Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Werber, Bernard - Ziua Furnicilor

Werber, Bernard - Ziua Furnicilor

Ratings: (0)|Views: 94|Likes:
Published by syry11

More info:

Published by: syry11 on Apr 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2012

pdf

text

original

 
Bernard Werber
ZIUA FURNICILOR
Furnicile
contraatac!
ă
 Totul este într-unul
(Abraham)
 Totul este dragoste
(Isus Cristos)
 Totul este economic
(Karl Marx)
 Totul este sexual
(Sigmund Freud)
 Totul este relativ (
 Albert Einstein)
Şi mai departe?...EDMOND WELLS,
Enciclopedia cunoaşterii relative şi absolute
PRIMUL ARCAN:
Stnii zorilor
ă
1. PANORAMICNEGRU
A trecut un an. Pe cerul de august, fr lun, clipesc stelele. Într-un târziu, tenebrele se
ă ă ă
 risipesc. O lucire. Fâşii de cea se preling peste pdurea Fontainebleau. Un soare purpuriu şi
ţă ă
 puternic le împrştie de îndat. Totul scânteiaz acum, acoperit de rou. Pânzele de pianjen
ă ă ă ă ă
 se transform în esturi exotice, din perle portocalii. Se anun o zi clduroas.
ă ţ ă ţă ă ă
Vieti minuscule freamt pe sub rmurişuri. Pe iarb, printre ferigi. Pretutindeni. Din
ăţ ă ă ă ă
 toate speciile şi nenumrate. Roua, ca o licoare pur, spal pntul pe care se va desfşura
ă ă ă ă ă
 cea mai ciudat dintre av...
ă
2. TREI SPIOANE ÎN INIMA ORAŞULUI
 Avansai, repede.
 ţ 
Ordinul parfumat e categoric: nu e timp de pierdut cu observaii inutile. Cele trei siluete
ţ
  întunecate zoresc de-a lungul culoarului secret. Cea care merge pe tavan îşi târşte cu
ă
 noalan antenele la înlimea solului. E rugat s coboare, dar ea le d asigurri c se
ţă ă ţ ă ă ă ă ă
 simte mult mai bine aşa: cu capul în jos. Îi place s perceap realitatea rsturnat.
ă ă ă ă
Nimeni nu insist. De ce nu, la urma urmei? Trioul coteşte pentru a se vârî într-un tunel
ă
 mai îngust, sondând cu atenie cel mai neînsemnat ungher înainte de a face vreun pas cât de
ţ
 mic. Pentru moment, totul pare atât de liniştit, încât e de-a dreptul îngrijortor.
ă
Iat-le ajunse în inima Oraşului, într-o zon care este cu siguran foarte supravegheat.
ă ă ţă ă
 Paşii li se fac mai mici. Pereii galeriei sunt tot mai lucioşi. Tot mai des li se-ntâmpl s
ţ ă ă
 derapeze pe resturi de frunze moarte. O nelinişte surd inund fiecare celul a carcaselor lor
ă ă ă
 roşcate.Iat-le ajunse în sal.
ă ă
Adulmec mirosurile care plutesc în aer. Se simte iz de rşin, de coriandru şi de crbuni.
ă ă ă ă
  Încperea aceasta este o invenie de ultim or. În toate celelalte oraşe ale furnicilor, boxele
ă ţ ă ă
 nu servesc decât la stocarea hranei sau a oulor. Or, anul trecut, chiar înainte de începutul
ă
 
