Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
02. Calendar Apicol Luna Februarie

02. Calendar Apicol Luna Februarie

Ratings: (0)|Views: 183|Likes:
Published by pharaonu75

More info:

Published by: pharaonu75 on Apr 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

12/08/2012

pdf

text

original

 
Pag.
1
/
6
 
CALENDAR APICOL - LUNA FEBRUARIE
Apidiagnoza
A doua lună a anului este penultima lună a iernii calendaristice, perioadă în carefamiliile bune şi foarte bune matca, în miezul ghemului de iernare, sub influenţacondiţiilor din interiorul ghemului, începe ponta (depunerea de ouă sau ouatul mătcii),dacă această manifestare fiziologică nu a început de la mijlocul sau sfârşitul lunii trecute.Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care
-i permite
să supravieţuiască şi în cazul temperaturilor extrem de scăzute din timpul iernii.Ghemul, până acum cu o activitate relativ redusă începe producerea de căldură învederea asigurării condiţiilor optime pentru creşterea puietului.Prin contracţii
 
musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare, consumândmiere, produc căldură astfel că ele sunt în stare să ridice pe termen scurt temperatura însectorul toracic cu 10°C.Această căldură produsă de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernar
e este
iradiată treptat la toate albinele compactate în ghem astfel că pierderile termice în afaraghemului respectiv în spaţiul lăzii stupului sunt minime.
 
Pag.
2
/
6
 
Se înţelege că în jurul miezului ghemului albinele formează un strat compact careasigură efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creşte o dată cu scăderea
temperaturii exterioare.
Acest mod de comportament trebuie avut în vedere ştiut fiind faptul că ghemul sedeplasează pe rame în sus o dată cu consumarea hranei.
Pierderea contactulu
i cu hrana determină moartea coloniei chiar dacă pe ramelelăturalnice ghemului există suficiente rezerve de miere.
 
Imposibilitatea deplasării albinelor în plan lateral spre ramele ce conţin miere faceca hrana să devină inaccesibilă astfel că, suferind de
foame, coloniile pier.
Asemenea situaţii nedorite se întâlnesc mai ales în primăverile timpurii sau în iernicu perioade mai calde urmate de scăderi bruşte de temperatură ce determinăstrângerea puternică a ghemului care ocupă suprafeţe de faguri golite
de miere unde
albinele sunt obligate să rămână înfometate mai multe zileDe aici rezultă cât de importantă este supravegherea iernării şi de ce este necesarsă intervenim pentru a îndrepta stările anormale.
 
Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hraneienergetice (mierea) în energie termică numai pentru ghe
m.
Aşadar, părerea generală cum că albinele încălzesc spaţiul interior al stupului estegreşită.Dacă la suprafaţa ghemului temperatura nu scade niciodată sub 9
0
C, acum în adoua parte a iernării în miezul ghemului, o dată cu ponta mătcii şi creşterea pu
ietului,
temperatura se menţine constantă la 34
-
35°C.
 
Mecanismele specifice de producere a căldurii determină variaţii mari ale activităţiide termogeneză în interiorul
ghemului de iernare.
Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsă impresie, acesteaavând o continuă mişcare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mairidicată spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mică.
Varia
ţiile externe de temperatură duc la o mărire sau micşorare a densităţiialbinelor în ghem aceasta ducând la o mai bună reglare a temperaturii ghemului.
 O
dată cu apariţia puietului temperatura ghemului de iernare devine aşadaraproximativ +35°C, creşterea acesteia fiind realizată cu un aport crescut al consumului
de glucide.
Această temperatură trebuie menţinută în limite strânse (34,5
-
35°C) variaţiile mai
mari de temper
atură în minus ducând la o tarare a puietului şi apoi a generaţiilorurmătoare de albine ce vor fi crescute.Orice curenţi reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraţie
mai mare de CO
2
 
(bioxid de carbon) în stup ca urmare a activităţi mai intense a
albinelor.O
dată cu creşterea temperaturii medii, spre luna martie
-aprilie ghemul de iernare
 începe se desfacă (se afânează) iar activitatea albinelor devine din ce în ce maievidentă.Creşterea puietului se desfăşoară acum pe suprafeţe din ce în ce mai mari iarrezervele de proteine din organismul albinelor se epuizează ("foamea de proteină").Deci fără prezenţa păsturii şi a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului, nu esteposibilă intensificarea creşterii de puiet.Acum este momentul când se accentuează schimbul între generaţia de albine deiernare şi albinele de primăvară.
 
Pag.
3
/
6
 
Albinele efectuează zboruri de curăţire şi aduc uneori primul polen în cuib.
 Un fenome
n nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernării
este umezeala.
Umiditatea ridicată are două cauze principale: ventilaţia insuficientă şi o izolaţiedefectuoasă.Pe lângă că umiditatea excesivă măreşte consumul de hrană, ea creează un mediupropice de dezvoltare a agenţilor patogeni cu precădere a ciupercilor, îndeobşte secunoaşte că umezeala, respectiv condensul, se formează atunci când aerul cald încărcatcu vapori de apă intră în contact cu suprafeţe reci
-
 în cazul nostru pereţii stupului şi cufagurii neocupaţi de albine.Am arătat că o dată cu creşterea puietului sporeşte temperatura volumului sferei
din centrul ghemului.
 Temperaturile exterioare fiind scăzute condensul apare în locurile mai reci, mai
ales pe peretele din spatele stupului.
Aşezarea stupului într
-
o poziţie uşor înclinată spre urdiniş face ca picăturile decondens care se aglomerează pe pereţi să se scurgă pe urdiniş.
 
 În calendarele anterioare subliniam importanţa asigurării liniştii depline în stupină.Este evident că, pe lângă greşelile apicultorului atunci când a efectuat lucrările depregătire a iernării, deranjarea coloniilor de şoarecii pătrunşi în stupi, de ciocănito
ri,
piţigoi, animale domestice, de hoţi sau alţi răufăcători se soldează cu neajunsuri şipierderi de efectiv în oricare stupină aflată într
-
una din situaţiile amintite.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->