Hristos a nviat !

Revist a sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direci din Romnia

Sediul sindicatului Sat: Priponeti de Jos, nr.3 comuna: Priponeti, judeul: Galai cod: 807254 telefon: 0724.38.98.37 mail: sindicatulcdr@yahoo.ro

Doar noi v putem ajuta!

ranul Romn - ... 2012 Doar noi v putem ajuta!

CUPRINS: Ur pag. 3 Plecat in U. E.! pag. 4 Ioana Brz pag. 5-9 A fost odat pag. 10-11 Legislaie romneasc pag. 12 Banca Comerciala Carpatica sprijin agricultura romneasc pag. 13 Heringul srat pag. 14-15 Urieii pag. 16 LUNA LUI PRIER, VIE VREMEA PRIELNICA PENTRU RAN! pag. 17-22 Hai la iarb verde! pag. 23

Vino n echipa noastr format din specialiti n cele mai variate domenii, dedicai satului romnesc. Institutul Naional de Asisten pentru Ceteni caut voluntari pentru realizarea revistei online ranul Romn, pe urmtoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate s i trimit articolele i un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com Activitatea de jurnalism: 2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista ranul Roman pe urmtoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activitii SCDR-INAC; a. Politic: 2.1.4 popularizarea agriculturii romneti. b. Economie: 2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaii privind sprijinirea agricultorilor n organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaie romneasc; 2.1.8 legislaie european; 2.1.9 fiscalitate (taxe i impozite); 2.1.10 consultan juridic; 2.1.11 consultan contabil; 2.1.12 finanri europene; c. Agricultur: 2.1.13 tiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice n activitatea agricol pe domenii: cereale, legume, fructe, creterea animalelor, plante energetice, medicin veterinar, floricultur, medicin naturist, 2.1.15 agricultur ecologic; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber: 2.1.17 poveti din satul romnesc; 2.1.18 reete romneti; 2.1.19 obiceiuri i tradiii; 2.1.20 turism;

Realizatorii revistei: Manole Silviu Redactor ef; Hulea Mornea Elena-Lcrmioara; Oi Simona; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Angelica Monserrat Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia Gherjavschi; Bisoceanu Georgeta; Massimiliano Frattale Italia; Nicoleta Lazr; Valentina Sen; Carmen Curelea;

Coperta: Manole Silviu

ranul Romn - Aprilie 2012

Editorial
Doar noi v putem ajuta!

Ur
A fost o lung ateptare, care dureaz nc n Romnia, ca i n restul lumii. Trebuie s trieti i s lupi. Ca s trieti poi avea mai multe mijloace, dar ca s lupi nu-i dect unul singur: s loveti adversarul. i adversarul meu a fost, rmne i va continua s fie adversarul clasei mele, cel care construiete elevatoare pentru profitul su personal, nfometeaz clasa mea i-o mitraliaz atunci cnd ea strig: Dreptate! Panait Istrati, Spovedanie pentru Invini, 1929 ... nvini... Nu v doare s-o tot auzii? Nu v doare gndul s-o simii ca pe-o povar-blestem a naiei noastre? Nu v ard fiina rnjetele caustice ale celor care aud ca suntei romni? Au trecut veacuri peste noi - rele vremuri! - i am tcut smerii, creznd c e vrerea Domnului. Am ntors mereu i cellalt obraz, proptindu-ne privirea n pmnt, ruinai, cutndu-ne sprijinul i alinarea parc n tiul brazdei. Am crezut c e mai bine s tcem i s iertm, cum cretinete se cere. i am mai lsat nc o dat, i nc o dat, i nc o dat s fim clcai n picioare. Iar acum, iat, agonizm! Agonizm cu toii, fie c recunoatem, fie c nu... Ne canibalizm. Suntem derutai, nvrtindu-ne n cerc dup coad. Apoi, furioi c n-am prins-o, ne npustim asupra celorlali, artndu-ne colii i pumnii. Srim la gtul lor pentru c nu ne suportm frustrrile, neputinele. Voi nu v simii de parc ai fi n Iad? Zmbesc amar i-mi spun: Ei, iat, i Iadul poate fi aici, nu numai Raiul! Dar acum eu simt Iadul i m arde, m arde ru! i m chircesc, m torsionez, sfri i duhnesc a pcat. Pcatul de a UR. Ursc cu ncrncenare pe cei ce au denaturat istoria noastr, fcndu-ne s ne simim ca nite venetici, chiar dac ne odihnim capetele pe oasele strmoilor notri, aici dintotdeauna. Ursc prea lungul timp pn la eliberarea noastr de toate tarele. Ursc neputina de a fi inut pasul cu cei ce ne-au luminat drumul de-a lungul timpului, nenumraii eroimartiri trimii de divinitate pentru a ne spla de ruinea tcerii. i ursc cu sete pe cei ce se erijeaz n salvatori ai naiei noastre, n realitate ngrijindu-se doar de bunstarea lor. Iar Alexandru Macedonski spune mai clar ceea ce simt vizavi de acetia, cu poezia Ur: Dac-a fi trsnet v-a trsni, V-a neca dac-a fi ap, i v-a spa mormntu-adnc Dac-a fi sap. Dac-a fi treang v-a spnzura, Dac-a fi spad v-a strpunge, V-a urmri dac-a fi glon, i v-a ajunge. Dar eu, dei rmn ce sunt, O voce-adnc mi murmur C sunt mai mult dect orice, Cci eu sunt ur. i tii ceva? Chiar ncepe s-mi plac ce simt. E semn c ies din letargie. Voi?

Valentina Sen
3

ranul Romn - Aprilie 2012

Editorial
Doar noi v putem ajuta!

Plecat in U. E.! Am citit un articol n Evenimentul Zilei - cotidianul naional care se vrea a fi ziarul tuturor romnilor- care sttut la adresa roamnilor ca ,,cei care au plecat din ar, sunt cei care au avut curaj s mearg n cutarea unei viei decente..., cei care au ramas sunt lingii i devalizatorii rii... Mi se pare a fi o exprimare nu prea academic, ca s fiu decent, dar analizand faptele prezentului, prin oglinda trecututlui, vreau s cred ca nu exprim adevarul. Da, au dreptate ntr-o privin sunt muli romni din cele mai variate medii sociale care au plecat n U.E. Sigur, sunt i muli rani romni care au apucat drumul strintii. Oare cum este afectat ranul i mediul rural actual de aceasta migraie? Oare ce transformri sufer ranul romn? O prim transformare s-a vazut la nivel demografic. n urma recensmntului de la sfaritul anului 2011, Romnia are doar doar cu puin peste 19 miloane de locuitori. Totodat, s-a stabilit c 53% dintre locuitori triesc n mediul urban, fa de 47% ct reprezint procentul celor care locuiesc la ar. O alt transformare a societii n general, i a ranului romn n special, este cea care ar trebui s ngrijoreze. Este vorba despre schimbrile pe care le sufer familia romneasc. Familia patriarhal romneasca, mai exact, cu brbatul care e capul casei, se schimb fundamental, fiindc de multe ori femeia este aceea care i gsete de lucru i aduce bani din Europa, iar brbatul st acas i are grij de copii. Ceea ce nseamn o cu totul alt relaie de familie, nseamn valori rsturnate peste noapte, cateodat greu de digerat. aranii vin apoi din Europa cu nite modele care nu sunt ale satului mioritic, i fac alte case, care arat opulena proprietarului, neavand nimic de a face cu satul tradiional romnesc. Sigur c n aceste case noi, cu acest gen de relaii de familie, cu acest gen de munc, este inevitabil ca viaa s fie diferit. Nu este nici mai ru, nici mai bine. Este doar schimbarea, modernizarea satului romanesc, aa cum a vazut fiecare pe unde a lucrat. Lucrurile se schimb, ceea ce e n firea lor, cu tot rul i tot binele schimbrii. Nu putem striga : "Au distrus satul romnesc! Unde e casa acoperit cu indril?". Dar nici nu putem accepta s se distrug traditiile care in de fiina noastr i de neamul nostru romnesc. S nu uitm ca pe masa de Pate s punem nu tortilla sau ensaladilla, leberkase ori pizza i paste, ci mncruri tradiionale romneti, care s adune n jurul mesei cu veselie i tinerii (ntori de cele mai multe ori de la munc din strintate) i vrstnicii, cei care in ua casei neferecat cu lanuri, cei care nc mai tiu cum se prepar un delicios drob de miel, cum se ncondeiaz oule sau cum se face cozonacul cu nuc ori pasca. S nu uitm s-i cinstim pe cei care in casa deschis, acolo unde cei nc cu putere de munc au plecat s-i caute un trai mai bun n ri strine! Este de ajuns un sincer ,,srut mna, acea mn muncit n glia rii acesteia, n arina romneasc cea plin de bogii! Prin acetia noi ca neam nu pierim! Carmen Curelea
4

ranul Romn - Aprilie 2012

Interviul lunii
Doar noi v putem ajuta!