 
perioadei de hibernare, cineva a emis o sugestie:
Nu trebuie s ne mai lsm ideile s se piard.
ă ă ă ă ă
Inteligena Roiului se reînnoieşte prea repede.
 ţ 
Gândurile strmoşilor trebuie s le fie de folos urmaşilor noştri.
ă ă
Conceptul de stocare a refleciilor era cu totul nou la furnici. Şi, totuşi, el entuziasmase o
ţ
 mare parte din ceteni. Fiecare venise s-şi deverseze feromonii înelepciunii în recipientele
ăţ ă ţ
 prevzute în acest scop. Dup care, acestea fuseser orânduite pe teme.
ă ă ă
 Toate cunoştinele lor erau de-acum adunate în aceast vast box: "Biblioteca chimic".
ţ ă ă ă ă
Cele trei vizitatoare continu s înainteze, cuprinse de admiraie, în pofida spaimei.
ă ă ţ
 Spasmele antenelor le trdeaz emoia.
ă ă ţ
De jur-împrejurul lor, ovoide fluorescente sunt aliniate în rânduri de câte şase, învluite de
ă
 aburi amoniacali ce le fac s par nişte ou calde. Dar cochiliile acestea transparente nu conin
ă ă ă ţ
 nici cea mai mic urm de via embrionar. Înepenite în ganga lor de nisip, ele sunt pline
ă ă ţă ă ţ
 pân la refuz de relatri olfactive pe sutele de teme repertoriate: istoria reginelor din dinastia
ă ă
 Ni, biologie curent, zoologie (mult zoologie), chimie organic, geografie terestr, geologia
ă ă ă ă
 straturilor de nisip subpmântene, strategia celor mai celebre btlii, politica teritorial din
ă ă ă ă
 ultimii zece mii de ani. Se afl acolo pân şi reete de gtit sau planurile cotloanelor celor mai
ă ă ţ ă
 ru famate ale Oraşului.
ă
O mişcare de antene,
Repede, repede, s ne grbim, altfel...
ă ă
Furnicile îşi cur la iueal apendicele senzoriale cu ajutorul periei cu o sut de fire de la
ăţă ţ ă ă
 coate, apoi pornesc s inspecteze capsulele în care sunt stivuii feromonii mnezici, atingând
ă ţ
 uşor ovulele cu extremitatea sensibil a antenelor, astfel încât s le identifice fr greş.
ă ă ă ă
Deodat, una dintre furnici încremeneşte.
ă
I s-a prut c a perceput un zgomot. Un
ă ă
 zgomot? Fiecare din ele îşi zice c, de data aceas
ă
ta, vor fi descoperite.Rmân în aşteptare, febrile. Cine poate s fie?
ă ă
3. ACAS LA FRAII SALTA
Ă Ţ
 
Deschide, trebuie s fie domnişoara Nogard!
ă
Sébastien Salta se ridic, întinzându-şi trupul nesfârşit şi rsuci mânerul uşii.
ă ă
 
Bun ziua, spuse el.
ă
 
Bun ziua, e gata?
ă
 
Da. E gata.Cei trei frai Salta se apropiar laolalt de cutia voluminoas de polistiren, din care
ţ ă ă ă
 scoaser o sfer de sticl, deschis în partea superioar şi plin cu granule maronii.
ă ă ă ă ă ă
Se aplecar tustrei asupra recipientului şi Caroline Nogard nu se putu abine s nu-şi
ă ţ ă
 introduc în el mâna dreapt. O cantitate neînsemnat de nisip întunecat la culoare i se scurse
ă ă ă
 printre degete. Mirosi bobiele, de parc ar fi fost o cafea cu arom nepreuit.
ţ ă ă ţ ă
 
V-a cerut eforturi mari, nu-i aşa? 
Enorme, rspunser într-un glas cei trei frai Salta.
ă ă ţ
Iar unul dintre ei adug:
ă ă
 
Dar a meritat!Sébastien, Pierre şi Antoine Salta erau nişte coloşi. Fiecare avea probabil vreo doi metri.Se lsar în genunchi pentru a-şi cufunda, la rândul lor, degetele lungi în globul de sticl.
ă ă ă
 Trei lumânri fixate într-un sfeşnic înalt luminau în
ă
treaga scen, aruncând luciri ciudate,
ă
 de un galben btând în portocaliu.
ă
Caroline Nogard aşez globul într-o valiz, înfşurându-l în mai multe straturi de vat de
ă ă ă ă
 sticl. Îi cântri cu privirile pe cei trei uriaşi şi le zâmbi. Apoi, în tcere, îşi lu rmas-bun şi
ă ă ă ă ă
 plec.
ă
Pierre Salta ls s-i scape un oftat de urare:
ă ă ă
 
De data aceasta, cred c suntem pe cale s ne atingem elul!
ă ă ţ
4. FUG ŞI URMRIRE
Ă Ă
Alarm fals: nu e det o frunz uscat care a trosnit. Cele trei furnici îşi reiau
ă ă ă ă
 investigaiile.
ţ
Rând pe rând, miros recipientele doldora de informaii lichide.
ţ
 
