TR

UL

DE

CO NS

U LT A N TA E CO

LO

CA I

C EN

GA LA TI - ROMANIA

Consilierul de ecologie: o profesie care merit s fie mprtsit Vol.I - Belgia

Introducere.................................................................... ...................................................................2 Cvn nit..................................................................3 u t ane.................................................................. Cruiioaor s onu msre Cniirld eooi............................. usr nvtae i o eei: osleu e clge............................5 Opoei pnr etzat,cr s bzap rta s cmncr.....................6 rfse etu nuisi ae e aez e ee i ouiae..................... Eooiti neoi sps peini................................................ clgsi cptr uui rsui................................................7 C vn u c e e i t r i c p i a i a e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 u tl hi: nedsilnrtt.................................................. Cniirl d eooi o poei mdr........................................... osleu e clge rfse oen...........................................9 Biodiversitatea................................................................0 ...............................................................1 Boiestta-u cnrc p tre ln l Pn--els............................ idvriae n o t a t e e m n u g a o t a C l e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Consilieri de ecologie: M n de la m n pentru plantarea gardurilor cu specii autohtone............15 Opy pn nvlaebgtieabetl s ptioil.............................7 uee ue aor oil minae i armnae............................1

Autorizatia de mediu...........................................................9 ..........................................................1 Drlra ivsiio pbie...................................................2 euae netgrlr ulc....................................................0 Atrztad mdu AgjtiCniiliteues priiel crui...................2 uoiai e ei: naai osluu rbi atcp a usr....................2 Cmncrac lcioi pnr oatrztecrn.................................2 ouiae u outri etu uoiai uet..................................4 C teva sfaturi bazate pe experienta ndelungat n abordarea unor astfel de probleme...............26

Apa.........................................................................2 .........................................................................8 To i s i p i C n r c u d Ru H u e M u e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 t e mlc! otatl e at es......................................2 Shm lcl gnrl pnr cnlzr...........................................3 ce oa eea etu aaii...........................................2

Deseurile.....................................................................6 ....................................................................3 Consilierul de ecologie n managementul intermunicipal al deseurilor (SH.......................................................................3 IP).......................................................................7 Onu poei ncdu cmntti cniirld eooi............................3 o rfse arl ouii: osleu e clge............................9 Materiale plastice Cabot / Cbt Patc............................................4 ao lsis............................................1 To c et a mu et s a tu...................................................3 t e se l e se i l !..................................................4 Calitatea vietii la nivel comunitar se nverzeste . Despre reducerea deseurilor prin obtinerea criii IO 101...........................................................4 etfcri S 40............................................................4 Cmui itlgne - mi ptn dsui.........................................6 uprtr neiet a uie eer.........................................4 Alte experiente: Proiectul RISE : implicarea angajatilor................................4 ................................8 Mediul nconjurtor este prezent chiar si n armat. Din experienta unui consilier de eooi sbftr n rzr.....................................................5 clge uoie eev......................................................1 U isrmn acsblpnr agtr:darml eooie...........................2 n ntuet ceii etu naoi igaee clgc...........................5

Colaborri internationale.......................................................5 .......................................................4 Prezentarea Institutului Eco Conseil Namur..........................................5 ..........................................6 PeetraCnrlid CnutnEooiGlt.................................7 rznae etuu e oslat clgc aai................................5

Consilierul de ecologie: o profesie care merit s fie mprtsit

Cu sprijinul Departamentului de Relatii Internationale (DRI) a Regiunii Valone din Belgia si a Ministerului Mediului si a Ministerului Afacerilor Externe din Luxemburg Cu colaborarea Asociatiei Belgiene a Consilierilor de Ecologie, Asociatiei Consilierilor de Ecologie din Luxemburg si a Centrului de Consulant Ecologic Galati, Romnia

