Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cap 6

Cap 6

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by Silvia Fotescu

More info:

Published by: Silvia Fotescu on Apr 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2013

pdf

text

original

 
 
MANAGERUL
Ş
I MUNCA ÎN ECHIP
 Ă 
 
Obiective
1.
 
S
ă
defineasc
ă
echipele
ş
i s
ă
precizeze rolul lor în cadrul organiza
ţ
iei.2.
 
S
ă
prezinte tipurile de echipe care func
ţ
ioneaz
ă
în organiza
ţ
ii.3.
 
S
ă
precizeze care sunt etapele pe care le parcurg echipele în evolu
ţ
ia lor.4.
 
S
ă
precizeze rolurile pe care le îndeplinim în cadrul echipei.
6.1 Echipele
ş
i rolul lor în organiza
ţ
iile moderne
Managerul
ş
i munca lui în cadrul organiza
ţ
iilor constituie subiect dedezbatere
ş
i uneori de controvers
ă
, atât în plan teoretic cât
ş
i în practic
ă
. To
ţ
i ceiimplica
ţ
i în procesul managerial î
ş
i deplaseaz
ă
aten
ţ
ia asupra poten
ţ
ialului uman
ş
i propun solu
ţ
ii noi, care iau în calcul aspecte ignorate sau par 
ţ
ial cunoscute în prezent. Una dup
ă
alta, organiza
ţ
iile economice î
ş
i modific
ă
structurile,abandoneaz
ă
ierarhiile rigide, caut
ă
solu
ţ
ii organizatorice care valorific
ă
 creativitatea
ş
i talentul membrilor lor, folosesc tot mai des lucrul în echip
ă
.Constituirea echipelor în cadrul organiza
ţ
iilor porne
ş
te, în multe cazuri, de lanevoile tot mai complexe de competen
ţă
pe care le solicit
ă
mediul economic actual,dar 
ş
i de la o veche nevoie uman
ă
, eviden
ţ
iat
ă
ca important factor motiva
ţ
ional, cumul
ţ
i ani în urm
ă
de c
ă
tre Maslow, aceea de apartenen
ţă
la grup.Conceptele de grup
ş
i de echip
ă
nu sunt sinonime. Scopul pentru care suntconstituite, structura lor 
ş
i modul de func
ţ
ionare ne permit s
ă
apreciem c
ă
, în timpce toate echipele pot fi privite ca grupuri, nu toate grupurile sunt echipe. Un grup poate fi considerat echip
ă
numai dac
ă
membrii s
ă
i se ajut
ă
între ei, pentru aîndeplini obiectivele organiza
ţ
iei.A
ş
adar,
o echip
ă
este un grup ai c
ă
rui membri se influen
ţ
eaz
ă
între ei pentruîndeplinirea unui obiectiv (unor obiective) al(e) organiza
ţ
iei.În mediul de afaceri de ast
ă
zi, echipele apar ca o cerin
ţă
pentru ob
ţ
inereasuccesului, iar managerii încearc
ă
în mod constant s
ă
transforme grupurile înechipe.De ce sunt importante echipele?
 
Managerul
ş
i munca în echip
ă
 
Managerii prefer 
ă
s
ă
foloseasc
ă
echipe, deoarece:
 
ele sunt cele mai indicate pentru a rezolva probleme complexe carenecesit
ă
opinii
ş
i cuno
ş
tin
ţ
e diferite;
 
reprezint
ă
un excelent mediu de înv
ăţ
are;
 
sunt mult mai orientate c
ă
tre obiective decât organiza
ţ
ia, în ansamblul s
ă
u,
ş
i î
ş
i stabilesc mult mai u
ş
or o viziune
ş
i un scop propriu;
 
valorific
ă
mai bine resursele fiec
ă
rui membru;
 
sunt mai flexibile decât grupurile organiza
ţ
ionale pentru c
ă
pot fi mult maiu
ş
or formate, dizolvate, reorganizate, redimensionate;
 
cultiv
ă
loialitatea
ş
i func
ţ
ioneaz
ă
pe principiul “to
ţ
i pentru unul
ş
i unul pentru to
ţ
i”.
 
favorizeaz
ă
delegarea de responsabilit
ăţ
i pentru c
ă
ofer 
ă
garan
ţ
ia de acontrola comportamentul membrilor s
ă
i, prin norme proprii.
6.2 Tipuri de echipe
În organiza
ţ
ii, echipele îmbrac
ă
diferite forme:
a. Echipe speciale, constituite pentru rezolvarea problemelor 
.Managementul se confrunt
ă
zilnic cu numeroase probleme: sisteme de produc
ţ
iecare nu realizeaz
ă
o calitate corespunz
ă
toare, costuri supradimensionate, salaria
ţ
iapatici
ş
i neimplica
ţ
i… Pentru rezolvarea lor, s-au c
ă
utat, de-a lungul timpului,diferite solu
ţ
ii. Începând din anii ’80, au început s
ă
apar 
ă
în organiza
ţ
ii acesteechipe speciale, constituite din 5-12 membri, cu rolul:
 
de a analiza o anumit
ă
stare de lucruri;
 
de a elimina o problem
ă
;
 
de a eficientiza un domeniu de activitate;
 
de a îmbun
ă
t
ăţ
i mediul general de munc
ă
.Atunci când se ajunge la consens, membrii echipei propun managementuluisolu
ţ
iile posibile pentru situa
ţ
ia analizat
ă
. Managementul are mai multe posibilit
ăţ
i:-
 
implementarea întocmai a recomand
ă
rilor;-
 
modificarea
ş
i implementarea recomand
ă
rilor;-
 
solicitarea unor informa
ţ
ii suplimentare pentru evaluarearecomand
ă
rilor.Acest tip de echip
ă
nu func
ţ
ioneaz
ă
totdeauna u
ş
or. Mul
ţ
i dintre membrii ei particip
ă
la proiectul în cauz
ă
doar pentru c
ă
sunt nevoi
ţ
i s
ă
o fac
ă
 