 În sfârşit, gsesc ce cutau.
ă ă
Din fericire, nu le-a fost prea greu s-l descopere. Apucând preiosul obiect, şi-l trec de la
ă ţ
 una la cealalt. E un ou umplut cu feromoni şi închis ermetic cu o pictur de rşin de pin. Îl
ă ă ă ă ă
 decapsuleaz. Un prim parfum le izbeşte cele unsprezece segmente antenare:
ă
Decriptare interzis.
ă
Perfect. Aceasta e cea mai bun garanie a calitii. eaz oul la loc şi-şi cufund cu
ă ţ ăţ ă ă
 lcomie antenele în el.
ă
 Textul mirositor le urc prin meandrele creierelor.
ă
Decriptare interzis.
ă
Feromon memorie nr. 81Tema: AutobiografieNumele meu este Chli-pou-ni.Sunt fiica lui Belo-kiu-kiuniSunt cea de-a 333-a regin a dinastiei Ni şi nsctoarea unic a oraşului Bel-o-kan.
ă ă ă ă
Nu m-am numit dintotdeauna astfel. Înainte de a fi regin, eram cea de-a 56-a prines a
ă ţ ă
 Primverii. Cci aceasta este casta mea şi acesta e numrul meu de pont.
ă ă ă ă
Când eram tânr, credeam c oraşul Bel-o-kan este grania Universului. Credeam c noi,
ă ă ă ţ ă
 furnicile, suntem singurele fiine civilizate de pe planeta noastr. Credeam c termitele,
 ţ ă ă
 albinele şi viespile sunt popoare slbatice care nu ne accept tradiiile şi obiceiurile pur şi
ă ă ţ 
 simplu din obscurantism.Credeam c celelalte specii de furnici sunt degenerate şi c furnicile pitice sunt prea mici
ă ă
 ca s ne facem griji din pricina lor.
ă
Triam pe atunci închis în permanen în gineceul prineselor virgine, în interiorul
ă ă ţă ţ 
 Oraşului interzis. Singura mea ambiie era s-i semn cândva mamei mele şi s construiesc la
 ţ ă ă ă
 rândul meu o federaie care s înfrunte vremurile în toate sensurile expresiei acesteia.
 ţ ă
 Aşa au decurs lucrurile pân în ziua când un tânr prin rnit, 327, a venit în loja mea şi
ă ă ţ ă
 mi-a povestit ceva ciudat. El afirma c o expediie de vântoare fusese pulverizat în
ă ţ ă ă
 întregime de o arm nou, cu efecte devastatoare.
ă ă
Bnuiala noastr se îndrepta pe atunci asupra furnicilor pitice, care erau rivalele noastre,
ă ă
 şi am purtat împotriva lor, anul trecut, marea btlie a Macilor. Ea ne-a costat mai multe
ă ă
 milioane de soldai, dar am câştigat-o. Iar victoria aceasta, ne-a dovedit c bnuielile noastre
 ţ ă ă
 erau greşite. Piticele nu posedau nici o arm secret de anvergur.
ă ă ă
Ne-am gândit apoi c era vorba de termite, duşmanii noştri ereditari. A fost o nou
ă ă
 greşeal. Marele oraş termit din Est se transformase într-un oraş fantom. Un misterios gaz 
ă ă
 clorat îi otrvise pe toi locuitorii.
ă ţ 
 Am fcut atunci investigaii în interiorul propriului nostru Oraş şi am avut astfel de
ă ţ 
 înfruntat o armat clandestin care îşi imagina c protejeaz colectivitatea omiând s-i
ă ă ă ă ţ ă
 dezvluie informaiile considerate a fi prea neliniştitoare. Ucigaşele acestea rspândeau un
ă ţ ă
 anumit miros de stânc şi pretindeau c joac rolul globulelor albe. Ele constituiau
ă ă ă
 autocenzura societii noastre. Am luat astfel cunoştin de faptul c în propriul nostru
ăţ ţă ă
 organism-comunitate exista un sistem de aprare imunitar, în stare de orice pentru a-i
ă ă
 menine pe toi în ignoran!
 ţ ţ ţă
Dar dup extraordinara odisee a lupttoarei asexuate 103 683, am sfârşit prin a înelege
ă ă ţ 
 despre ce este vorba.La extremitatea oriental a lumii exist...
ă ă
Una dintre cele trei furnici îşi întrerupe lectura: i s-a prut c simte o prezen. Rebelele
ă ă ţă
 se ascund şi pândesc. Nimic nu mc îns în jur. O anten se înal timid din ascunztoare,
ă ă ă ţă ă
 imitat în scurt timp de alte cinci.
ă
Cele şase apendice senzoriale se transform în radare şi vibreaz cu 18 000 de mişcri pe
ă ă ă
 secund. Tot ce rspândeşte un miros oricât de slab de jur
ă ă
-împrejurul lor este identificatinstantaneu. Înc o alarm fals. Nu e nimeni prin împrejurimi. Furnicile reiau decodificarea
ă ă ă
 feromonului.
La extremitatea oriental a lumii exist turme de animale de o mie de ori mai gigantice.
ă ă
Mitologiile myrmicine vorbesc despre ele în termeni poetici. Cu toate acestea, ele n-aunimic comun cu poezia.Ddacele ne spuneau poveşti de groaz despre ele ca s ne sperie. Dar ele depşesc
ă ă ă ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->