontaminata cu Legionella) sau din mediul exterior viu (personalul medical, vizitatorii, pacientii bolnavisau purtatori). Speciile patogene de microorganisme se pot raspandi cel mai adesea, de la un pacient laaltul (exemplu: prin intermediul mainilor murdare), iar in unele cazuri constatam autoinocularea patogenilor (aspiraratia florei orofaringiene in pulmon, prin intermediul sondei de intubaj). Transmitereainfectiilor pe calea aeriana se poate realiza prin intermediul fragmentelor de sputa aerosolizata (exemplu:transmiterea infectiilor cu 
de grup A, sau a celor de etiologie virala); picaturile infectioasesunt raspandite prin tuse sau stranut. Comorbiditatile si orice interventie chirurgicala, ce induce un stresconsiderabil pentru organismul bolnav, vor contribui la cresterea susceptibilitatii in fata infectiilor nosocomiale.Astfel, rolul actiunilor de supraveghere si control epidemiologic, este acela de a identifica potentialele pericole pentru sanatate pacientilor, si de a recomanda utilizarea antisepticelor sidezinfectantelor specifice unitatii spitalicesti respective. Deoarece infectiile incrusisate (infectii transmisede la un pacient la altul, prin intermediul mainilor murdare), au o pondere considerabila in randulinfectiilor nososcomiale, igienizarea corecta a mainilor (apa, sapun, dezinfectant cutanat), reprezinta celmai eficient mijloc de prevenire a imbolnavirilor. In toate sectiile de terapie intensiva, precum si in cadrul blocului operator, se recomanda utilizarea intensa a agentilor de spalare a mainilor ce contin substante curol antiseptic. De asemenea, se recomanda utilizarea solutiilor antiseptice pentru spalarea mainilor, inaintesi dupa fiecare examinare clinica a unui pacient.Cateva exemple de mijloace prin care personalul medical poate contribui la eforturile sustinute delimitare si control al infectiilor intraspitalicesti:- respectarea cu strictete a masurilor de igiena a mainilor, inainte si dupa fiecare contact cu un pacient;- respectarea tuturor masurilor de izolare impuse in unitatea spitaliceasca respectiva;- utilizarea dispozitivelor si manevrelor invazive, doar acolo unde aceastea sunt strict necesare,functie de necesitatile clinice (nu doar functie de conveniente);- indepartarea tuturor dispozitivelor invazive sau minim-invazive, atunci cand acestea au devenitinutile din punct de vedere clinic;- limitarea profilaxiei antimicrobiene la perioada peri-operatorie;- selectarea cu mare atentie a chimioterapicelor utilizate in regimurile terapeutice empirice;- odata cu identificarea agentului etiologic, se recomanda utilizarea unei chimioterapii tintite;- intreruperea antibioteraiei la momentul oportun;- cunoasterea amanuntita a patogenilor cu posibilitate de transmitere parenterala, ce fac parte dinflora rezistenta din unitatea sanitara respectiva, precum si cunoasterea metodelor de control aletuberculozei;- instituirea unor masuri prompte de izolare a pacientilor infectati;- evitarea unor greseli de asepsie care se pot manifesta in timpul orelor de vizita la patul pacientului (exemplu: plasarea unor haine murdare in apropierea locului de insertie a unor catetereintravasculare), precum si evitarea de catre pacient, a unor pozitii care predispun la aparitia infectiilor (pozitia de decubit dorsal, care predispune la aspiratie patogenilor din flora orofaringiana) ;2
 
- sesizarea si raportarea rapida a tuturor problemelor care apar in cadrul manevrelor de prevenire sicontrol al infectiilor (exemplu: infectii de plaga chirurgicala, aparute dupa externarea pacientului).Deoarece o mare parte din infectiile intraspitalicesti se datoreaza untilizarii inadecvate adispozitivelor intravasculare, deducem de aici, importanta imbunatatirii utilizarii si constructiei acestor dispozitive invazive. Programele educationale pentru insusirea manevrelor in realizarea unor manevrechirurgicale in conditii aseptice, sunt deosebit de importante pentru diminuarea ratei imbolnavirilor intraspitalicesti. Cu toate acestea, mentinerea unor deprinderi corecte de manuire a instrumentaruluimedical este adesea dificila. Studiile epidemiologice s-au dovedit foarte utile in aprecierea adevarateivalori a unor noi dispozitive, in luarea unor masuri eficiente impotriva unor infectii localizate, precum siin demitizarea unor masuri traditionale ineficiente si costisitoare, indreptate impotriva combaterii unor infectii (exemplu: realizarea unor culturi de rutina din mediul exterior si din probele provenite de la personalul medical de ingrijire).
