Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Creştinul şi deprimarea

Creştinul şi deprimarea

Ratings: (0)|Views: 60 |Likes:
Published by laura_innervision
Iată care sunt pricinile deprimării. Cel mai însemnat mijloc de luptă cu ele este rugăciunea – mijloc verificat de toţi sfinţii de-a lungul a multor veacuri. Nu există mijloc mai eficace decât rugăciunea, decât a cere ajutor mereu de la Dumnezeu.
Iată care sunt pricinile deprimării. Cel mai însemnat mijloc de luptă cu ele este rugăciunea – mijloc verificat de toţi sfinţii de-a lungul a multor veacuri. Nu există mijloc mai eficace decât rugăciunea, decât a cere ajutor mereu de la Dumnezeu.

More info:

Categories:Types, Research
Published by: laura_innervision on Apr 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2012

pdf

text

original

 
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele! Duhul trândăvirii nu mi
-
l da mie.”
 
Ce este duhul trândăvirii (akediei)? Este ceea ce se numeşte deprimare.Oamenii care nu înţeleg deloc creştinismul, care nu înţeleg deloc viaţa noastrăduhovnicească, cred că religia creştină este pătrunsă pe de
-a-ntregul de duhul
trândăvirii. Privind la monahi, care umblă în haine negre, cu ochii plecaţi şi prefirândmătăniile, ei cred că
 
toată religia este deprimantă, la fel ca aparenţa monahilor.Lucrurile nu stau însă deloc aşa. O asemenea părere este contrară duhului de care este pătruns întreg creştinismul – 
 
fiindcă, ia spuneţi, un om deprimat poate avea putereaduhovnicească, vioiciunea duhovnicească necesare pentru a merge pe calea strâmtă,
luptându-
se cu dracii neîncetat? Bineînţeles că nu.
 
Religia noastră nu este o religie a deprimării: dimpotrivă, ea este o religie avioiciunii, a energiei, a voinţei, a forţei de caracter. Religia noastră are ca roadă nu
deprimarea, ci ceva diametral opus
 – 
 
lucrul despre care vorbeşte Apostolul Pa
vel:
iar 
roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea,milostivirea, blândeţea, înfrânarea: împotriva unora ca acestea nu este lege
(Gal. 5,22-23).
Acesta este duhul autentic, aceasta este esenţa autentică a religiei noastre
:
nicidecum deprimare, ci dreptate, bucurie paşnică în Duhul Sfânt. Oare cel care are bucuria aceasta poate fi deprimat? Bineînţeles că nu.
 
Oamenii se înşală adeseori apreciind pe cineva după înfăţişare. Creştinuladevărat nu are înfăţişarea oamenilor robiţi bucuriilor vieţii. El este întotdeauna paşnic, adeseori pare cufundat în gânduri, merge cu capul plecat, absorbit decugetările sale. Asta înseamnă, oare, că este deprimat, că are o cădere sufletească? Nu:asta înseamnă că bucuriile lumeşti, pe care le
 
 preţuiesc alţii, sunt departe de creştin,sunt străine de el, aşa cum jocurile şi distracţiile copilăreşti sunt străine de cei maturi.Gândurile creştinului sunt concentrate asupra celor veşnice, asupra Împărăţieilui Dumnezeu, asupra legăturii cu Domnu
l Iisus Hristos; de aceea el este totdeauna
serios şi gânditor. Se întâmplă câteodată ca şi creştinii să devină deprimaţi, vinmomente de cădere sufletească. Chiar dacă au ajuns departe pe calea lui Hristos, pecalea lepădării de lume, gândurile îi trag un
eori înapoi pe calea de mai înainte; li se
 pare că degeaba au părăsit calea pe care merg majoritatea oamenilor. Atunci ei cad în
deprimare.
Pe oamenii care au cunoscut marile taine ale lui Hristos, care au părăsit caleacea largă a smintelilor lumii şi au
 