Ioana Brz
Am cunoscut-o pe doamna conf. univ. Ioana Brz n 1999, pe vremea cnd eram secretara Catedrei de matematic din cadrul U.T.C.B. O remarcasem cu uurin tocmai pentru discreia i modestia sa, atributele oamenilor care nzuiesc permanent spre frumos, spre nobil. Viaa, dup legile ei aproape nenelese de majoritatea oamenilor, dup ce ne-a trimis pe fiecare pe drumul su, ne-a adus iar fa-n fa, pentru mine surpriza regsirii fiind, mai mult dect evident, un semn divin. ntrebare: Cine este Ioana Brz? Rspuns: Este fata timid care a venit n Bucureti n 1957, deci acum 55 de ani, s dea la Facultatea de Matematic i Fizic i iat, dup terminarea facultii, am predat studenilor de la profilul ingineresc construcii pn n 2011, cnd m-am pensionat. : tiu c ai scris multe cri destinate studenilor universitii i nu numai. Putei da cteva titluri? Cam cte sunt n total? R: Pe lng colaborri i coordonri de cri am scris 15 cri de matematic, cuprinznd cursuri i culegeri de probleme rezolvate (am preferat cu precdere acest gen, gest preluat apoi i de alii) pentru analiz matematic, algebr liniar, geometrie analitic, geometrie diferenial, matematici speciale pentru anul II sau masterat, n romn i francez. Am avut marele privilegiu de a avea drept conductor de doctorat un mare matematician roman Octav Onicescu, ef de coal matematic n domeniul calculului probabilitilor. Aceasta mi-a marcat semnificativ activitatea tiinific ulterioar. Pe lng lucrrile tiinifice publicate n ar, am publicat i nou lucrri ntr-o revist a Academiei Bulgare i o monografie (n englez) la Editura Heron a Academiei Bulgare. Sunt referent la Mathematical Review Ann Arbor S.U.A. Am prelucrat poeziile poetului ran Ion Hanzu din Gura Rului, susinnd totodat i financiar publicarea lor la dou edituri. : Locul dvs. natal este Gura Rului, Sibiu. Este locul de care amintii foarte des, cu plcere. Descriei-l, v rog, i pentru cititorii revistei. R: Gura Rului reprezint una dintre cele mai vechi i mai pitoreti aezri din Mrginimea Sibiului. Este situat la poalele munilor Cindrel i e una dintre puinele zone care au pstrat intacte obiceiurile specifice satului romnesc, n care tradiionalismul se mbin armonios cu modernismul. Turitii pot lua contact direct cu tradiiile, portul popular, precum i cu vechile meteuguri reprezentate prin instalaiile hidraulice n stare de funcionare: piua de postav i presa de ulei (pentru obinerea uleiului din semine de dovleac). Se pstreaz nc multe datini, deosebit de interesante prin ineditul lor: butea sau ceata junilor, obicei legat de srbtorile de iarn; chematul fetelor la juni, obicei ce are loc imediat dup instalarea primverii astronomice;
5

ranul Romn - Aprilie 2012

Interviul lunii
Doar noi v putem ajuta!

opiatul, care premerge lsatului secului din postul mare. De asemenea Rusaliile i Ispasul au, la Gura Rului, particulariti specifice. Astfel, de Rusalii, naii ofer finilor micui cupe emailate sau din ceramic, pline cu bomboane ori biscuii, pentru ca acestora s le mearg bine tot anul. De Ispas, btrnii satului i confecioneaz brie din leutean, cu care se ncing pentru a fi ferii de boli. La Gura Rului exist ns i o serie de obiective turistice extrem de interesante: lacurile glaciare Iezeru Mic i Iezeru Mare, rezervaia omonim, declarat monument al naturii n anul 1961. Mai e lacul de acumulare din comun, al crui baraj, cu o nlime de 72 m, a fost construit n 1981 i utilizat pentru alimentarea cu ap a municipiului Sibiu. Muzeul stesc, nfiinat n 1969, n urma celor peste 1.100 de obiecte primite ca donaii, reunete piese de art popular (textile, mobilier, pictur) amplasate ntrun interior rnesc specific. Localitatea reprezint i locul de obrie al istoricului i orientalistului Aurel Decei (1905-1976). n Gura Rului exist i trei biserici, dou ortodoxe i o alta de rit greco-catolic datnd din 2006 (Biserica Mic). Biserica ortodox Cuvioasa Parascheva reprezint un monument istoric care dateaz de la nceputul secolului al XIII-lea (1202). Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil, chiar dac de dat mai recent (1847) reprezint o construcie monumental, ctitorul acesteia fiind chiar mitropolitul Andrei aguna. : Este evident dragostea dvs. pentru locul unde v-ai nscut i copilrit. Poate ne povestii puin i despre familia dvs. R: Tata, Ioan Brz, s-a nscut n 1894, 9 februarie, tot n Gura Rului din Mrginimea Sibiului, unde a fcut i coala elementar. Zona aparinea Imperiului Austro-Ungar. Pe atunci erau obligatorii 6 (ase) clase elementare i 3 (trei) ani de repetiie. n aceti trei ani copiii mergeau la coal doar de trei ori pe sptmn i nvau toate ndeletnicirile necesare unor buni gospodari, att pentru fete, ct i pentru biei. Cnd tata avea 19 ani, Austro-Ungaria se pregtea s atace Romnia. Bieii care nu aveau nc vrsta necesar pentru stagiul militar, erau folosii la transportul cu carele cu boi a alimentelor necesare frontului. Muli tineri nu au acceptat ideea de a contribui la atacul mpotriva romnilor de dincolo de muni i s-au decis s treac clandestin grania, refugiindu-se n Romnia. Printre ei a fost i tata, care a ajuns astfel n Bucureti unde avea s stea vreo trei ani, practicnd diverse meserii pentru a-i ctiga existena... Era un brbat nalt, 1,90m, drept la stat i la fapt. Cnd Romnia a intrat i ea n rzboi, refugiaii ardeleni ncercau s plece spre America. Muli nu au reuit, aa c unii, printre care i tata, au plecat spre est, n Rusia. mpreun cu un prieten, avocat, aveau s petreac nite ani naintnd de-a lungul Transiberienei.
6

ranul Romn - Aprilie 2012

Interviul lunii
Doar noi v putem ajuta!