ş
i se implic
ă
  par 
ţ
ial. Adesea, ei consider 
ă
c
ă
integrarea într-o astfel de echip
ă
îi împiedic
ă
s
ă
-
ş
irezolve propriile sarcini din cadrul departamentului în care lucreaz
ă
 
ş
i suntnemul
ţ
umi
ţ
i.Dup
ă
rezolvarea problemei, echipa este, în general, desfiin
ţ
at
ă
.
b. Echipe autoconduse
. În numeroase cazuri, managementul are nevoie s
ă
sedegreveze de activit
ăţ
ile specifice unui context de munc
ă
tradi
ţ
ional
ş
i s
ă
se ocupemai atent de observarea mediului
ş
i pozi
ţ
ionarea strategic
ă
a organiza
ţ
iei lui. Acestlucru este posibil atunci când lucreaz
ă
cu echipe autoconduse (ap
ă
rute pentru prima
 
Factorul uman
ş
i performan
ţ
ele organiza
ţ
iei
oar 
ă
în 1990). Aceste echipe sunt alc
ă
tuite din 5-15 persoane creative, calificate,cu o preg
ă
tire interfunc
ţ
ional
ă
, care interac
ţ
ioneaz
ă
 
ş
i care dispun deresponsabilitatea
ş
i autoritatea de a îndeplini o serie de activit
ăţ
i specifice. Ele î
ş
i planific
ă
, organizeaz
ă
 
ş
i controleaz
ă
activitatea în condi
ţ
iile unor îndrum
ă
ri
ş
iinterven
ţ
ii minime din partea managementului. Echipele autoconduse sunt tot mainumeroase: pe de o parte ele, sunt solicitate de mediul de afaceri de ast
ă
zi, iar pe dealt
ă
parte, ele sunt agreate de salaria
ţ
i, care î
ş
i doresc o libertate mai mare la loculde munc
ă
. În plus, rapiditatea schimb
ă
rilor care au loc face necesar 
ă
adaptarea permanent
ă
a lucr 
ă
torilor.Pentru a asigura succesul unei echipe autoconduse, managerul trebuie s
ă
 selecteze atent
ş
i s
ă
-i preg
ă
teasc
ă
în mod corespunz
ă
tor pe membrii acesteia.
c. Echipe interfunc
 ţ 
ionale
. Acestea sunt echipe de lucru alc
ă
tuite dinlucr 
ă
tori apar 
ţ
inând unor domenii func
ţ
ionale ale organiza
ţ
iei (marketing, finan
ţ
e,resurse umane, produc
ţ
ie), care se focalizeaz
ă
asupra unui obiectiv specific.Venind din compartimente diferite, membrii unei astfel de echipe dispun decuno
ş
tin
ţ
e necesare pentru a-
ş
i îndeplini sarcinile ce le revin
ş
i pot colaboraeficient cu departamentele lor. În categoria echipelor interfunc
ţ
ionale întâlnim:echipe înfiin
ţ
ate pentru a alege
ş
i implementa noi tehnologii; echipe constituite pentru a îmbun
ă
t
ăţ
i eficien
ţ
a marketingului; echipe constituite pentru a controlacosturile de produc
ţ
ie.În practic
ă
, cele trei tipuri de echipe se pot adesea combina: o echip
ă
 special
ă
constituit
ă
pentru rezolvarea unei probleme poate fi în acela
ş
i timp oechip
ă
autocondus
ă
 
ş
i interfunc
ţ
ional
ă
. Înainte de a înfiin
ţ
a o echip
ă
, manageriitrebuie s
ă
studieze cu aten
ţ
ie situa
ţ
ia concret
ă
din organiza
ţ
ie
ş
i s
ă
înfiin
ţ
eze aceltip de echip
ă
care corespunde cel mai bine nevoilor existente.
6.3 Etapele evolu
ţ
iei echipelor
Atunci când lucreaz
ă
cu echipe, managerii trebuie s
ă
 
ş
tie c
ă
acestea parcurgmai multe etape înainte de a fi eficiente:a
. Constituirea
. Pe parcursul acestei prime etape membrii echipei seorienteaz
ă
, se familiarizeaz
ă
unii cu al
ţ
ii. Ei cunosc acum problemele cu care sevor confrunta, exigen
ţ
ele la care trebuie s
ă
ă
spund
ă
, tipul de autoritate manifestatîn echip
ă
, persoana care dispune de autoritate, caracteristicile echipei.Etapa de constituire a echipei se caracterizeaz
ă
, de regul
ă
, prin incertitudine
ş
i stres.
Ş
tiind c
ă
membrii echipei se str 
ă
duiesc s
ă
se adapteze, atât la noua lor situa
ţ
ie de lucru cât
ş
i unii cu al
ţ
ii, managerii trebuie s
ă
fie toleran
ţ
i fa
ţă
dediscu
ţ
iile informale lungi în care se exploreaz
ă
elementele specifice ale echipei
ş
is
ă
nu le priveasc
ă
ca pe o pierdere de timp.
b. Furtuna.
Dup
ă
ce se constituie, echipele intr 
ă
în aceast
ă
faz
ă
– caracterizat
ă
prin conflicte
ş
i neîn
ţ
elegeri legate de clarificarea rolurilor individualeale membrilor lor. Se contest
ă
în permanen
ţă
modul de func
ţ
ionare
ş
i echipei pares
ă
-i lipseasc
ă
unitatea. Pentru a ajuta echipa s
ă
treac
ă
de etapa de furtun
ă
,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->