 pornit pe calea pătimirilor pentru Hristos
, îi
sminteşte diavolul, îi împiedică legiuni întregi de draci, zugrăvindu
-
le viaţa de bucurii pe care au părăsit
-
o, fericirea familială, farmecul prieteniei, îi trag de pe calea cea
mare a duhovniciei înapoi, înapoi la calea de mai înainte.
Şi dracii izbutesc deseori să
-
şi atingă scopul: omul cade în deprimare, cadesufleteşte, îşi pierde râvna pentru Domnul Iisus Hristos, şi deprimarea aceasta este o
mare primejdie, care-
l pândeşte pe orice creştin în drumul lui
spre Hristos, este o
 
sminteală diavolească. Acestor bântuiri ale duhurilor întunericului le
-
au fost supuşitoţi sfinţii, şi în marea majoritate a cazurilor creştinii au biruit prin rugăciune, prin post, prin priveghere duhul deprimării, pe care îl seamănă diavolul. Au fost însă şi uniiîn ale căror suflete duhul deprimării a tot crescut, până când s
-
au abătut de la calea lui
Hristos
 – 
iar când s-
au abătut, s
-
au simţit părăsiţi de Dumnezeu, pustietatea şigreutatea vieţii au devenit de neîndurat pentru ei, şi adesea şi
-
au încheiat viaţa prin
sinucidere.
Iată de ce toţi sfinţii socoteau deprimarea o mare primejdie, o mare nenorocire,şi îşi îndreptau toate puterile spre lupta cu acest duh.
 
În deprimare pot să cadă până şi sfinţii. De ce, de unde? La ei asta nu
se mai
întâmplă din pricina satanei, din pricina duhurilor întunericului.
Deprimarea apare
atunci când ei sunt părăsiţi vremelnic de harul lui Dumnezeu. Lucrul acesta s
-a
întâmplat cu toţi sfinţii şi este o încercare prin care trebuie să treacă neapărat o
rice
nevoitor. Este neapărată nevoie de ea pentru ca omul să nu pună pe seama sa, peseama puterilor sale proprii, pe seama calităţilor sale tot ce a dobândit. Trebuie să i seamintească faptul că nu prin puterile sale s
-a întâmplat asta, ci doar prin harul luiDumnezeu.
Când omul ajunge la o viaţă înaltă, uneori începe să se mândrească, şi haruldumnezeiesc îl părăseşte pentru o vreme. El cade atunci într 
-
o stare grea, nesuferită, aduhului; inima devine îndată pustie în el. În locul căldurii trimise de D
umnezeu se
înstăpâneşte în inimă răceala; în locul luminii se lasă un întuneric de nepătruns; înlocul bucuriei vine o deprimare adâncă. Domnul face asta pentru a
-i aduce aminte
nevoitorului că merge pe calea lui Hristos nu prin puterile sale proprii, ci p
rin harul luiDumnezeu.
Aceasta este una dintre pricinile deprimării. Ce alte pricini mai există? V
-am
vorbit despre statul degeaba: trebuie să pricepeţi că statul degeaba este unul dintre„părinţii” deprimării. Oamenii care stau degeaba, care nu lucrează şi sunt completasiguraţi material, care se îneacă în lux, oamenii saturaţi de bunurile acestei vieţi îşi pierd gustul pentru a trăi, sunt sătui de toate; pentru ei, toate devin lipsite de interes, plicticoase, nu găsesc în nimic bucurie, inima lor se umpl
e de deprimare
 – 
acest
vrăjmaş greu şi primejdios al mântuirii noastre.
 
Încă o pricină a deprimării: există oameni înclinaţi să vadă toate într 
-
o luminăîntunecată. Aceştia sunt numiţi „pesimişti”. Ei sunt înclinaţi să fie într 
-o astfel de
dispoziţie, să
-
şi concentreze gândirea asupra lucrurilor întunecate şi păcătoase. Ei punîntrebarea: „Unde este dreptatea dumnezeiască, dacă săracul evlavios suferă, pe când bogatul necredincios, care merge pe căi strâmbe, e fericit?”
 