Avocatul cunotea legile, iar tata avea o gndire profund i rapid, gsind imediat soluii pentru orice situaie dificil ce aprea. Au stat mai mult timp la Vladivostok, dar au colindat mult n China, Japonia, Singapore, Sumatra etc. Atunci cnd Uniunea Sovietic i-a nchis graniele, au reuit, n ultimul moment, s se mbarce pe un vapor cu care aveau s ajung la Hamburg. Tata stpnea engleza i rusa i avea i cteva noiuni de chinez, german, maghiar. Ajungnd att de aproape de cas, dup 10 ani de peregrinri, s-a grbit s-i viziteze mama. A venit pentru o scurt perioad, lsndu-i tot avutul pe vapor. Mama lui a nceput s plng n ziua n care trebuia s plece i l-a determinat s mai rmn puin. A rmas dar, ntre timp, regele Romniei a nchis graniele. A fost pentru el o suferin de moarte. S-au mplinit vorbele unei clarvztoare care i-a spus la Bucureti: Te vei ntoarce n sat, te vei nsura cu o fat Maria i vei avea muli copii. Maria mama - era fiica unuia dintre morarii din sat, cu 12 ani mai mic. Locuind ntr-o zon sub-montan, pmntul pentru agricultur era puin. Tata a realizat o gospodrie nchis, aproape toate cele necesare fiind produse n interior. El cunotea pomicultura, apicultura, tmplria, cizmria, argsitul pieilor, croitoria pentru brbai. Mama cunotea toate deprinderile necesare femeii. Dei eram 10 copii, o duceam mai bine dect muli din familii cu mai puini copii, datorit acestei organizri. Copiii erau antrenai la munc, fr a fi extenuai. Fiecare era mndru s tie a face ct mai multe lucruri. Aveam o grdin minunat, raiul nostru, plin de fructe de tot felul. Prin altoire, tata obinea noi soiuri de pomi, cu fructe de calitate deosebit. nvtorul din sat l-a numit pe tata Miciurin al satului. n Rusia fiind, tata a nceput s aib idei comuniste, situaia de acolo, vzut de el, nefiind cea nvat de noi la coal. Sovhozurile erau bogate, oamenii darnici, serviabili, mulumii. Uneori, n cinstea oaspeilor, tiau chiar cte un purcel. n ar, ideile comuniste au atras ostilitatea legionarilor care ncercau s-l atace n tot felul. n scurt timp simpatia pentru comuniti a disprut, atunci cnd a vzut cum erau aplicate legile la noi: Cei mai prpdii ajungeau la conducere, terorizndu-i pe cei harnici. Tata era un om corect, harnic, nelept, gsind soluia imediat pentru orice situaie nou, grea, impus de comuniti. La un moment dat a fost nvins... La moartea lui brusc, n 1957, mama a rmas cu 7 copii n coal i zero lei venit! Tata a lucrat muli ani la construirea de cabane i poteci de munte n zona Pltini. Cnd oamenii au trimis-o pe mama s se intereseze de pensia de urma, nu a gsit nici mcar o zi de lucru pe numele tatei. Toate zilele lucrate n acea perioad au fost trecute pe numele fratelui efului, ef pe care tata l lansase n politic. Astfel, soia acestuia a luat pensia cuvenit mamei, pn a decedat. Eram nespus de revoltat, dar mama m linitea: Las-o, tu, c-i beteag! ntr-adevr, aceasta a stat la pat toat perioada ce a urmat. Un biat al ei, ca n Mioria, avea nite oi i, n urma conflictului cu ali ciobani, a fost btut ru i azvrlit ntr-un pru. Lau gsit dup dou saptmni de cutri, plin de viermi. mpreun cu sora mea Paraschiva i-am creat mamei o pensie decent, crescnd-o odat cu devalorizarea. La un moment dat a refuzat s-o mai primeasc, spunnd c se descurc cu ce ctig Octavia, alt sor a mea, ele locuind mpreun. M-a sgetat refuzul ei. Doar nu va muri anul acesta!? Aa a fost. Era 1991. A murit frumos. ntr-o zi i-a spus unei vecine: Vai, vecin, sunt att de fericit! Am tot ce-mi trebuie, nu m mai doare nimic. Am copii buni. A doua zi a intrat n com, iar a treia zi a murit, nu nainte de a deschide ochii i a o mai privi pe Maria, sora noastr cea mai mare, care tocmai intrase pe u.
7

ranul Romn - Aprilie 2012

Interviul lunii
Doar noi v putem ajuta!

Tata a plecat dintre noi la 63 de ani, dar am avut tot timpul senzaia c de acolo unde s-a dus ne-a urmrit i ajutat n toate momentele eseniale. Mama, mpreun cu alte dou femei din sat, au fost chemate la Sibiu pentru a li se nmna diplomele i insignele de mame eroine. Att. Nu ajutoare bneti sau alt gen de ajutor. Nimic. O diplom! Toat viaa a dat cote dar ajutor de la stat nu a primit niciodat. Cu toate acestea nu am auzit-o plngndu-se niciodat de acest lucru. Cnd aud mereu: Nu ni se d! din gura attor romni, triesc un puternic sentiment de sil i durere. Am ntlnit muli oameni pe care iam respectat i i respect dar, deasupra tuturor, rmn prinii! Trei dintre fraii mai mari Maria, Pavel, Petru s-au cstorit n sat. Dei au nvat bine, nu au prins vremuri uoare pentru continuarea studiilor. Dintre cei 7 rmai n scoal la moartea tatlui, 6 au urmat studii superioare n Bucureti, onorndu-i apoi locurile de munc: Paraschiva cadru didactic la Fac. de Farmacie din I.M.F.Bucuresti; Ion inginer, absolvent al Politehnicii Bucureti, T.C.M.; Ioana (eu) cadru didactic la Catedra de matematici a U.T.C.Bucureti; Elena inginer, absolvent a Fac. de Instalaii din U.T.C.Bucureti; Ilie cadru didactic la Catedra de analiz de la Fac. de Matematic a Universitii Bucureti, fost olimpic internaional la matematic, apoi rezident n Suedia; Raveca profesoar de chimie la liceu, absolvent a Fac. de Chimie a Universitii Bucureti. ...Cnd venea mama n Bucureti o ateptam la gar toi 6!... Eram tineri i frumoi! Cadou de la Dumnezeu! Educaia primit n familie, bazat pe munc i respect, ne-a ajutat s trecem prin via depind toate necazurile, ostilitile. tiam c trebuie s muncim, c binele se rspltete cu bine, c trebuie s-i ajui i s-i respeci pe ceilali. La locul de munc nu s-au potrivit deloc aceste principii. Ne-am izbit de un zid. Fiecare a avut de suferit lovituri, nfrngeri, dezamgiri. Totui, n final, am czut n picioare! O contiin curat este o venic srbtoare! Privind n urm, avem satisfacia c nu am fcut compromisuri. Din respect pentru tata i pentru ideile sale politice, am refuzat, n majoritate, s fim pionieri, U.T.C.-iti, membri ai P.C. Acest fapt ne-a adus mari dezavantaje, dar neam pstrat echilibrul existenial. Privind n urm, suntem fericii. Mulumim lui Dumnezeu pentru attea lucruri frumoase pe care ni le-a dat! : Mai exist amprenta pus personalitii dvs. de ctre locul natal, avnd n vedere c locuii de 55 de ani n Bucureti? n ce msur satul romnesc, respectiv Gura Rului, mai este prezent n viaa dvs.? R: Locul natal i-a pus amprenta definitiv asupra personalitii noastre. Noi, ranii din Ardeal, indiferent ce am ajuns n timp, suntem mndri de originea noastr. Locurile natale au fost de vis. Copilria cuprindea libertatea de a colinda peste tot, de a ne bucura de toate frumuseile lsate de Dumnezeu acolo, de a fi frai cu toi vecinii. Am ndrgit, n primul rnd, muzica popular de acolo, apoi m-am apropiat de cea simfonic, clasic. Nimic nu mi s-a prut mai frumos, mai dureros, mai impresionant, dect o doin cntat departe pe un deal de un romn care cosea fnul sau otava, mbrcat n haine romneti. Copilria o avem n suflet. Satul romnesc a fost i va rmne mereu prezent n sufletul nostru. Gurenii din Bucureti au fost iniiatorii renfiinrii Societii Reuniunea Mrginimii Sibiului care avea i un ziar al ei. Ne ntlnim acum mai rar, pentru cte o activitate cultural. Au avut loc manifestri culturale importante, frumoase, la Muzeul Satului, Sala Dalles etc.
8

ranul Romn - Aprilie 2012

Interviul lunii
Doar noi v putem ajuta!

