Biblioteca italian*
sub îngrijirea
lui
MARIN MINCU
I IUJ Jt
Coperta de ION CODRESCU
TJMBERTO ECO
. .
inga
© II
pendolo di Foucault, Bomptant,
1989
IKON 073-95198-1-4
UMBERTO ECO
PENDULULLUIFOUCAULT
roman
Volumul II
Ti aducere de ŞTEFANIA MINCU şi MARIN
M1NCU
Postfaţă de MARIN
MINCUConstanţa, 1991
EDITURA PONTICA
O03OT5B8MU
IUJ
TJUAOUCfl
\\ \
IIH
\
-<r
TIFERET
T2"
^ "*
so
c
«
locuieşti mts-un oraş nou şt necunoscut înseamnă că vei muri încurînd. într-adevăr, altundeva locuiescmorţii, anume nu se ştie tinde,
(Gerolamo Cardano,
Somr.iorum Synesiorum,
Basilca. 1562, 158)
■
Dacă Geburah e sefirahul răului şi al fricii, Tiferet e■ firahul frumosului şi al armoniei.' Diotallevi spunea :speculaţia iluminantă, arborele vieţii, plăcerea, aparenţa
; •urpurină. E acordul dintre Regulă şi Libertate.Iar anul acela a fost pentru noi anul plăcerii, al sub-versiunii ludice a marelui text al universului, în care-au sărbătorit nupţiile Tradiţiei cu Maşina Electronică.< ream şi ne
şi
desfătam. A fost anul în care am inventatClanul.Cel puţin pentru mine, cu siguranţă, a fost un ani ncit. Sarcina Liei se
dezvolta
cu tot calmul, între Gara-niond şi agenţia mea începeam să-mi duc existenta fără«vstricţi pecuniare, îmi păstrasem biroul din vecheal.ibnca de periferie, dar reamenajaserăm apartamentulMiraculoasa aventură a metalelor ajunsese deja înnamile tipografilor şi ale corectorilor. Şi tocmai atunciM-mnul Garamond avusese ideea aceea genială a lui •O istorie ilustrată a ştiinţelor magice şi hermetice,"Cu materialul care vine de la diabolici, cu competenţal>e care aţi cîştigat-o, cu consultarea acelui om incre-cl.bjl care este Aglie, în numai un anişor o să fiţi înMare sa înjghebaţi im volum format mare. patru suteele pagini ilustrate în întregime, cu planşe în culori de«a-ţi teie respiraţia. Reciclînd parte din materialul icon/-
!
;rafic de la istoria metalelor".„Da', obieetam eu, „materialul diferă. Ce pot ss| faecu fotografia unui ciclotron ?"„Ce poţi să faci ? Imaginaţie, Casaubon, imaginaţie !Ce anume se petrece în maşinile alea atomice, în pozi-troanele alea megatronice, sau cum se mai numesc ?Materia se face terci, îi pui nişte şvaiţer, şi-ţi ies quarci,găuri negre, uraniu centrifugat sau mai ştiu eu ce !Magia devenită lucru, Hermes şi Alchermes — în fine, voiiînteţi cei care trebuie să-mi daţi răspunsul. Aici, înstînga, gravura cu Paracelsus, domnul Abracadabra cualambicurile lui, pe fond auriu, iar la dreapta quasarji,mixerul de apă grea, antimateria gravitaţionalgalactică,în fine, trebuie să fac eu totul ? Magician nu e ăla carenu înţelegea nimic şi-ţi arunca praf în ochi, magiciane omul de ştiinţă care a smuls secretele oculte ale materiei.Să descoperim miraculosul în jurul nostru, să facemlumea să creadă că la Monte Palomar se ştie mai multdecît se spune pe faţă..."Ca să mă încurajeze, îmi mări onorariile, în mod des-tul de simţitor. M-am avîntat să descopăr miniaturi din
Liber Solis
a lui Trismosin, din
Liber Mutus,
a lui Psettdo-Lullus. Umpleam clasoarele cu pentagrame, arbori sefîro-tici, decani, talismane. Băteam sălile cele mai uitate ale bibliotecilor, cumpăram zeci de volume de la acei libraricare altădată vindeau revoluţia culturală.Mă mişcăm printre diabolici cu dezinvoltura unui psihiatru care capătă afecţiune pentru pacienţii lui, şigăseşte că adierile ce trec prin parcul secular al clinicii
lui private sînt adevărate balsamuri. După un timp,începe să scrie pagini despre delir, apoi pagini delirante. Nu-şi dă seama că bolnavii săi l-au sedus, crede că a de-venit un artist. Aşa s-a născut ideea Planului.Diotallevi a fost de acord să intre în joc pentru căîn ceea ce-1 privea, asta era o rugă. Cît despre JacopoBelbo, am crezut că el se distrează, ca şi mine. Numaiacum înţeleg că nu avea parte de o bucurie adevărată.Participa ca unul care-şi roade unghiile.Altfel spus, juca pentru a găsi măcar una dintreadresele acelea false, sau acea scenă fără rampă, desprecare vorbeşte în una dintre fişele lui, numită Vis. Nişte•fulo^ii Ho substituţie pentru un înger care n-avea săvin i niciodată.FILENAME : VIS Nu-mi amintesc dacă mi s-a întîmplat să levisez unul într-altul, sau dacă se succed încursul aceleiaşi nopţi, sau pur şi simplu elealternează.Caut o femeie, o femeie pe care o cunosc,eu care am avut legături atît de intense, încîtnici nu reuşesc să realizez de ce le-am slăbit — eu, din vina mea, nemaidîndu-i nici un semn.Mi se pare de neconceput că am lăsat să treacăatîta timp. Cu siguranţă că pe ea o caut, ba maimult, pe ele ; femeia nu e una singură, sîntmulte, pierdute toate în acelaşi fel, din iner-ţia mea — şi sînt cuprins de nesiguranţă, şi«na mi-ar ajunge, pentru că asta o ştiu, am pierdut mult timp pierzîndu-le. De obicei nugăsesc, nu-1 mai am, nu reuşesc să mă hotărăscsă deschid agenda unde e numărul de telefon, şichiar dacă o deschid,
â
ea şi cum aş fi presbit,nu reuşesc să citesc numele.Ştiu unde stă ea, sau. mai bine zis. nu ştiucare este locul, dar ştiu cum e, mi-amîntescclar o scară, un gang, un palier. Nu străbatoraşul ca să regăsesc locul, sînt mai degrabăapucat de un fel de nelinişte, de blocaj, continuisă mă perpelesc întrebîndu-mă de ce am îngă-duit sau de ce am vrut, ca acest raport să sestingă — fie şi pentru faptul că am lipsit de laultima întîlnire. Sînt sigur că ea aşteaptăun telefon din partea mea. Dacă aş şti măcar cum se numeşte, ştiu perfect de bine cine e,numai că nu reuşesc să-i reconstitui chipul.Pe alocuri, în starea de semîveghe careurmează, contest visul. Cată de-ţi aminteşte,cunoşti şi ţii minte totul şi ţi-ai încheiat toate
9
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Eco, Umberto - Pendulul Lui Foucault - Vol. II
661
Reads
14
Readcasts
2
Embed Views
Recommended
More From This User
Notes
Load more
