Log In | Sign Up | Help
Upload_transparent

Related Categories

Your document has been indexed by the following search engines:

Google Bot has been here 81 times.

  • First crawled 11 months ago.
  • Last crawled 6 days ago.

Yahoo! Bot has been here 18 times.

  • First crawled 11 months ago.
  • Last crawled 16 days ago.

MSN Bot has been here 6 times.

  • First crawled 6 months ago.
  • Last crawled 4 months ago.
Latest Searches Leading to this Doc
microcosmos
microcosmos despre
microcosmosul
microcosmosul infinit
om cosmos
macrocosmos si microcosmos fizica
microcosmos si macrocosmos fizica
microcosmos si macrocosmos
macrocosmos
micro si macrocosmos
macrocosmosul
micro macro cosmos
explorarea cosmosului in sec xx
dictonul lui protagoras
david bohm plenitudinea lumii şi ordinea ei pdf
explorarea cosmosului in sec xx wikipedia
lars thunberg
pamantul nevazut si netocmit
bibliografie la tema pamantul nevazut si netocmit
bibliografie despre pamantul nevazut si netocmit
microcosmos si mediator
cosmografie wikipedia
microcosmosul uman
gelu calina
holograma nicolescu basarab
microcosmosul si macrocosmosul
dimensiunea ecologica a creatiei: repere dogmatice
omul o lume mica
dumnezeu si cosmosul
imagini din macrocosmos
imagini macrocosmos
macrocosmos si microcosmos
maximos confessor
etapele constituirii cosmos
"egiptul interior"
wikipedia macrocosmos
d.popescu ecologie şi teologie
nellas panayotis omul animal îndumnezeit.pentru o antropologie ortodoxă
energii universale din macrocosmos
legatura om-cosmos
microcosmos si persoana
conceptul de îndumnezeire în teologia lui dumitru staniloae
maximus or maximos "10 ambigua"
omul ca microcosmos
omul microcosmos
omul ca microcosmos word
om animal indumnezeit online
legatura nevazuta om- cosmos
cosmografia eminesciana
microcosmos sau macrocosmos
microcosmos infinit
annick souzenelle download
microcosmos macrocosmos
lars thunberg microcosmos si mediator
terra in univers microcosmosul macrocosmosul
These queries are updated daily.

Microcosmos si macrocosmos

the article, published in Romanian, studies the ecological implications of St Maximus the Confessor's teaching on the complex relations between mankind and cosmos/ecosystem

  • Send This
  • Add_to_favs_transparent
  • Embed
  • Download
  • Flag
  • Add to Favorites

Scribd requires Javascript. Please enable Javascript in your browser.

Document Information

237 Views | 4 Likes | 8 Comments | 0 Favorites

Added By
Description

the article, published in Romanian, studies the ecological implications of St Maximus the Confessor's teaching on the complex relations between mankind and cosmos/ecosystem

Pdf_16x16 10 Pages

Date Added

11 months ago
Category

Uncategorized.

Tags

No tags.

Groups

Group_add

Type

No Document Type.

Copyright

Attribution Non-commercial

More info »

 

Comments

Login or Signup to Leave a Comment

Doru Costache 10 months ago

chiar "monoteismul" VT e complex, dacă ne gândim că termenul care-l desemnează de obicei pe unicul Dumnezeu în ebraica biblică este la plural: Elohim, "Dumnezei"... s-ar mai putea zice că VT descoperă mai ales faţa "economică" (acţiunea în lume) a lui Dumnezeu, în timp ce NT oferă şi ceva detalii mai intime, ceea ce dă impresia de "mai multă Treime" în NT. mai toţi Părinţii Bisericii primare au văzut Treimea în VT, e adevărat aplicând interpretări non-literale cel mai adesea. punctul meu: perspectiva contează. aşa că dacă literal e posibil să nu fie prea multă Treime în VT, asta e numai o faţă a chestiunii.

cât despre sfântul Grigorie, el vorbea pe propria limbă - de poet - despre aspectul complex al vieţii divine, în care - potrivit limbajului mai riguros al sfântului Vasile - unitatea nu este o "substanţă", ci comuniunea celor trei persoane. tocmai pentru a depăşi chestiunea abordării de tip dualist (unitate & pluralitate), Capadocienii au redefinit unitatea în Dumnezeu, transferând conceptul "esenţei" divine din câmpul ontologiei (al fiinţei, aşa cum o gândim noi, antropomorfic) în cel al relaţiei. Lossky desemna redefinirea asta drept revoluţie terminologică de tip personalist (ideea e contestată azi de diverşi autori, chiar şi români, care vor înapoi ontologia clasică, impersonalistă).

Anonymous 10 months ago


La baza Vechiului Testament sta Dumnezeu, monoteismul fiind clar (cu foarte putine referiri la o potentiala Sfinta Treime). In Noul Testament insa Dumnezeu exista sub trei” ipostaze”. Cum se explica notiunea de monoteism dintr-un principiu atat de comlex? Sfintul Grigore de Nazianz spune “…fiinta dumnezeiasca formeaza o unitate desavirsita, dar ea nu se limiteaza si nu se inchide intr-o singura persoana.”