Pcat c tineretul nu prea mai particip! O manifestare de suflet o constituie pentru noi i Festivalul Internaional de folclor Ion Macrea, festival anual n memoria consteanului de pe ulia noastr, Ion Macrea. : Ce mai face Ioana Brz acum, dup pensionare? Am vzut c suntei ntr-o permanent perfecionare: studiai limbi strine, pictai, cltorii etc. R: O, totul e s-i doreti, s nu te plafonezi! Dup pensionare se pot face multe lucruri dorite dar de care nu aveam timp nainte! Desigur, dac sntatea permite. Eu m-am apucat de pictur, sunt mulumit de ce am realizat n acest an. Am deja un album i am fost solicitat pentru o expoziie, bineneles fr vnzare, picturile fiindu-mi un fel de copii de care mi-e greu s m despart. n permanen am urmat cursuri de tot felul: stenografie, croitorie, turism, limbi strine etc. n ultimii ani am urmat cursuri de limba maghiar, a 7-a studiat. Am reluat turismul montan care, pn nu demult, a fost una din marile pasiuni. : Ai cltorit mult, avnd ocazia s facei comparaii ntre ara noastr i cele vizitate, din punct de vedere politic, economic, cultural. V-a trecut, fie i pentru o clip, prin gnd s prsii ara definitiv? R: Nu, nu mi-a trecut prin cap aa ceva! Am fost, am vizitat, mi-am bucurat ochii i sufletul, dar att! Cum s nu m ntorc ACAS? : Ca tot omul frumos, suntei un om de caritate. Spunei-ne, v rog, cteva cuvinte despre copiii pe care-i ajutai. R: n via mi-a plcut mai mult s ajut dect s fiu ajutat. Am dat o mulime de meditaii gratis sau pe mai nimic. Am scris multe cri pe banii mei i le-am donat universitii pentru care nu mi-a mulumit nimeni. ns cei din Republica Moldova mi-au mulumit. Afirmaia: Crile dnsei se procur pe sub mn i se xeroxeaz n draci! am luat-o ca pe un drag compliment. Am cutat s ajut ct am putut unele persoane n necaz, cu bani, haine, vorbe bune, unele servicii. Un prieten mrginean, inginerul Emil Prpri, ne-a spus cndva: S ne unim forele i s facem fapte bune!. i le-am unit! Avem prietene cu nepoi mai bogai, mbrcai cu lucruri de firm. Cum copiii cresc i prinii nu-s zgrcii, ei ofer aceste lucruri celor mai puin avantajai. Aa c, mpreun cu Paraschiva, strngem aceste lucruri, Emil le duce n sat, iar Ileana le distribuie dup necesiti. Ileana asigur pregtirea matematic gratuit pentru copiii din sat care au nevoie, de la clasa nti pn la a dousprezecea. Fiecare din frai se strduiete s fac ceva ca s nu fie mai prejos. Ne simim bine n aceast postur. ...Ne-am desprit doar mbrindu-ne. Iat, o regsisem pe aceeai Ioana Brz cu acel caracter deosebit al omului educat dup valorile spirituale dobndite la ar, omul care poate vorbi continuu despre locurile natale i oamenii acelor locuri dar care nu-i gsete cuvintele cnd trebuie s se descrie. M simeam ca un copil care ascultase o poveste frumoas, poveste pe care m-am grbit s v-o mprtesc... Fotografii din arhiva personal. Interviu realizat de Valentina Sen
9

ranul Romn - Aprilie 2012

Agricultur romneasc
Doar noi v putem ajuta!

A fost odat un grup de 5 prieteni care au avut iniiativa de a duce alimente donate unor semeni de-ai lor, izolai din cauza zpezii n comuna Bisoca, judeul Buzu.

Dup o sptmn au repetat gestul, nsumnd 60 de suflete de data asta.

Aceste poze sunt dovada unuia dintre cadourile primite de participani.

10

ranul Romn - Aprilie 2012

Agricultur romneasc
Doar noi v putem ajuta!

Sunt peisaje minunate, pe care nu le poi uita cu una cu dou, din fericire.

Pe acele meleaguri buzoiene am ntlnit oameni bucuroi c cineva s-a gndit i la ei, c cineva le-a btut n poart, c cineva le-a oferit ceva i le-a ascultat oful.

Expresivitatea, sinceritatea i naturaleea lor uimitoare au fost un dar neateptat dar bine primit.

Participnd la acesta aciune am oferit puin din timpul i energia mea, primind la schimb mult mai mult de att, primind ceva cemi va hrni sufletul mult timp de acum ncolo.
Sen Radu tefan 11

ranul Romn - Aprilie 2012

Legislaie romneasc
Doar noi v putem ajuta!

O. nr.46/05-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenit din agricultur i industriile conexe, utilizat drept combustibil sau materie prim pentru producia de energie electric O. nr.21/07-03-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor privind modificarea anexei nr. 3 la Norma sanitar veterinar care stabilete modelul de paaport pentru micarea intracomunitar a animalelor de companie: cini, pisici i dihori domestici, precum i procedurile cu privire la tiprirea, completarea i legalizarea acestuia, aprobat prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 8/2007 O. nr.23/12-03-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor pentru modificarea i completarea Normei sanitare veterinare privind implementarea de ctre autoritile sanitare veterinare de la posturile de inspecie la frontier a msurilor ce trebuie aplicaten cazul activitilor de import i tranzit de mrfuri supuse controlului sanitar-veterinar, gsite necorespunztoare, aprobat prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 35/2005 O. nr.53/12-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pentru aprobarea Listei gradatorilor autorizai O. nr.54/13-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale pentru modificarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activitilor economice n vederea diversificarii economiei rurale i a creterii calitii vieii n spaiul rural", aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 567/2008 O. nr.10/1016/27-02,14-03-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i al ministrului mediului i pdurilor privind prohibiia pescuitului n anul 2012 O. nr.57/15-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale privind completarea Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componenei, organizrii i funcionrii Comitetului consultativ pentru sectorul pescresc L. nr.54/19-03-2012 LEGE privind desfurarea activitilor de picnic O. nr.60/22-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale privind recunoaterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahr - recolta anului de comercializare 2012/2013 O. nr.296/23-03-2012 (M.D.R.T.) ORDIN al ministrului dezvoltrii regionale i turismului pentru modificarea i completarea Procedurii privind evaluarea laboratoarelor de analiz i ncercri n activitatea de construcii n vederea autorizrii, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 1.497/2011 O. nr.61/26-03-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale privind autorizarea i controlul cultivatorilor de plante modificate genetic i msuri pentru asigurarea coexistenei plantelor modificate genetic cu cele convenionale i ecologice 12

ranul Romn Aprilie 2012

Finanarea agriculturii
Doar noi v putem ajuta!

