P. 1
Go in Competitii

Go in Competitii

Ratings: (0)|Views: 1,087|Likes:
Published by syry11

More info:

Published by: syry11 on Apr 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2014

pdf

text

original

 
ADU
B
ACIU
GO-
UL ÎN COMPETI
Ţ
II
 I
NI
Ţ
IERE ÎN GO
 
PRINPARTIDE DE CONCURS
 
...Cerul albastru arerotunjimea unui ochi,p
ă
mântul este tabla deGo; ...suprafa
ţ
a tableieste existen
ţ
a noastr
ă
 efemer
ă
, iar pietrelealbe
ş
i negre sunt ziua
ş
i noaptea...“
C
HINSHHU
 
 
 
[2]
Cuvânt înainte
Referindu-se la GO, romancierul japonez Naoki Sanjugo spunea: „...dac
ă
afirmi c
ă
n-arevaloare, nu are câtu
ş
i de pu
ţ
in, iar dac
ă
spui c
ă
 are, atunci are o valoare absolut
ă
“. Dar ce este defapt GO-ul ?GO-ul este în mod cert un joc prin excelen
ţă
 logic. A
ş
merge chiar 
ş
i mai departe, afirmând c
ă
 este un joc de inteligen
ţă
– un anume gen de inte-ligen
ţă
probabil, totu
ş
i un joc de inteligen
ţă
– mo-tiv pentru care în general el este asociat cu
ş
ahul.Este un domeniu ale c
ă
rui limite nu se între-v
ă
d înc
ă
 
ş
i asta în pofida faptului c
ă
apari
ţ
ia sa aavut loc acum aproximativ 4 000 de ani. Juc
ă
torii profesioni
ş
ti au ajuns la concluzia c
ă
dac
ă
ar exista cineva care s
ă
joace GO perfect, atunciaceast
ă
persoan
ă
le-ar putea acorda oric
ă
ruia din-tre ei cam patru pietre handicap. S
ă
nu uit
ă
m îns
ă
 c
ă
profesioni
ş
tii în
ş
i
ş
i, jucând între ei (de la
1
la 9Dan), nu-
ş
i pot permite decât cel mult trei pietrehandicap – deci cifra de patru, în aceste condi
ţ
ii,ar putea fi la fel de bine sinonimul pentru „infi-nit“.Unul dintre cei mai aprecia
ţ
i juc
ă
tori ai ulti-mului sfert de veac, domnul, Fujisawa Shuko (9Dan), a f 
ă
cut, la vârsta de peste 60 de ani, afirma-
ţ
ia c
ă
dânsul ar cunoa
ş
te cam
1
5% din GO. Dat
ă
 fiind binecunoscuta modestie japonez
ă
, am putea b
ă
nui acest procent ca fiind mult prea mic, dar întrebarea se pune: în câte domenii o astfel de personalitate î
ş
i poate permite o asemenea afir-ma
ţ
ie?...
Ş
i aici trebuie men
ţ
ionat faptul c
ă
un juc
ă
tor profesionist face cuno
ş
tin
ţă
cu GO-ul înc
ă
 din primii ani ai copil
ă
riei sale, ajungând la ran-gul de
1
Dan (profesionist) la vârsta de cel mult
1
4-
1
6 ani; deci în momentul în care f 
ă
cea afirma-
ţ
ia amintit
ă
, domnul Fujisawa avea aproximativ60 de ani de preocupare intens
ă
în materie de GO.Ca grad de dificultate, acest joc este adeseacomparat cu
ş
ahul. Mi-ar fi greu s
ă
m
ă
pronun
ţ
 ferm în favoarea unuia sau a celuilalt deoarece,dac
ă
în GO m
ă
consider un juc
ă
tor mediu, în
ş
ah
 
 
[3]experien
ţ
a mea este extrem de redus
ă
; nu m
ă
potîns
ă
opri de la a constata c
ă
foarte mul
ţ
i juc
ă
toride
ş
ah s-au apucat în ultima vreme de Go, pe cânddespre juc
ă
tori care s
ă
abandoneze Go-ul în favoa-rea
ş
ahului nu am auzit înc
ă
.Lucrarea de fa
ţă
are scopul de a veni în în-tâmpinarea celor care, dup
ă
ce au trecut de „Ini-
ţ
iere în GO“, vor s
ă
afle mai multe despre taineleacestui joc, ea neadresându-se neap
ă
rat unei anu-mite categorii de juc
ă
tori, ci tuturor acelora caredoresc s
ă
se angajeze pe spinosul drum c
ă
tre Sho-Dan. De ce tocmai Sho-Dan?... Pentru c
ă
în jurulacestei valori se petrece o transformare esen
ţ
ial
ă
a juc
ă
torului de GO.Începem prin a înv
ăţ
a cum se captureaz
ă
o pi-atr 
ă
(sau mai multe)
ş
i cum un grup poate supravi-e
ţ
ui pe tabl
ă
: aceasta este regula elementar 
ă
. În-cercând s
ă
o aplic
ă
m îns
ă
, ne vom putea da seamaimediat c
ă
lucrurile nu sunt nici pe departe atât desimple, iar pân
ă
la o relativ
ă
st
ă
 pânire a acesteireguli – adic
ă
pân
ă
la a putea prevedea orice posi- bil
ă
secven
ţă
de mi
ş
c
ă
ri corecte – va trece un timpdestul de lung (care va depinde, bineîn
ţ
eles, deînclina
ţ
iile fiec
ă
ruia pentru acest joc, dar care esteoricum de ordinul anilor). Pe m
ă
sur 
ă
ce for 
ţ
a de joc va cre
ş
te, se vor descoperi rela
ţ
ii între pietre(sau grupuri de pietre) din ce în ce mai dep
ă
rtateunele de celelalte pe tabl
ă
, ceea ce va duce la apa-ri
ţ
ia conceptelor strategice. Dar un plan de joc,oricât de bine conceput, poate cu u
ş
urin
ţă
s
ă
e
ş
u-eze dac
ă
nu este bine sus
ţ
inut din punct de vederetehnic. Undeva în, jurul nivelelor de
1
Kyu– 
1
Dan,for 
ţ
a de joc este suficient de mare pentru a permite conceperea
ş
i sus
ţ
inerea unei strategiisolide, omogene. Aici începe de fapt GO-ul
ş
i de-abia acum vom putea începe s
ă
realiz
ă
m com- plexitatea sa. Nu trebuie s
ă
se creeze falsa senza
ţ
ie cum c
ă
 ,,tehnica de joc“
ş
i „strategia“ ar fi dou
ă
lucruridiferite: ele sunt intim legate, influen
ţ
îndu-sereciproc atît de profund încît, pur 
ş
i simplu, nu pot func
ţ
iona independent. Fiecare mi
ş
care,fiecare piatr 
ă
pus
ă
pe tabl
ă
– parte integrant
ă
astrategiei alese – trebuie s
ă
aib
ă
pe plan local efi-cien
ţă
maxim
ă
 
ş
i s
ă
nu permit
ă
adversarului un
ă
spuns favorabil lui. Aceasta presupune, bine-

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->