Institutul Eco-Conseil din Namur (IEC) a fost fondat n urm cu 14 ani. De-alungul existentei sale, membrii echipei au fost animati de dorinta de a mprtsi o aventur a cunoasterii care implic astzi n jur de 400 de consilieri de ecologie din Belgia. Consilierii de ecologie belgieni au promovat cooperarea cu alti consilieri de ecologie din diferite tri. Ei au ntlnit numerosi actori implicati n protectia mediului si dezvoltarea durabil. Experientele lor au fost mprtsite, adaptate si mbunttite. De asemenea, metodologia a fost perfectionat. Astfel, a aprut nevoia de a forma si instrui consilieri de ecologie si n alte tri. Dup Germania, Franta, Belgia si Spania, alte centre de formare a consilierilor de ecologie au aprut si n alte tri. Entuziasmul ntlnit n Romnia, pentru dezvoltarea durabil n Namur si n Galati au permis stabilirea de adevrate relatii de pateneriat. Aceast brosur, adaptat dupa cea realizat n francez si englez n cadrul unui schimb de experient ntre Institutul Eco-Conseil Namur si CCEG, n noiembrie 2001, este un formidabil instrument de prezentare a activittilor n care sunt implicati consilierii de ecologie: retele, informatiile, sensibilizarea publicului, relationarea actorilor implicati si importanta acordat comunicrii. Elaborarea acesteia n cadrul proiectului implementat de IEC si CCEG este o etap important n formarea consilierilor de ecologie la Galati. Departe de a fi un abecedar al consilierilor de ecologie, aceast colectie de experiente este o vitrin de prezentare a realizrilor contemporane, a programelor consilierilor de ecologie; acestia colabornd cu persoane de decizie, cunosc situatia si sunt preocupati de a face prezente problemele de mediu n ansamblul sectoarelor de activitate uman. Eric Nicolas, Directorul Institutului Eco-Conseil

CUVNT NAINTE, Este o onoare si, totodat, o mare bucurie s prezint publicului din Romnia brosura CONSILIERUL DE ECOLOGIE - O PROFESIE CARE MERIT S FIE MPRTSIT rezultat al parteneriatului dintre Centrul de Consultant Ecologic din Galati (CCEG) si Institutul Eco-Conseil (IEC) din Namur, Belgia, derulat n cadrul Programului de Cooperare Romno - Valon, program demarat n anul 2002. Aparitia brosurii are loc ntr-un moment important pentru Romnia angajat n efortul complex de integrare n structurile Uniunii Europene, proces care asigur reconsiderarea importantei mediului nconjurtor n dezvoltarea durabil a societti. Adresm multumirile noastre sincere conducerii Regiunii Valone pentru sprijinul oferit IEC n sustinerea cooperrii cu CCEG privind programul de pregtire n Romnia a unor structuri pilot de formare a consilierilor de ecologie. Pe parcursul anilor, cooperarea dintre IEC din Namur si CCEG (nceput n 1997) a fcut posibil participarea CCEG la actiuni comune, la ntlniri de lucru si schimburi de experient contribuind, cu fiecare etap, la ndeplinirea unui obiectiv important al organizatiei noastrecel de nfiintare, si n Romnia, a unei noi profesiuni, consilierul de ecologie. Experienta si profesionalismul IEC au garantat succesul acestui program. Multumim echipelor CCEG si IEC, precum si colaboratorilor, pentru efortul comun de a traduce n limba romn, adapta si tipri, volumul Eco Counsellor A Job to Sharemrturie a succeselor acumulate de-a lungul timpului nu numai de IEC, dar si de alte organizatii si specialisti cu experient n domeniul acesta nou, dar de o mare important pentru societate. Implicarea organizatiei noastre n acest program a fost posibil si datorit colaborrii, de exceptie, cu Biroul de Consultanta Ecologic (EBL) din Luxemburg, partener de ndejde al CCEG nc din 1996. Sprijinul constant, moral si financiar, de care a beneficiat CCEG din partea institutiilor guvernamentale si neguvernamentale din Luxemburg, a constituit temelia tuturor parteneriatelor si colaborrilor ulterioare. Multumim conducerii EBL, precum si conducerii Ministerului Mediului si Ministerului Afacerilor Externe din Marele Ducat de Luxemburg pentru sprijinul asigurat Centrului de Consultant Ecologic Galati, fr de care nici unul dintre succesele noastre nu ar fi fost posibil. Sperm ca pn la finalul anului 2004 s v putem prezenta si volumul II Consultanta Ecologic n Luxemburg. ndrznesc s-mi exprim speranta c aceast aparitie editorial va oferi publicului larg din Romnia prilejul de a ntelege de ce la timpuri noi, trebuie noi profesiuni care reclam nu numai o bun pregtire stiintific, dar si entuziasm, si, mai ales, dorinta sincer de a ajuta la crearea unei societti sntoase ntr-un mediu curat si sntos. Cu respect, prof. Petruta Moisi, pretedinte CCEG