Doru Costache 10 months ago

păi, sigur, în lumina Evrei 11:3, nu ne putem apropia - teologic - de misterul creaţiei altfel decât prin credinţă. creaţionismul, atâta vreme cât se vrea construit ştiinţific şi nu prin credinţă, îşi ratează propria menire. ridicol... dacă e ştiinţă, nu se mai poate referi la tema teologică a creaţiei...

ah, capitolele alea din sfântul Atanasie sunt minunate; le-am folosit în teza mea de licenţă (despre antropologia patristică). nu am acum textul la dispoziţie, însă din câte îmi aduc aminte era vorba de un context în care se străduia să demonstreze existenţa sufletului şi prin asta diferenţa dintre om şi animal. textul spune, limpede zic eu, că sunt două maniere în care Dumnezeu se adresează omului - la nivel conştient (ziua, prn minte) şi subconştient (noaptea, prin visuri). chiar dacă în contextul ăla, cel puţin aşa cum mi-l amintesc, sfântul nu se ocupa de interpretarea viselor (chestiune descifrată însă parţial în scrierile sale cu caracter ascetic, de genul scrisorii către Amun şi mai celebra Viaţă a sfântului Antonie, dar mai ales în literatura monahală a secolelor 4-5), el accentua suficient capacitatea minţii de a descoperi în creaţie şi Scriptură sensurile dumnezeieşti. probabil că vedea însă mintea şi ca un organ/loc al percepţiei spirituale, deşi nu-mi amintesc să fi întâlnit la sfântul Atanasie tema extazului mistic în relaţie cu mintea.

ideea unei cunoştinţe despre Dumnezeu comunicată de însuşi Dumnezeu în maniere diverse (nu doar prin Scriptură şi alte mărturii tradiţionale) este însă interesantă şi, din păcate, prea puţin exploatată de teologia modernă. ca urmare a acestei lipse de interes, zona viselor devine apanajul babelor şi a şarlatanilor (cu sau fără diplomă de psiholog!)... de aceea, demersuri precum ale Dnei Annick de Souzenelle (cf. Egiptul interior, Oedip interior etc) umplu realmente un gol uriaş...

Anonymous 10 months ago

se pare cai de la teologie din Bucutesti nu cunosc intelesul filozofic sau psihologic a unei "mese rotunde"!

c reationismul stiintific e un nonsens.

sfantul Atanasie cel Mare spune:
"Numai omul este in stare sa primeasca pe Dumnezeu, caci numai acestui animal ii vorbeste Dumnezeu noaptea prin visuri, iar ziua prin minte."
cum se pot interpreta spusele lui?

Doru Costache 10 months ago

deşi sunt oarecum familiarizat cu filosofia dindărătul gândirii einsteiniene, înţelegerea mea face uz de criteriile tradiţionale, mai precis teoria Logosului, aşa cum a fost formulată de Părinţi ai Bisericii precum sfinţii Atanasie cel Mare şi Maxim Mărturisitorul.

am scris destul de mult despre asta, deşi nu m-a luat multă lume în serios. la un moment dat, fariseii şi cărturarii de la teologia din Bucureşti m-au invitat la o "masă rotundă" care (neoficial) ar fi trebuit sa stabilească dacă eu sunt creaţionist sau evoluţionist; pentru că am refuzat să mă las clasificat în felul ăsta, m-au categorisit ei, după neputinţele lor. realitatea este că nu există un răspuns simplu la chestiunea Logos + evoluţie, aşa că orice tranşare simplistă e în mod necesar eronată.

dar, cum ai intuit, ceea ce numim lume este creaţia lui Dumnezeu, iar ceea ce ştiinţa cercetază rămâne creaţia lui Dumnezeu. cu observaţia că tema teologică a creaţiei nu are nimic în comun cu delirul creaţionismului "ştiinţific"...

Anonymous 10 months ago

merci! ma framanta de mult intrebarea asta.
percep mai bine a doua explicatie data. vad ca nu gandesti prea diferit de Einsten care a facut afirmatii asemanatoare, desigur din punct de vedere stiintific.
deci sa recapitulam:
1) Dumnezeu a avut un plan divin; Eisten => “nimic nu e la intamplare”,
2) ne-a creat pe noi si celelalte lucruri pentru omenire; Eistein =>”Dumnezeu nu joaca zaruri,
3) existenta teoriilor in teologie despre creatie imi aminteste de intrebarea pe care si-o punea Einstein =>“cea ce ma interesaza pe mine, este daca Dumnezeu a avut vreo alternativa cand a creat lumea?”
mmm… stiinta pare cu adevarat sa studieze un singur lucru: creatia si toate derivatele ei :-D

Doru Costache 10 months ago

probabil că sunt posibile diverse interpretări. încerc două

(1) Scriptura este Cuvântul lui Dumnezeu rostit omeneşte şi rostit pentru oameni; aşadar, acele comentarii despre bunătatea creaţiei ne privesc pe noi, indicându-ne bunătatea lumii (probabil împotriva unor ideologii pesimiste)

(2) o interpretare mai dragă mie, deşi nu neapărat paralelă celei de mai sus, are în vedere faptul că înainte de opera creaţiei exista un proiect sau plan divin. remarcile din text privind bunătatea creaţiei sugerează conformitatea aceasteia cu proiectul divin. sigur, tot pentru noi e şi asta

Anonymous 10 months ago

...Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină! Şi a fost lumină. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric...

Care este motivul pentru care se subliniaza in Facerea ca totul a "iesit bine"? putea sa nu-i placa lui Dumnezeu propria lui creatie? putea sa nu fie bine?