Banca Comerciala Carpatica sprijin agricultura romneasc

Banca Comercial Carpatica vine n sprijinul agriculturii oferind produse de creditare adaptate nevoilor de finanare ale productorilor agricoli. Astfel, banca are n portofoliu credite APIA (pentru bunstarea psrilor i porcinelor, APIA SAPS i APIA AXA II), creditul Agricol i creditul Rdcini. Creditele APIA sunt cuprinse n programul de finanare derulat n baza unei convenii ncheiate ntre Banca Comercial Carpatica i Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur (APIA). Creditul APIA pentru bunstarea psrilor i porcinelor se adreseaz clienilor care dein, cresc sau exploateaz psri/porcine, individual sau n forme juridice, conform legislaiei n vigoare, n scopul obinerii produciei agricole eligibili pt. ajutoarele de stat APIA, n timp ce creditul APIA AXA II vine s sprijine activitile agricole care se desfoar n zone defavorizate, conform PNDR. Creditul APIA SAPS funcioneaz pe baza unei scheme de plata unic pe suprafa (SAPS) i consta n acordarea unei sume uniforme pe hectar, pltibil o data pe an, decuplata total de producie, respectiv de 91 EUR/ha, denominai n lei la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrala Europeana la 30 septembrie 2011. Valoarea creditului acordat de banca este de maxim 80% din suma cuvenita din SAPS. Perioada de creditare se deruleaz pn la ncasarea subveniilor SAPS virate de APIA n conturile beneficiarilor deschise la Banca Comerciala Carpatica SA, dar nu mai trziu de 30.06.2012 inclusiv. Dobnda se difereniaz n funcie de ratingul BNR al clienilor A, B, sau C aferent ultimelor situaii financiare declarate la RECOM. Unul dintre obiectivele noastre strategice este susinerea agriculturii ce a nregistrat n 2011 un an excelent, fiind considerat unul dintre motoarele de cretere economica. Astfel, prin lansarea creditului APIA SAPS, sprijinim n mod direct exploatrile agricole, fiind un instrument de susinere a capitalului de lucru pentru desfurarea activitilor curente de ctre beneficiarii schemei de plata unic pe suprafa. Condiiile de creditare sunt accesibile, costurile sunt avantajoase, iar soluionarea cererii de credit este rapid, banca oferind consultan gratuit pe toat perioada pregtirii documentaiei de accesare a creditului, declara George Ciobnau, Director General Adjunct al Bncii Comerciale Carpatica. Creditul Agricol are ca obiectiv sprijinirea sectorului agricol, prin punerea la dispoziia productorilor agricoli a fondurilor necesare susinerii activitii curente proprii desfurate. Creditul se adreseaz persoanelor juridice i asimilate acestora, care exploateaz terenuri agricole sau efective de animale, n scopul obinerii produciei agricole destinate comercializrii i/sau deruleaz activiti legate de piscicultur, acvacultur sau apicultur. Perioada de creditare este de maxim 12 luni, costurile creditului pot fi personalizate i se pot utiliza mai multe tipuri de garanii. Creditul Rdcini este un produs destinat achiziionrii de terenuri agricole, precum i reabilitrii acestora n vederea exploatrii agricole. Beneficiarii creditului Rdcini pot fi productorii agricoli persoane juridice i cei asimilai acestora, care sunt organizai conform legii i desfoar activiti legale potrivit actului constitutiv. Perioada de creditare este extins, de maxim 10 ani, un avantaj major al acestui produs fiind perioada de graie de maxim 2 ani pentru plata principalului i maxim 6 luni pentru plata dobnzii. Banca Comerciala Carpatica nu solicit aport propriu n cazul n care beneficiarul creditului are n proprietate un teren n suprafa cel puin egal cu cea a terenului/terenurilor care se dorete a fi achiziionat(e) prin creditul oferit, iar pentru celelalte situaii cuantumul aportului propriu este de minim 10% din valoarea fr TVA a terenului/terenurilor ce urmeaz s fie achiziionat(e). Prin intermediul creditului Rdcini, Banca va putea finana i societile start-up pentru achiziia terenurilor n suprafa cel puin egala cu cea a terenurilor aflate n proprietatea lor. Rambursarea creditului se poate face n trane, conform unui grafic de rambursare ce poate fi structurat n funcie de nevoile firmei. Oferim creditul Rdcini cu un nume cat se poate de sugestiv, pentru a ne adresa ct mai specific necesitilor fermierilor, avnd n vedere c n momentul de fa exist un numr foarte mare de terenuri cu potenial n zone agricole, dar care sunt nelucrate. Este un credit cruia i-am ataat multiple avantaje, tocmai pentru a fi ct mai uor de accesat i de rambursat, innd cont de sezonalitile specifice agriculturii. Astfel, unul dintre principalele beneficii este perioada de graie de maxim 2 ani pentru plata principalului i maxim 6 luni la plata dobnzii, n funcie de termenul estimat pentru recoltarea i comercializarea produciei obinute din exploatarea suprafeelor achiziionate din credit., declara George Ciobnau, Director General Adjunct al Bncii Comerciale Carpatica. Creditul Rdcini a fost desemnat produsul anului 2011, premiul fiind oferit de revista Piaa Financiar. George Ciobnau Director General Adjunct Banca Comercial Carpatica 13

ranul Romn - Aprilie 2012

Buctrie romneasc
Doar noi v putem ajuta!

Una din cele mai populare gustri este heringul srat. Felii grsue de hering stropite cu ulei i servite cu solziori de ceap, sunt nelipsite de pe mesele noastre de srbtori. Cu toate acestea, le servim cu mare savoare la o cin cu cartofiori fieri. Doar, s curi i s tai buci un hering, este unul din cele mai simple moduri de a prepara rapid o cin. Dar, ct de mare poate fi dezamgirea, dac petele cumprat este prea srat! Desigur petele se poate nmuia n ap, dar gustul va fi departe de cel dorit :( Pe vremea calda a anului, se mai adaug riscul s cumpram un peste, cu miros neplcut. Anume din acest motiv, multe gospodine se gndesc, oare de ce n-ar sra acas petele. Heringul condimentat srat cu propriile mini, este mult mai gustos dect cel pe care-l gsii pe rafturile magazinelor. Plus, plcerea de a mnca petele, srat acas este avantajat i de diferena de pre. Prin urmare, petele srat acas este delicios i rentabil economic. Eu am folosit Hering din Marea BalticaClupea harengus membras, putei folosi orice pete din familia Clupeidae ( gingeric, hering, scrumbie .a.) Hai s ncep cu reeta, c am bgat cam mult teorie :)) ce nu m caracterizeaz pe mine deloc Ingrediente: 1 kg de pete 1 linguri de semine de mutar alb 1 lingur de boia dulce 2~3 frunze de dafin rupte bucele 1 lingur de ienibahar 1/2 linguri de coriandru 1 linguri boabe de piper negru 14

ranul Romn - Aprilie 2012

Buctrie romneasc
Doar noi v putem ajuta!

2 linguri cu vrf de sare 1 lingura cu vrf de zahr 0,5 litri de ulei rafinat de floarea soarelui Mod de preparare: 1. Amestecai toate ingredientele ntr-un vas care se nchide cu capac, adugai

petele curat de capuri i lsai s se sreze 24 de ore. 2. Acest pete se servete cu cartofi fieri, piure de cartofi, se folosete la tartine cu pine neagr uns cu unt, se poate servi i ca o salat cu solziori de ceapa cu puin oet sau suc de lmie i cu mazre verde din conserv, e minunat de bun! Personal, cumpr peste srat gata foarte rar, prefer s-l fac acas pentru c e mult mai gustos i nu risc s mnnc saramur mpuita !