Cursuri inovatoare si o nou meserie: Consilierul de ecologie

(Naturopa 92/2000)

n 1986, Consiliul Conferintei Permanente al Autorittilor Locale si Regionale Europene (ERLAC) a adoptat o hotrre (R86/171) prin care cerea consiliilor locale urmtoarele: * S constituie un departament competent care s rezolve problemele generale ale mediului nconjurtor; * S sprijine colaborarea ntre diferiti reprezentanti; * S se asigure c au personal calificat; * S studieze posibilitatea derulrii unor programe de tipul Mediul nconjurtor si forta de munc * S organizeze cursuri pentru reprezentantii si oficialittile guvernului Un an mai trziu, Franta, Spania si Marea Britanie au organizat primele programe de consilieri de ecologie, pe baza unui model creat n Hamburg n 1985, la care au participat sectorul privat, public si asociatiile pentru a-i sprijini pe cei aflati n cutarea unui loc de munc calificat. n Alsacia, cu sprijinul Fondului Social European, a fost nfiintat, Institutul European pentru Consiliere Ecologic. Profesia s-a rspndit repede n ntrega Europ, avnd ca scop managementul ecologic, dezvoltare economic si mbunttirea calittii vietii. n anul 1989 a fost nfiintat Institutul din Belgia. n Belgia, autorittile regionale din Bruxelles si din Walonia, au sustinut nfiintarea Institutului Eco-Conseil n 1989. Pentru a promova aceasta meserie interdisciplinar nou, guvernul valon a acordat n anul 1991 o subventie pentru angajarea consilierilor de ecologie

n cadrul consiliilor locale. Ministerul Mediului si FOREM (Ministerul pentru Cursuri Vocationale si Angajare) au finantat aceste cursuri. Planul valon pe termen lung pentru mediu si dezvoltare din anul 1995 a subliniat importanta activittii consilierilor de ecologie. nc de la inceput, Institutul Eco-Conseil, iar aceasta este una dintre particularittile sale, a stabilit mai multe parteneriate cu diferite partide politice, organizatii, asociatii, universitti, etc. Institutul asigur cursuri practice n noul management: o abordare globala si sistematic, inter-disciplinaritate, retea, instrumente de comunicare a informatiei. Institutul Eco-Conseil este cel care aduce schimbarea. Aici s-au derulat cursuri inovatoare: un curs de comunicare eficient (analiza pe baza mai multor criterii, managementul conflictului, comunicare, etc), o abordare multilateral a aspectelor ecologice, economice si sociale (dezvoltare pe termen lung), trainerii (din cadrul serviciilor publice, companii, universitti, asociatii, etc), cursuri practice pe o period de 6 luni, si crearea unui loc de munc. Cele mai obisnuite cursuri initiale includ materii de studiu ca: biologie, agronomie, chimie, geologie, geografie, economie, drept, comunicare, sociologie. n plus, jumtate din consilierii de ecologie sunt femei. Mai mult dect instruire, o profesie inovatoare Un consilier de ecologie trebuie s recurg la propria capcitate de analiz, s stie s reactioneze corect, s evalueze situatiile complexe, nesigure, n curs de desfsurare. El detine un rol major n luarea deciziilor. Consilierul de

ecologie aplic principiile umanittii, toleranta si solidaritatea la realitti locale. Consilierii de ecologie activeaz mai ales n managementul urmtoarelor domenii: deseuri, ap, poluare fonic, autorizatii de constructii si de functionare, Agenda 21, prevenire, constientizare, informare. Provocrile curente sunt cele referitoare la relatia dintre sntate, transport, dezvoltare regional si mediul nconjurtor. Institutul Eco-Conseil din Belgia are 400 de absolventi, iar aproximativ 90% dintre acestia au locuri de munc n cadrul diverselor servicii publice, dar si n sectorul privat cu accent pe (EMASManagementul Mediului nconjurtor si Sistemul de Audit) si n cadrul unor asociatii pe teme ca (ap si educatie ecologic). Meseria lor presupune dezvoltarea si crearea unei noi profesii. ncheiem cu o reflectie a Comisiei Europene din 1989 cu caracter anticipativ: Comisia s-a convins c toate prtile interesate, indiferent de nivel, si mai ales autorittile locale, industria si publicul, trebuie s fie motivate pentru a proteja mediul prin planuri de mediu, prin organizarea de cursuri si responsabilizare. Pentru asta, meseria de consilier de ecologie este un instrument unic si practic nu numai in Europa, ci si n ntreaga lume. Guy Castadot Director al Institutului Eco-Conseil, 1989-2000
With the authorization of Naturopa