Masuri impotriva infectiilor tractului urinar.Infectiile tractului urinar
pot fi prevenite prin utilizarea de antimicrobiene topice meatale, prinutilizarea unor dezinfectanti ai pungilor de drenaj si a unor catetere cu invelis antimicrobian si cu jonctiuni cateter-tub sigilate, pentru a elimina eventualele brese din sistemul de tuburi. S-a observat caantimicrobienele administrate sistemic, contribuie la diminuarea riscului de infectie in primele patru ziledupa cateterizare; dupa primele patru zile, creste considerabil riscul aparitiei unor fungi sau bacterii patogene rezistente la antibiotice. S-a observat ca irigarea cateterelor cu sau fara agenti antimicrobieni(antibiotice), poate conduce la cresterea riscului de aparitie a infectiilor.
Masuri impotriva pneumoniei.
Masurile de prevenire si control impotriva pneumoniei, vizeaza indepartarea unor factori de risc,care pot aparea pe parcursul perioadei de ingrijire a bolnavului (reducerea pozitiei de decubit dorsal, care predispune la aspiratie, evitarea alcalinizarii sucului gastric care predispune la dezvoltarea unor colonii cu bacili gram-negativi) . O deosebita importanta va fi acordata ingrijirii si sterilizarii echipamentului utilizat pentru asigurarea suportului ventilator (dezinfectarea componentelor reutilizabile, precum si inlocuireasistemului de tuburi la un interval mai mare de 48 de ore) . In continuare se fac investigatii suplimentare,in ceea ce priveste utilizarea sucralfatului pentru profilaxia ulcerului de stres, fara afectarea aciditatiigastrice, precum si pentru elucidarea rolului decontaminarii selective a orofaringelui si intestinelor cuajutorul antibioticelor neabsorbabile.
Masuri impotriva infectiilor plagilor chirurgicale.
Infectiile chirurgicale pot fi prevenite prin utilizarea profilaxiei antimicrobiene inainteainterventiilor chirurgicale costisitoare, printr-o atentie sporita in ceea ce priveste aspectele tehnicechirurgicale si asepsia blocului operator, precum si prin folosirea adecvata a chimioterapicelor impotrivaoricarei alte forme de infectie, in preoperator. De o importanta deosebita o reprezinta supravegherea plagilor operatorii in ambulator, aceasta deoarece mai mult de jumatate din cazuri, devin manifeste pentru prima data, abia dupa externarea pacientului.
Masuri impotriva infectiilor asociate cailor de acces vascular si monitorizarii.
Aceste masuri includ urmatoarele: schimbarea locului de insertie a cateterelor vasculare, intr-unloc nou, la intervale specifice de timp (de exemplu: la 72 de ore pentru cateterele venoase periferice) ;schimbarea cateterelor endovasculare, poate fi usurata prin folosirea unei echipe specializate in abordulvenos. De asemenea, tot in cadrul masurilor de prevenire a infectiilor, se recomanda utilizarea detransductori de unica folosinta si indepartarea cateterelor inutile din punct de vedere clinic. Cateterelevenoase centrale vor fi si ele schimbate prin rotatie, la intervale optime de timp; schimbarea acestor catetere, utilizand un fir de ghidaj, in aceeasi zona, nu contribuie la scaderea riscului de infectie. Tot3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->