Pofta buna ! http://anastassiacafe.blogspot.com/ Anastasia Gherjavschi 15

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

Urieii
naintea noastr au trit, cum or fi trit, urieii. Multe nu tim despre dnii. i mai ales, nu tim bine, multe lucruri despre dnii. De vorbit, vorbete lumea care ncotro, fel i chipuri, despre viaa lor, dar tot pe achipuite. C ei s-au dus demult de tot de pe faa pmntului acestuia, pe care ni l-au lsat noua motenire. De unde i cum s-au dus, nu tim i n-avem de unde ti. Poate li s-a fcut i lor lehamite, bieii, de atta chin i atta necaz i, nciudndu-se pe via, or fi blestemat pmntul i n urma blestemului vor fi murit. Aa zic unii. i, la dreptul vorbind, cum n-aveau s se nciude i cum n-aveau sa moara blestemnd, cnd pmntul care-i crescuse i-i hrnise nu-i mai putea hrni acum? Nu vedei? Pe noi, care suntem te miri ce i mai nimica, mai-mai c nu ne mai ine srmanul pmnt, dapoi pe uriei! De aceea, Dumnezeu s-a artat foarte nelept. Cnd a vzut c nu mai este nici un chip cu urieii acetia, cnd a vzut, cu ochii nelepciunii lui, c urieii i triser traiul, a poruncit grabnic s mai guste ei de-acolea nainte i moartea, mcar c i nchipuiau c au s poat stpni pmntul lui Dumnezeu n vecii vecilor. Dar pn s guste moartea, i-au gustat mult vreme viaa. De mari erau mari stranic, c doar de ce li se zicea uriesi. N-avei dect s va uitai i s judecai singuri dup mormntul fetei de uriei, care se afl n fata satului Srbi, inutul Dorohoiului. i bgai bine seama! Acolo-i ngropat o fat de ca-n ceasul morii i fceau de apte ani, iar mormntu-i lung, ct cap. Se jucau ct nu i-i vremea, cu vezi cu ochii, ca o spinare de deal, Luna i cu Soarele, de nu se ct ine zarea spre asfinitul stveau nici pic de rul lor. Ba, se soarelui. Tot aa, cnd s-au gsit cumpeneau a se mpotrivi i lui ciolanele de uriei la Sulia, inutul Botoanilor, se minuna lumea! Dumnezeu sfntul, care le ddea mereu de grija s se astmpere i i aa, ca toate lucrurile i ca toate s nu se zghihuiasc, c-au s deie fpturile i au i urieii povestea de boal. Urieii nu edeau binior, lor. Aa, nu mai departe, cnd era ci se jucau cu Luna i cu Soarele, trimes fata ceea de uria s-aduc vrnd, ntr-o bun diminea, s sita din Cordun, de la vreun fac ei aa un chip, nct s nfing megie, ea se ntinde spre partea cuitul n podelele cerului i astfel, locului, pea de trei ori i venea din cer, sa curg praie de lapte napoi. Oriunde ar fi vrut s dulce, daca v-au mai auzit urechile mearg, singur-i tia calea, ca o bzdganie ca asta! i-a slobozit toi urieii. Dumnezeu atunci izvoarele cerului i umblnd fata ceea de i-a dat drumul potopului celui uria pe cmp, ntr-o vale, gsete dinti i socotii c a fript cu asta nite oameni de-ai notri, arnd. i pielea urieilor? Dar ei nici gnd nn-are de lucru? i ia binior cu aveau s se-nece, obraznicii. Era plug, cu boi, cu totului tot i mare apa, nici vorb. Dar ce-i era punndu-i n palma, i aduce acas. bun? Ca urieii rmneau cu Zice: capetele afara, sus, la Dumnezeu. - Iac, mam, ce fel de Ce sa fac atunci i furnici am gsit eu! Dumnezeu? A pornit alt rnd de - D-le pace, draga mamei. potop, mai grozav. Psrile cerului Nu-i omori cci, dup moartea s-au npustit asupra lor, le-au noastr, neamul lor are s mncat capetele i cu asta le-a stpneasc pmntul lui venit de hac Dumnezeu. S-au dus, Dumnezeu! s-au stins demult urieii. Dar ei nAtunci s-a ntunecat fata, a au uitat s ne lase drept motenire cuprins-o mare jale i, de prere de ru, a prins a plnge. mormintele lor, care se ivesc ici colo pe faa pmntului. i aa nici - Doamne, mam, Doamne! noi nu vom uita s lsm Nite bicisnici ca dnii au s vie mormintele noastre motenire dup noi? Ei au s se laude cu urmailor notri, care au s fie nici acopermintele mormintelor mai mari, nici mai mititei, dect noastre? i plngnd aa fata, i-a cum se aude: doisprezece au sczut o lacrim-n palm. Lacrima, fr zbava, a necat oameni i boi ncap-n voia cea mai buna ntr-un cuptor. i-apoi azi nu vezi, cum i totului tot. C era lacrima de este? Acum eti mic, acum eti uria mare, acum nu eti deloc! Uriei-uriei, dar i vremea urieilor acum se-mplinise. i ei, (D. Furtuna, Izvodiri din btrni, Firicele de iarba, Buc., Edit,. Minerva, 1973) Pagin realizat de Valentina Sen
16

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

LUNA LUI PRIER VIE VREMEA PRIELNICA PENTRU RAN!

Aprilie sau prier (adic timp prielnic pentru recolte i animale) este cea de-a doua lun de primvar. Singura srbtoare cu dat fix a acestei luni este Sfntul Gheorghe, prznuit pe data de 23 aprilie, dar sunt numeroase srbtorile cu dat schimbtoare, deoarece luna aprilie este luna Sfintelor Srbtori de Pate n acest an: Smbta lui Lazr, Floriile, Joimari, Sptmna Luminat sau Duminica Tomii. Luna aprilie debuteaz ntr-o zi de duminic, cnd se prznuiete Maria Egipteanca, dar este i ziua declarat a pclelilor - 1 aprilie. Datina popular spune c cine nu ine srbtoarea religioasa va avea de suferit tot anul lovituri, att el ct i animalele sau psrile lui. Totodat, cine nu pclete n aceasta zi, va fi pclit tot anul, dar trebuie inut cont c pclelile trebuie fcute pn la ora 12, dup nu mai au nici un efect. Smbta lui Lazr 7 aprilie nvierea lui Lazr este srbtorit n Biserica Ortodox cu o zi nainte de Duminica Intrrii lui Hristos n Ierusalim. Cele dou zile alctuiesc mpreun hotarul i puntea de legtura ntre Postul Patelor i Sptmna Patimilor: sunt dou zile de prznuire, o anticipare a bucuriei pe care o va aduce, peste o sptmn, nvierea lui Hristos - biruina asupra morii. Floriile 8 aprilie Srbtoarea Intrrii lui Hristos n Ierusalim este cunoscut n popor sub denumirea de Florii. Dup modelul mulimii din cetatea Ierusalimului, care l-a ntmpinat pe Mntuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxa a rnduit ca n aceast zi s mpart credincioilor ramuri de salcie binecuvntate. Ramurile de salcie simbolizeaz biruina vieii asupra morii. n duminica Floriilor, Biserica a rnduit s fie dezlegare la pete. n seara acestei duminici, ncep deniile din sptmna Sfintelor Patimi. n popor exista credina c cei care nu pot ajunge la biseric, n special din motive de sntate, trebuie s fie lovii cu aceste ramuri de salcie binecuvntate, strigndu-se n mod repetat: "Iei, boal, ntoarce-te sntate!" Cel care lovea trebuia s rosteasc urmtoarele: "Nu sunt eu cel ce te lovete Ramura de salcie te lovete Nu tu eti n suferin Ramura este cea care sufer n curnd va fi Patele". Se dau cteva ramuri de salcie la vite ca s mnnce, iar livezile i viile sunt mpodobite ca s dea roade bogate.

De Florii, una dintre marile srbtori ortodoxe, elementele cretine i precretine se mbin n mod fericit, rezultnd tradiii i obiceiuri extrem de pitoreti. Cel care se mprtete de Florii are mari anse s i se mplineasc orice dorin i va pune cnd se apropie de preot.
17

