Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pascalii

Pascalii

Ratings: (0)|Views: 9|Likes:
Published by hexaimeron_ro
de pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Pascalii.html
de pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Pascalii.html

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: hexaimeron_ro on Apr 12, 2012
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/09/2013

pdf

text

original

 
1
(pr. Dan Bădulescu)
 APLICAŢII TEORETICE ŞI PRACTICE ALE HOTĂRÂRILOR PASCALE: PASCALII,TABELE ŞI CALCULE PASCALE„Sfinţii Părinţi şi-au zugrăvit gândurile, inima şi lucrarea în scrierile lor. Asta înseamnă că scrierileriilor sunt uză necitre cer, rturisită de cerul însuşi.” (Sntul IgnatieBriancianinov)Preoţii (şi cu atât mai mult arhiereii) au de la Dumnezeu o întreită slujire: sfinţitoare, învăţătoare şiconducătoare. Vom arăta acum mai în detaliu cum au tratat Sfinţii această problemă, şi nu doar folosind un general şi evaziv apelativ de „Sfinţii Părinţi” sau nici măcar „Părinţii de la Niceea”, civom vedea cazuri şi preocupări punctuale, concrete, personale. Ca elemente de bază Părinţii s-aufolosit de astronomia/astrologia clasică, cea a lui Aristotel, Iparh, Sosigene şi Ptolemeu, adică unariguros geocentristă. Ei au studiat temeinic aceste elemente şi foloseau temeliile, epactele şi, încadrul politic al Imperiului Roman mai întâi şi apoi cel Bizantin (folosim şi noi denumirea curentă…)elementul cronologic al indictionului:
Despre indiction
 Începutul indictului. Indict (latin. indictio) este o perioadă de 15 ani, al cărui prim an se numeşteindictul întâi, şi aşa mai departe, ceilalţi până la al 15-lea, după ordinea lor. Terminându-se astfelevoluţia celor 15 ani, începe iarăşi o nouă perioadă, la care asemenea anul întâi se numeşteindictul întâi, până la al 15-lea, după care iarăşi începe o altă perioadă. Că indictul îşi are numelede la tributurile extraordinare destinate pentru plata soldaţilor (acest fel de tributuri se numeauindictiones), nu există nici o îndoială. Mai greu este a răspunde la întrebarea: pentru ce perioadaare 15 ani, precum şi de când s-au introdus pentru întâia oară indictele? Regula practică pentru agăsi al câtelea an al indictului este un an oarecare după Hristos, este următoarea: adaugă 3 laanul în discuţie şi apoi împarte totul prin 15, şi dacă afară de cât (cât = rezultatul împărţirii), nu mairămâne nimic, anul indictului este 15, iar dacă rămâne un număr, acesta va fi anul indictului. Astfel,ca să ştim al câtelea an al indictului este anul 1883, adăugăm 3, suma de 1886 o împărţim prin 15,şi vom găsi că peste câtul 125 mai rămân 11; prin urmare anul 1883 este al 11-lea an al perioadeiindictului. Sunt 3 feluri de indicte: ind. constantinopolitan care începe de la 1 septembrie; ind.cezaresc sau constantinian, începând de la 24 septembrie; şi ind. papal sau roman, ce începe dela 1 ianuarie. Biserica serbează această zi pentru două motive: întâi pentru că luna lui septembriese consideră ca începutul anului, şi de aceea mulţumind lui Dumnezeu pentru roadele de peste an,se roagă ca şi anul nou să fie roditor şi, în al doilea rând, se serbează ziua aceasta ca începutulpredicării Domnului, adică întru amintirea intrării lui sinagogă, când deschizând cartea ce I s-a dat,a citit locul din Isaia, unde se zice: «Duhul Domnului peste Mine...» (Luca IV, 16-18) (Sinaxar 1septembrie).
Troparul Indictului 
, glasul al 2-lea:„A toată făptura Ziditorule, Cel ce vremile şi anii ai pus întru puterea Ta, binecuvintează cununaanului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace pe binecredincioşii creştini şi ţara aceasta, pentrurugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, şi ne mântuieşte pre noi.”
Condacul Indictului 
, glasul al 2-lea:„Cel ce locuieşti întru cei de sus, Hristoase Împărate, Făcătorul tuturor celor văzute şi nevăzute şiZiditorule, Cel ce zilele şi nopţile, vremile şi anii ai făcut, binecuvintează acum cununa anului,
1
1
 