O profesie pentru entuziasti, care se bazeaz pe retea/comunicare

(Le Soir Emploi 28-29/11/98: F.Ns) Prima generatie de consilieri de ecologie din cadrul Institutului Eco-Conseil din Namur (1989-1990) s-a implicat, ncepnd cu anul 1990, n formarea unei retele de consilieri de ecologie. Aceasta s-a transformat foarte repede n Asociatia Belgian de consilieri de ecologie si consilieri pentru protectia mediului (ABECE Website : www.abece.be). Presedintele acesteia, Michele Mulders, un zoolog la baz, este consilier de ecologie n cadrul Consiliului Municipal al orasului Schaerbeek. Principala motivare a absolventilor pentru crearea retelei a fost asigurarea informatiei, dup cum afirma acesta. Meseria de consilier de ecologie a aprut acum zece ani, n Belgia. S-au nfiintat atunci grupuri regionale: Hainaut, Liege, Bruxelles, etc. ABECE, este deschis tuturor consilierilor de ecologie, indiferent de nivelul lor de instruire. Ce a facut aceast asociatie n acest timp, n afar de schimbul de informatie si de experient? A stabilit un cod etic profesional, a publicat un

registru al tuturor membrilor si un ndrumar 21 pasi eficienti pentru consultant ecologic. A ncercat s determine recunoasterea profesiei de ctre autorittile publice, a organizat seminarii pe teme specifice acestei meseriiPe scurt, a fcut tot posibilul s devin vitrina profesiei, precum si un instrument de promovare a membrilor acesteia. ABECE a fost subventionat de autorittile regionale valone si din Bruxelles si are n prezent 100 de membri si 50 de participanti. n tar sunt 400 de consilieri de ecologie, potrivit afirmatiei presedintelui. Populatia flamand a reactionat ntr-o foarte mic msur. Consilierii de ecologie vorbitori de limb flamand se concentreaz mai mult asupra aspectelor legate de siguranta si curatenia mediului nconjurtor, dect asupra consultantei ecologice. Michele Mulders a concluzionat c meseria de

consilier de ecologie nseamn s duci o lupt pe termen lung. Va trebui s asteptm s treac 2-3 generatii ca s se schimbe mentalitatea oamenilor. Si este necesar un efort foarte mare pentru a deschide drumul n ceea ce priveste protectia mediului Dar, victoria va fi mare, atunci cand vom realiza aceasta.
Published with the authorization of Le Soir (www.lesoir.be)

Ecologistii nceptori supusi presiunii

(Le Vif/lExpresse 5/5/200 : Ph.L)
n zece ani de activitate, consilierii de ecologie au devenit influenti. Misiunile lor sunt mai importante si din ce n ce mai complexe. Portret. n calitate de client al unui hotel observi c prosoapele pe care le ai la ndemn sunt splate cu detergenti ecologici si cu un consum minim de ap. Iritat de cresterea pretului la produse de mic important, esti atras de un pliant pe care l gsesti n cutia postal, si care ti explic modul de a combate risipa de hrtie de mpachetat si unde s arunci cutiile vechi de vopsea. Plictisit de moarte de zgomotul produs de trafic pe strada ta, primesti vizita unui angajat al consiliului care noteaz sugestiile tale si le prezint apoi autorittilor. Dup un an, situatia strzilor sa schimbat; acum sunt mai sigure si mai putin zgomotoase. Poate c, fr s ti dai seama, ai ntlnit ntr-o zi un consilier de ecologie n urm cu 10 ani, cteva comunitti au angajat primii consilieri de ecologie. Acestia au mers de prob ntr-o misiune: Ce trebuiau s fac? Cum se puteau implica? Acum, timpurile s-au schimbat:

Primarii angajeaz consilieri de ecologie pentru a rezolva probleme specifice. Prin urmare, ei sunt acum suprasolicitati de ofertele de munc. n Liege sunt 4 consilieri de ecologie. n regiunea capitalei Bruxelles sunt 10. n Mouscron, sunt 3. Orasele mai mici au o reputatie ecologic ridicat multumit creativittii unor ecologisti, privind promovarea sortrii si a reciclrii deseurilor menajere. Aprecieri din partea unui primar valon: consilierii de ecologie sunt asemenea unor frigidere. Atunci cnd nu ai unul, te poti descurca fr. Atunci cnd ai unul, te miri cum de ai reusit s te descurci fr. Am gresi, totusi, dac am considera c muncesc doar n domeniul consumului ecologic sau n cel al managementul parcurilor. n cadrul companiilor, ei sunt adesea responsabili pentru actiunea delicat de a asigura ca standardele de deversare a poluantilor sunt respectate si n demersul de obtinere a autorizatiilor de mediu necesare. Acolo unde este posibil, acestia trebuie s si transforme companiile n deschiztori de drumuri, afirma Michele Muders, presedinte al asociatiei consilierilor de ecologie. Altii isi asum responsabilitati n cadrul unor institutii avnd ca scop constientizarea si educatia.
Published with the authorization of Le Vif:LExpresse

Cuvntul cheie: interdisciplinaritate

(Ecomanager Nr. 60 03 2000: Johan Debiere) Consilierul de ecologie nu si petrece tot timpul vorbind despre deseuri, tratarea apei si poluarea aerului. n general, angajatorul se asteapt ca acesta s se ocupe de rennoirea autorizatiilor de functionare, de aspecte legate de sigurant si curtenie, de programe de atestare ecologic (ISO 14 000, EMAS) de comunicarea cu cettenii. Toate acestea ne arat ce pregtire complex este necesar pentru a rezolva aceste subiecte... fr s dezarmezi. Consilierii de ecologie sunt foarte rar plictisiti. Indiferent de calificarea de baz, instruirea lor multi-disciplinar i transform n ecologisti generali. Atunci cnd se iveste o problem ntr-o companie care mbin aspecte ecologice cu subiecte care nu sunt circumscrise ecologiei, toate privirile se ntorc ndurerate spre ei. Se asteapt adesea de la noi s avem un rspuns la toate, explica consilierul de ecologie din cadrul companiei de extractie a srii DArgifral. Joel Lambert este un chimist cu experient, care a absolvit Institutul Eco-Conseil. Calificarea sa dubla l-a ajutat s conving conducerea companiei de procesare a alimentelor s l angajeze. Ca n toate micile afaceri, DArgifral se

asteapt ca angajatii si s aib un nivel minim de adaptabilitate. Asta nseamn s ai mintea deschis. Aceasta nu este o companie mare n care fiecare se limiteaz la propriile cunostinte si la functia n care a fost ncadrat. Aceast adaptabilitate se regseste mai ales la cei care au absolvit Institutul EcoConseil. n primul rnd, pentru c cei 100 de oameni, care trec pragul institutului pentru a urma cursurile, vin din domenii variate. Profilul lor nu este unul obisnuit, tipic. Cursantii nostri au absolvit filologie latin, drept, inginerie economic. Aceast pregtire anterioar variat a candidatilor duce n mod natural la un mod de gndire deschis. Prima etap a formrii, desfsurat pe o perioad de 6 luni, l ajut pe viitorul consilier de ecologie s ntlneasc o serie de oameni diferiti cu care discut despre experienta lor practic. Acesti oameni i ajut s nvete notiunile fundamentale. Lectiile sunt structurate pe module n cadrul Institutului Eco-Conseil. Sunt abordate perspective diferite: se studiaz stiinte, tehnologie, economie,drept, comunicare Dup aceasta, urmeaz practica, desfasurat de viitorii consilieri de ecologie pe parcursul a 6 luni. Aceasta le ofer sans s compare notiunile teoretice cu realitatea dur (cteodat) si, uneori, s si gseasc un prim loc de munc.
With the authorization of Ecomanager

Consilierul de ecologie: o profesie modern

(Paysages Nr.15) Scopul activittii Consilierii de ecologie se preocup de managementul deseurilor si de probleme diverse n domeniul aerului, apei, de relatii sociale si dezvoltare regional. Printre abilittile lor fac parte si managementul conflictelor, accesarea informatiilor de mediu, precum si implementarea procesului de mediere si negociere. Rolul lor completeaz pe cel al celorlalti reprezentanti din domeniu (angajati ai consiliului local, oficialitti guvernamentale locale, asociatii si reprezentanti ai sectorului privat, cetteni de rnd, etc.) cu care acestia coopereaz. Consilierul de ecologie prezint propuneri, motivatii, se preocup de managemetul procesului, sprijin initiativele, caut si distribuie informatia, organizeaz schimbul de informatii ntre partenerii aceluiasi proiect. El nsusi propune initiative si supravegheaz aplicarea lor. Aceste initiative sprijin activitatea diverselor prti interesate, initiind un nou proces sau o nou msur. Consilier de ecologie favorizeaz, astfel, munca inter-disciplinar si parteneriatul n cadrul unei structuri. Prin asta sunt garantate dinamismul si deschiderea. O profesie n plin dezvoltare Mediul nconjurtor a nceput s devin o prioritate n urm cu zece ani, fr s existe ns o profesie dedicat special managementului problemelor ecologice. ncet s-a pus problema consilierilor de ecologie. Formarea, asigurat de Institutul Eco-