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

Cu ocazia Srbtorii de Florii, femeile coc plcintele pe care le dau de pomana sracilor ca s nu moar de dorul lor, aa cum a pit mama lui Lazr. Acum se aerisesc hainele i zestrea. naintea marii srbtori, fetele mari din Banat i Transilvania obinuiesc s pun o oglind i o cma curat sub un par altoit. Dup rsritul soarelui sunt luate i le folosesc n farmecele de dragoste i sntate. n acelai timp, daca cineva ndrznete s se spele pe cap chiar n ziua de Florii, fr ap descntat i sfinit, risc s albeasc. Tradiia mai spune c aa cum va fi vremea de Florii, aa va fi i n prima zi de Pati. Zile cu Denie 9-13 aprilie Deniile sunt slujbe de seara, care se in dup orele 18, iar n limba slavon cuvntul denii nseamn zilnic. Deniile sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase i nltoare slujbe cretine, fiind inute n Postul Mare al Patilor, mai frecventate de lume fiind Deniile din Sptmna Mare care atrag o mulime de credincioi. irul emoional al Deniilor din Sptmna Mare ncepe n seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pn vineri, n ziua cumplit a rstignirii, preoii rostesc rugciuni ritualice, cntri, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament. Pana la nceperea Deniilor, n sptmna a cincea din Postul Patilor, satele trebuie curate i primenite, ncepnd cu casele i ogrzile. Toata lumea muncete, inclusiv copiii. Dup ce vruiesc pomii din livezi i grdini, se mbrac n haine de srbtoare i se duc la biseric. Magia Deniilor i tulbura i i farmec, la fel ca pe mamele, bunicile i surorile lor, care n Sptmna cea Mare ntra n biseric cu capul acoperit de o nfram neagr. Mai ales n trecut, pentru Sptmna Patimilor erau caracteristice urmtoarele tradiii(pgne i cretine): respectarea stricta a postului; - pstrarea linitii i a tristeii generale; mprtirea la biserica, iertarea reciproca ntre oameni; focuri rituale;- ngrijirea locuinelor; curenia prin curi;- ntreruperea provizorie a lucrrilor principale pe cmp; interdicia unor importante lucrri casnice; confecionarea sau achiziionarea unor haine noi pentru srbtoare; tierea vitelor i psrilor pentru srbtori; - tocmirea lutarilor pentru hora satului. Luni Luni este pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori ismailteni, dupa cum a vandut Mantuitorul de catre Iuda, tot pe 30 de arginti, evreilor. Este pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc. Marti Marti este pomenita pilda celor 10 fecioare. Cinci dintre ele, fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor (adica, fapte de milostenie) cu care au iesit intru intampinarea mirelui, iar cinci, fiind nebune, n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai primit. In calendarul crestin ortodox in aceasta zi, 11 aprilie se mai sarbatoreste si Sfantul Mucenic Antipa- cel care in credinta populara este sfantul dintilor, iar cine nu-l cinsteste va avea dureri de dinti tot anul. Miercuri Miercuri se face pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Pentru aceasta fapta a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul, spunandu-i ca mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor, iar Mantuitorul i-a raspuns, zicand Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea. Joi In Joia Mare praznuim patru lucruri: Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie; Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi; Rugaciunea cea mai presus de fire, in gradina Ghetsimani;
18

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

Vinderea Domnului de catre Iuda pentru 30 de arginti. Pentru Joia Mare credinta populara spune ca cine doarmne in aceasta zi, ava fi lenes tot anul (in special femeile).Se spune totodata ca mortii vin in aceasta zi la vechile locuinte, unde stau pana in sambata dinaintea Rusaliilor. In Joia Mare se vopsesc ouale, rosii ca sangele Mantuitorului in mod traditional, dar si de alte culori sau incondeiate. Tot in aceasta sfanta zi se coace si Pasca, prajitura pascala, in forma rotunda deoarece se spune ca scutecele Mantuitorului au fost rotunde. Exista zone in care traditia coacerii pascai este pentru ziua de sambata mare.

Tot pentru aceasta zi, exista practice necrestinea cum ar fi cea a focurilor ritualice de incalzire a mortilor. Acestea se fac, de obicei, chiar in mijlocul gospodariei. Dupa aceasta zi batranii spun ca nu mai este bine de mancat urzici, deoarece in Joia Mare are loc ,,nunta urzicilor, cand infloresc si nu mai sunt bune de mancat. Vineri Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; se numeste Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus; se numeste Vinerea Seaca pentru ca cei mai multi romani au obiceiul de a tine post negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua); se numeste Vinerea Mare pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare. O datina practicata in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. Dar, in afara de aceasta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri sau alte boli. De asemenea, spre deosebire de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor. Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii, atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, aceasta zi, in orice biserica de rit crestin din lume, este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. In Vinerea Seaca trebuie sa se tina post sever-negru, fara mancare sau bautura de nici un fel. Se spune ca cine tine acest post poate fi ajutat de Dumnezeu sa scape de boli, sa ii mearga bine tot anul, sa fie ferit de nevoi si necazuri.Exiata credinta ca postul negru din aceasta zi de fereste de dureri de cap pentru tot anul, si de asemenea ca vei sti cu trei zile inainte cand vei muri. In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar si spectaculoase denii. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii citesc Prohodul. In mediul rural, deniile de joi si vineri si-au dobandit fiecare o numire aparte: Denia celor 12 Evanghelii este denumita si Denia Batranilor. Fiind intinsa ca durata, copiii nu au rabdare s-o asculte linistiti si stau mai mult pe-afara. Denia Prohodului este denumita si Denia Tinerilor, pentru ca ea le place acestora si prin gimnastica pioasa pe care trebuie s-o faca, trecand de trei ori pe sub masa, in timp ce multi batrani, cu salele lor intepenite, nu prea mai pot participa. Sambata
19

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

Sambata este praznuita ingroparea trupeasca a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, precum si pogorarea Sa, scotand neamul omenesc din stricaciune si trecandu-l in viata cea vesnica. In zonele rurale in care traditia tine ca pasca se coace in Sambata mare, sunt si mai bogate semnificatiile: se spune ca daca gospodina care face aluatul de pasca are pomi fructiferi fara rod, trebuie sa-si stearga mainile cu aluat de acei pomi, si acestia vor fi roditori de acum inainte. Invierea Domnului Sfitele Pasti 15, 16 si 17 aprilie Duminica este Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morti, care e praznicul praznicelor si sarbatoarea sarbatorilor. Timp de 40 de zile, crestinii se vor saluta pana la Inaltarea Domnului cu Hristos a inviat! si Adevarat ca a inviat!. Aceste urari sunt adresate 40 de zile dupa Pasti, pana la sarbatoarea Inaltarii la cer a lui Iisus. De asemenea, aceste urari se rostesc si atunci cand are loc traditionala ciocnire a oualor. In timpul Pastelui crestin, traditional este ca ouale sa fie colorate in Joia Mare, dupa Liturghie si numai in culoarea rosie pentru ca rosu semnifica sangele lui Iisus varsat pentru salvarea omenirii. Cojile de oua rosi se arunca pe o apa curgatoare, astfel ele vor ajunge si la Blajini si vor stii ca a venit Pastele. In Dumineca Pastelui cine nu merge la biserica va suferi de ,,lingoare tot anul. Despre cei care se nasc in zi de Paste , se spune ca sunt norocosi toata viata. Cine moare in zi de Paste, capata iertarea pacatelor si va ajunge in Rai. Slujba de Inviere incepe la miezul noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica. La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal oua rosii, cozonac si cocosi albi. Datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul, semn ca in casa lui va fi belsug in acel an. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. La micul dejun din prima zi de Pasti se practica traditia tamaierii bucatelor. Nu e bine sa iei cu mana sare din solnita in zilele Pastelui, caci mainile iti vor transpira tot anul. In zilele de Pasti exista interdictii severe: in prima zi nu este permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregateste mancare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. In cea de-a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini, dupa care merg impreuna la hora satului, acolo unde, cu totul intamplator, se mai poate intalni acest obicei. In dupa-amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat (in anumite regiuni din Bucovina). Stropitul fetelor se face in a doua zi de Pasti. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului. Fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc. Izvorul Tamaduirii 20 aprilie Vineri, in Saptamana Luminata, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica
20