Dacă omul este înclinat să vadă în viaţă numai lucrurile întunecate, numai ceeace este rău, deprimarea care pune stăpânire pe el va tot creşte, ajungând până într 
-
acolo că omul nu mai vede nimic bun şi îşi pune capăt vieţii, sinucigându
-
se. Iată cât
 
de puternic este duhul deprimării. A doua oară vă arăt cum poate el să
-
l aducă pe om până la sinucidere.
 
Mai există incă o pricină a deprimării – 
 
cea mai des întâlnită. Este vorba deamărăciuni, de întâmplările triste prin care trecem în viaţă. Moare cineva apropiat, un
om iubit, ne moare copilul,
 bărbatul, mama. Omul cade în deprimare. Nu
-i mai e
dragă viaţa, se gândeşte numai la mortul său drag; săracul om dă mereu târcoale îngând mormântului, şi
-
l închipuie pe cel drag al său cum zace în mormânt şi putrezeşte.Deprimarea devine tot mai adâncă.
 
Cum să scăpăm de această deprimare? Nu trebuie să dăm târcoale în gândmormântului, să ne amintim de trecut, să vărsăm lacrimi. Cel mort este foarte, foartedeparte. Trebuie să ne mutăm cu toată puterea gândului acolo unde a plecat cel drag,cel iubit. Să ştiţi că sufletul lui stă înaintea lui Dumnezeu şi a îngerilor, bucurându
-se
că e liber. Dacă ne vom concentra nu asupra celor întunecate, ci a celor luminoase, nuasupra celor stricăcioase, ci a celor veşnice, duhul deprimării va pleca.
 În deprimare îl ar
uncă uneori pe om bolile grave. Mulţi sunt cei care îndură boala cu nerăbdare, în timp ce au fost mulţi sfinţi care toată viaţa au zăcut ţintuiţi la pat de boală şi au dat slavă pentru asta lui Dumnezeu. Trebuie ne amintim despreaceştia şi să ştim să primim bolile pe care ni le trimite Dumnezeu. Nu trebuie sărefuzăm ajutorul doctorului, căci înţeleptul fiu al lui Sirah spune:
 pe doctor l-a facut  Dumnezeu spre folosul oamenilor 
.
Doctorul este un slujitor al lui Dumnezeu care poate uşura suferinţele şi a
lunga
duhul deprimării.
 
Iată care sunt pricinile deprimării. Cel mai însemnat mijloc de luptă cu ele esterugăciunea – 
 
mijloc verificat de toţi sfinţii de
-a lungul
a multor veacuri. Nu existămijloc mai eficace decât rugăciunea, decât a cere ajutor mereu d
e la Dumnezeu.
Când începeţi să staţi de vorbă cu Dumnezeu, El vă mângâie. Alungă duhuldeprimării. Când mergeţi la biserică, unde totul este aşa departe de deşertăciunealumească, adânciţi
-
vă în cântări şi duhul vostru va ieşi de pe tărâmul
 întunecat ald
eprimării şi va zbura.
 
Iar dacă vă veţi folosi în lupta cu deprimarea de puternicul mijloc care erugăciunea, mijloc dat de Domnul Iisus Hristos, dacă la spovedanie vă veţi deschideinima în faţa păstorului Bisericii şi dacă după aceea vă veţi împărtăşi cu
 
Trupul şiSângele lui Hristos, veţi simţi uşurare şi bucurie, şi atunci duhul deprimării va fialungat de la voi cu ruşine.
 
Să nu vă concentraţi gândurile asupra lucrurilor întunecate, păcătoase,apăsătoare, ci, înălţându
-
vă inimile, să rămâneţi cu inima lângă Dumnezeu, încămările cereşti, unde nu pot intra duhurile întunecate
 
care semănă deprimarea.
 
Iată ce trebuie să ştie despre deprimare fiecare creştin.Dar ce să zicem de oamenii care aproape că nu ştiu de Hristos, care merg pecalea lumească, vrând bucurie şi mângâiere de la lume? Aceştia par adeseori

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->