Conseil si practica desfsurat de viitorii consilieri de ecologie, a convins treptat autorittile publice municipale si regionale, asociatiile non-profit si, mai recent, sectorul privat s angajeze consilieri de ecologie. Prin perseverent, creativitate, statornicie si dinamism, consilierii de ecologie ncearc s aplice noi practici n domeniul protectiei mediului. Profesia s-a dezvoltat nc de la nceput. ntr-adevr, aceasta este una dintre principalele trsturi ale profesiei si demonstreaz c consilierii de ecologie sunt destul de flexibili pentru a se adapta la orice nou cerint si pentru a o rezolva eficient. Activitatea consilierului de ecologie si succesul acestei profesii sunt influentate, totusi, de anumiti factori externi. Presiunea si constrngerile impuse de autoritatile publice regionale sau europene, precum si stimulentele financiare (subventii) sau amenzile (taxe, penalizri) influenteaz succesul sau esecul anumitor societti. Acestea sunt obligate s se readapteze permanent unor noi obiective si perspective.
With the authorization of Paysage

Biodiversitatea
Directiva Habitatului (92/43/CEE) completeaz legislatia comunittii UE pe tema conservrii naturii implementat prin Directiva Psrilor (79/409/CEE). Aceasta stabileste un nou cadru pentru protejarea plantelor si a animalelor, n care se tine cont de alte criterii dect cele referitoare la psri si habitate ca medii naturale. SustIne crearea unei retele de conservare a ariilor protejate denumit Natura 2000, care asigur conservarea speciilor importante din cadrul comunittIi. mbunttIrea biodiversittii nseamn, dincolo de rezervatIile naturale si pdurile extinse, implementarea unor planuri precum Dezvoltarea comunittIi rurale si Dezvoltarea naturii mbunttIrea biodiversittIi nseamn implementarea unor schite precum Dezvoltarea Comunittii Rurale si Dezvoltarea Comunittii Naturii, n afar de rezervatii naturale si pduri. Consilierii de ecologie au muncit foarte mult de-a lungul anilor pentru a aplica aceast directiv, la nivelul lor, fapt ilustrat de proiectul local Pont-a-Celles.

10

Biodiversitatea - un contract pe termen lung la Pont-a-Celles

Desi obtinerea colaborrii prtilor locale interesate este deseori o sarcin dificil, contractul de biodiversitate din satul Pont-a-Celles a nceput nc din 1993...
n aprilie 1993, Fundatia Roi Baudoin, n colaborare cu autorittile regionale valone, a lansat un apel pentru implementarea Contractelor de biodiversitate, adic pentru primele contracte de promovare a biodiversittii, la nivel local. Scopul acestei msuri era s extind managementul mostenirii naturale dincolo de granit, conservrii n toate cele 5 comunitti pilot. Pentru realizarea acestui scop s-au implicat n acest management, toti cei din sectorul social si economic, care au considerat c este interesul localittii s protejeze si s dezvolte biodiversitatea. Au fost nregistrate atunci 40 de cereri din partea unor parteneriate n vederea pregtirii unui contract de acest fel n propria comunitate. Cele 5 comunitti selectate, printre care si Pont-a-Celles, au fost sprijinite metodologic si financiar, de ctre

Fundatia Roi Baudoin. Pe baza evalurii stiintifice a situatiei, parteneriatul Pont-aCelles, precum si din celelalte 4 comunitti implicate, au negociat si semnat o Cart a biodiversittii din comunitate. Aceasta prezint o mostenire natural protejat si o politic de dezvoltare specific, adaptat orasului, care urma s fie transpus n proiecte pe termen scurt, mediu si lung. Toti partenerii implicati vor face tot posibilul pentru a asigura respectarea acestui document si derularea diverselor