fereşte şi păzeşte în pace pe binecredincioşii creştini şi oraşele şi poporul Tău, Mult-milostive.” Pascalia nu începe în anul 325 la Niceea. Vom arăta că au existat în Biserică, deşi nu păstrateintegral şi alte încercări de calculare făcute atât în Apus cât şi Răsărit, unde la loc de frunte în celeastronomice strălucea cetatea Alexandriei. În legătură cu aceasta menţionăm şi observaţia diac.Ioan Munteanu:„Letura indestructibidintre calendarul lunar şi cel iulian este evidenţiată îndeosebi deurmătorul fenomen specific: Ştiind că un ciclu lunar este egal cu 19 ani, iar un ciclu solar este egalcu 28 de ani, să analizăm aceste cifre, multiplicând mai întâi: 19 = 19 x 1 şi 28 = 4 x 7. Ce se întâmplă când le multiplicăm între ele? 19 x 4 = 76, adică perioada de 76 de ani, după a căreitrecere începutul anului lunar coincide exact cu începutul anului iulian. Aşadar, multiplicând 76 cu7 obţinem 532 (sau 19 x 28 = 532), adică acea perioadă, după a cărei trecere, Paştile iarăşi cade în aceleaşi zile şi luni, în care a fost sărbătorit, după cum au stabilit pascaliştii alexandrini înMarele Indiction. Arhimandritul Rafail (Carelin) menţionea
«suma cifrelor ciclului solar (28 ani: 2+8), lunar (19 ani: 1+9) şi a crugului pascal 
(Indictionul)
(532 ani: 5+3+2) este egală cu 10 – pliroma
(grec. πληρομα –
 plinătate
).
Oare pot fi aceste egalizări o simplă coincidenţă, sau acestaeste totuşi subtextul mistic al tăbliţei calendaro-astronomice?»
. Din 1941 s-a început un nouIndiction, al 15-lea. Prin urmare Paştile din 1941 a căzut pe aceeaşi dată ca şi cel din 1409 – 25martie/7 aprilie (cu 532 de ani în urmă), iar cel din 2004 cade pe aceeaşi dată ca şi cel din 1472 –29 martie/11 aprilie. Deci Pascalia alexandrină este o Pascalie periodică…”Vom începe prin a menţiona contribuţia romană a Sfântului Ipolit. În Alexandria s-au distins o serie de mari Sfinţi Părinţi şi personalităţi bisericeşti, dintre care citămpe Sfântul Dionisie cel Mare (247-264), apoi pe episcopul Anatolie, Sfântul Atanasie cel Mare,episcopul Teofil al Alexandriei, (sec. IV) urmat de nepotul său Sfântul Chiril cel Mare al Alexandriei:
Tabelul pascal al Sfântului Chiril cel Mare. 
…Sfântul Chiril cel Mare, autor de multe cuvântări pascale păstrate până acuma, a compusdeasemenea, precum s-a observat şi mai nainte, un tabel pascal şi anume pe 95 de ani, folosindu-se la această lucrare de tabelul înaintaşului său Teofil. În prologul tabelului său el vorbeşte mai întâi de calculele pascale cele false, în deosebi de ciclul cel de 84 şi de 112 ani al latinilor. Apoiobservă că Sinodul dela Niceea
a poruncit Bisericii din Alexandria a indica celei apusene timpul adevărat al sărbătorii Paştelor 
, fără ca însă prin aceasta să se fi înlăturat discordia, că înaintaşulsău Teofil din porunca împăratului Teodosie a compus un tabel pascal pe 418 ani, iar el a prelucrat
2
 
acest tabel, reducându-l la 95 de ani. Pe urmă dezvoltă principiile de care a fost condus Teofilcomparându-le cu cele false ale latinilor, şi aduce între altele regula că Paştele
trebuie să seserbeze totdeauna în interval de cinci săptămâni, începând dela 22 martie şi până la 25 aprilieinclusiv 
. (prelucrare după prof. C. Popovici)Dintre personalităţile bisericeşti contemporane preocupate de pascalie trebuie să-l menţionăm şipe scriitorul Eusebiu dela Cezareea.Un merit mare se cuvine şi Sfântului Dionisie Exiguul ce a realizat, plecând de la lucrările Părinţilor alexandrini, în sec. al VI-lea o unificare foarte necesară a practicilor de calculare pascale apusene(romane) şi răsăritene (alexandrine):
 Alcătuirea unui canon pascal în deplină conformitate cu principiilecalculului alexandrin prin Sfântul Dionisie Exiguul şi realizarea unirii întreOrient şi Occident în privinţa timpului serbării Paştelor prin primireasuccesivă a acestui canon în toate bisericile Apusului.
 Din cele expuse este evident că prin canonul amintit nu se înlăturară toate divergenţele cedespărţeau Orientul şi Occidentul cu privire la timpul serbării Paştelor. Abia Sfântul DionisieExiguul, care a trăit în Roma ca stareţ al unei mănăstiri şi a murit după anul 536 şi înainte de anul556 d.Hr., are meritul de a fi compus latinilor pe fundamentul ciclului celui de 19 ani un tabel pascalcare se conformă cu totul calculului alexandrin şi aducea aşa concordanţă în praxa pascală. Laanul 525 el scrise o carte despre Paşte (liber de paschate) în forma unei epistole şi cu adresacătre un oarecare episcop Petroniu. Ea se compune dintr-un prolog (praefatio), dintr-un tabelpascal (cyclus decemnovennalis), din reguli ale calculului pascal (argumenta paschalia) şi dintraducerea latină a epistolei episcopului alexandrin Sfântul Proterie către episcopul roman SfântulLeon. În prolog se recomandă cu căldură ciclul pascal al alexandrinilor şi se afirmă că Părinţii delaNiceea l-au aprobat nu atât din temeiuri ale ştiinţei lumeşti, ci mai vârtos sunt sub lucrarealuminătoare a Duhului Sfânt (Hanc autem regulam praefati circuli, non tam peritia saeculari quamS. Spiritus illustratione sanxerunt ...). (prelucrare după prof. C. Popovici) O alcontribuţie însemnată a Sfântului Dionisie este modificarea unui punct de plecarecronologic, şi anume înlocuirea cronologiei legate de împăraţii romani păgâni – cum ar fi fostDiocleţian – cu stabilirea epocii de la Naşterea Domnului:„Apoi comunică că Teofil a dedicat Sfântului Teodosie I un «curs» de 100 de ani, iar Sfântul Chirila compus un ciclu al timpurilor pe 95 de ani şi că el acuma îl continuă pe acesta din urmă;deoarece din perioada de 95 de ani al Sfântului Chiril, n-au trecut toţi anii, ci au mai rămas încă 6
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->