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului. In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica). Duminica Tomii - 22 aprilie Duminica Tomii, prima duminic dup Pati este dedicat Apostolului Toma n calendarul ortodox i sufletul morilor n Calendarul Popular. Este o srbtoare popular cu dat mobil, sinonim cu Patele Morilor sau Lunea Morilor, dedicat spiritelor moilor i strmoilor. Credincioii depun ofrande pe morminte, bocesc morii, mpart pomeni, se ntind mese festive (rituale) n cimitir, lng biseric sau n camp, la iarb verde. Astfel, oamenii i imaginau c pot petrece Patele cu moii i strmoii aici, prin venirea spiritelor morilor cnd se deschid mormintele i cerurile la Joimari sau separate, oamenii aici i Blajinii acolo, dar cu alimente i butur expediate prin diferite tehnici de oamenii de aici. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta 23 aprilie Sfantul Gheorghe este patronul verii pastorale (23 aprilie- 26 octombrie). El deschide vara cu caldura si reinvie vegetatia. Ziua dinaintea Sf. Gheorghe poarta denumirea de ziua de poor, deoarece in aceasta zi se improoreaza vitele, adica se scot in livezi.Inainte de a junge in livezi, vitele erau lasate in lanurile de grau cu credinta ca graul le va tine sanatoase peste an si se va infratii. In seara zilei de 22 aprilie, gorjenii puneau in poarta ramuri verzi, diferit in functie de localitati, de mesteacan, fag, tei, ca semn al vegetatiei biruitoare. Tot in aceasta seara, in multe din satele gorjene tinerii se aduna pe dealuri si sulfa in tevi de cazan sau bat tobe mari sa inlature spirite malefice, mai ales strigoaicele invocate de vrajitoare sa fure laptele vitelor.Tot pentru a evita furtul laptelui, la Bolbosi se puneau lacate la coarnele animalelor. In anumite regiuni, strigatele vizau si aspecte hazlii din comunitate, mai ales la adresa fetelor si flacailor de maritat sau insurat. Exita sate in care se mai practica inca ritualul focului in noaptea de 22 aprilie, este tradittie cu rol purificator si de protejare contra spiritelor malefice. Tot tineri satului, ei fiind cei curajosi, stateau pe langa focuri facute in locuri de rascruce sau pe dealuri la hotarele satelor. Noaptea dintre 22 si 23 aprilie este numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, si este considerata ca o noapte de temut. Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate, calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri. Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor. Exista superstitia ca, daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab. In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie. La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele. In dimineata zilei de Sf. Gheorghe in unele sate din Gorj se practica obiceiul umblatului descult prin roua, cu credinta ca asa vei fi sanatos tot anul. La Tulburea , traditia spune ca cel ce se spala cu apa de roua in ziua de Sf Ghoeghe va avea fata curata si frumoasa tot anul. In unele regiuni, fetele sunt stropite apa proaspata de fantana la fel ca si obiceiul de Paste cand fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificatie dubla, de purificare si element favorabil fecundarii. In dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea ca oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice. Ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi
21

ranul Romn - Aprilie 2012

Obiceiuri i tradiii
Doar noi v putem ajuta!

folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele. In Oltenia, jud. Gorj mai exact, inca se tine obiceiul afumarii vitelor si a grajdiurilor in ziua de Sf. Gheorghe ca sa fie ferrite de musca. Dar si preotul satului venea sfintea si stropea turma cu apa sfintita, special pentru aceasta ocazie.Totodata, sunt numarate mioarele , insemnate de catre fiecare oier, cu semn distinctiv la ureche ca sa fie incredintate cibanului si urcate sus pe plai. Evenimentul este cinstit cu masa festiva, cu miei fripti sau alte delicatese specific ciobanesti, cu lautari, de catre tot satul laolalta. In aceasta zi sfanta, se faceau rugaciuni la vii, urmate de petreceri (specific regiunii Tismana sau Godinesti). In aceasta zi pot fi vrajiti si oamenii, asa ca pentru a fi protejati se pun la cheotoare leustean, pelin si usturoi. Tot pentru a se feri de rele, pentru a fi sanatosi, oamenii se cantaresc in aceasta zi si calca iarba verde. Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli. Tot in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furis in padure pentru a culege matraguna si navalnic. Aceste plante erau puse in pod sau sub streasina, in credinta ca ele le vor aduce petitori bogati. Nimeni nu are voie sa doarma in aceasta zi, deoarece se crede ca cel care incalca interdictia, va sa fie somnoros intregul an. Nu se da nimic din casa, sub taina de saracie in rodul campului. Sfantul Marcu 25 aprilie Desi ziua de Sfantul Marcu nu este insemnata in calendarul crestin-ortodox cu cruce rosie (semn religios de sarbatoare), aceasta se tine ca sarbatoare deoarece se spune ca el ,,mijloceste cu inlesnire plata vamilor. Se spune ca este pacat sa lucrezi in aceasta zi, deoarece nici randunica nu-si fac cuib atunci. Nu se injuga boii, caci vor schiopata, e rau de boli, vijulii, grindina sau izbituri. Nu se da nimic din casa si nu se bat pari. Duminica Mironositelor -29 aprilie In Duminica Mironositelor sunt cinstite femeile ce au venit la mormantul Mantuitorului nostru Iisus Hristos cu miruri. Sfintele Femei Mironosite sunt modele de credinta pentru toate femeile crestine. Duminica a treia dupa Inviere este Duminica femeilor Mironosite, a credincioaselor, a gospodinelor, celor care intretin viata in familie si in lume. In mediul rural, anterior perioadei socialiste, aceasta zi era tinuta ca ,,ziua femeii si nu ziua de 8 martie. Astazi, doar la sat, nu trece neobservata Duminica mironositelor. Chiar daca in luna aprilie sunt sarbatorii numeroase care, in traditia populara, au nedei si serbari sau petreceri cu delicatese specific taranesti, cu lautari si joc, nu trebuie uitat ca jumatate din luna este inca perioada de post, postul Sfintelor Sarbatori de Paste. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca postul reprezinta nu numai o detoxifiere a organisnului, ci mai ales o curatire spirituala a fiintei. Prin aceasta curatire spirituala, taranii erau nu numai mai aproape de Divinitate, ci mai ales mai aproape unul de altul prin bunatatea sufleteasca si intelegerea nevoilor aproapelui. Dar postul nseamn nu doar s nu faci fapte rele, ci i sau mai ales s faci fapte bune. Poate de o astfel de perspective este nevoie si in zilele anului 2012, cand greutatile cauzate de vremurile grele sunt tot mai apasatoare, mai ales pentru varstnici-populatia majoritara a satelor noastre. Tineretul rural este demult in epoca tehnologiei cu telefoane de ultima generatie, cu laptop sau tableta, dar sunt sigura ca inca nu este prea tarziu sa imbinam in mod armonios traditiile si datinile ancestrale ale taranului roman, acele superstitii care nu fac decat sa ne apropie de o mai buna comunicare cu tot ce ne inconjoara, cu modernismul noii generatii - generatia hi-tech. Carmen Curelea
22

ranul Romn - Aprilie 2012

Turism
Doar noi v putem ajuta!

HAI LA IARB VERDE!

Inca de la jumatatea lunii martie, romanii pot face picnic si gratar ,,cum scrie la carte, respectand litera legii picniului. Tonul sarcastic utilizat anterior reflecta realitatea: in sfarsit, dupa multe tergiversari legea picnicului a fost promulgata de presedinte vineri 16 marte 2012. Prevederile legii sunt clare: este interzisa organizarea picnicurilor in alte zone decat cele special amenajate in acest scop, dotate cu facilitate si utilitati. In caz contrar, risti sa faci un gratar foarte scump, amenzile putant fi si de pana la 5.000 lei pentru iesirile la iarba verde in alte zone dacat cele special amenajate, anunta Mediafax. De amenajarea acestor zone pentru relaxarea orasenilor, si nu numai, se vor ocupa autoritatile locale. Sa speram ca pajisile patriei vor ramane verzi si cu flori inmiresmate si dupa ce vor trece ,,gratangii petrecareti pe acolo. Daca pana acum in urma erau lasati munti de gunoaie, de PET-uri sau hartie menajera, prevederile legii picnicului sunt aspre cu cei care nu respecta regulile de desfasurare a ,,oricarei activitatii de recreere desfasurata in zone de afluenta publica consacrate pe domeniul public sau privat al statului si/sau al unitatilor administrativteritoriale () si care presupune consumul de bauturi si/sau alimente precum si dupa caz aprinderea sau nu a focului- art. 3 lit.a) din lege. Cadrul legislative al prezentei legii este destul de clar formulat, dar cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa petreaca la iarba verde apeland la bunul simt si cei sapte ani de acasa, mai ales la parte ace priveste curatenia dupa chermeza. n concluzie, atunci cnd mai ieii la iarb verde nu uitai s v gndii i la mediul nconjurtor. Adunai tot gunoiul rezultat i lsai locul curat. Numai aa vom putea proteja solul de poluare sin e vom putea intoarece si alta data. Carmen Curelea

23