11

proiecte. Contractele de biodiversitate au constituit pentru Fundatia Roi Baudoin un model n domeniu: sprijinirea si initierea proiectelorpilot, dezvoltarea unei metodologii cu ajutorul celor implicati, colaborarea cu autorittile locale si regionale si, n cele din urm, dup evaluare, transferarea procedurii ctre autorittile publice care, astfel, au cptat experient. n acest fel, s-au nfiintat, n regiunea valon, CNDS (Planuri Comunale privind Gospodrirea Naturii). Contractul de biodiversitate din Pont-a-Celles a fost aplicat din 1993, si pe baza acestuia, se dezvolt n prezent un Plan de Dezvoltare a Naturii n Comunitate (CNDS). Au trecut 7 ani n care au fost initiate multe proiecte Autorittile locale au cumprat o suprafat de 1,8 ha de interes biologic si peisagistic si 9 ha de lunc inundabil, care au fost apoi transformate ntr-un sanctuar natural. Un comitet de conducere administreaz n prezent aceste zone. Scopul contractului de biodiversitate este s favorizeze fondul naturalIat de ce zone care sunt, teoretic, mai putin interesante din punct de vedere biologic, precum parcul mnstirii din centrul Pont-a-Celles, au fost mbunttiteprin plantarea copacilor, a arbustilor indigeni, si a unor soiuri traditionale obisnuite de

pomi fructiferi. Au fost realizate cteva grdini naturale demonstrative att pentru propriettile publice, ct si private. Acestea, mpreun cu cteva grdini ale locuitorilor, sunt vizitate n timpul Zilelor deschise. Fermierii au contribuit n aceeasi msur la Contractul biodiversittii. Numeroasele ntlniri si conferinte pe tema msurilor agricole si ecologice au stimulat dezbaterile, care au stat la baza experimentrii ctorva proiecte pilot, incluznd un bilant agroecologic pentru o ferm care a fost transformat ntr-o ferm organic; a evalurii avantajelor si dezavantajelor pentru spatiile transformate, a verificrilor echipamentului agricol, plantnd o livad cu varietti vechi prin practicarea unei agriculturi prietenoase. Poate c, fat de alte domenii, aici este nevoie ntr-o mai mare msur de constientizare si informare Din 1994, a fost distribuit anual buletinul Biodiversitatea n Sptamna Copacilor, iar din 1997 un buletin similar a fost distribuit membrilor din grupul pentru biodiversitate, precum si altor persoane (consilieri locali, elevi, etc.). Organizarea unor ateliere de lucru ecologice, vizite ale copiilor n ferme, ziua conservrii naturii au contribuit, de asemenea, la constientizarea public.

12

Exist numeroase si diverse msuri de constientizare public. O prim modalitate este ca locuitorii voluntari instruiti s educe la rndul lor, alte persoane. Locuitorii din Pont-a-Celles au avut la dispozitie un ghid pentru compost si un curs de educatie ecologic. Doi dintre cei care au participat la acest curs si-au ales ca profesie organizator ecologic, fiind n acelasi timp membri fondatori ai asociatiei non-profit CRIE (Centrul Regional pentru Introducere n Ecologie) din Viesville. Eforturi precum Contracte de biodiversitate si CNDS duc spre initiative la care nimeni nu ar fi ndrznit s se gndeasc vreodat Locuitorii renunt la timpul liber, oferind propriile cunostinte din convingerea c fac ceva constructiv, de care beneficiaz toat lumea. Un lucru este sigur: crearea unei retele ecologice este posibil dac are la baza o retea uman Lansarea unui Contract de biodiversitate necesit, ntr-adevr, timp din partea autorittilor locale. n perioada n care s-a lucrat asupra Cartei, consilierul de ecologie a petrecut jumtate din timp pentru aceasta. Acum cnd proiectul a atins viteza de croazier, se continu s se lucreze asupra Cartei jumtate de zi pe sptmn. Din punct de vedere financiar, Fundatia Roi

Baudouin a ajutat la schitarea si, n parte, la realizarea Cartei, subventionnd-o cu 25.000 Euro. Autorittile regionale valone au sustinut Contractul de biodiversitate cu un buget de aproximativ 15.000 Euro, destinat Anului European al Conservrii Naturii. Realizrile diverse si dezvoltarea zonelor umede au fost posibile datorit creditelor neramursabile acordate de autorittile regionale valone si europene (Programul LEADER). Helene Goethals, consilier de ecologie si coordonatorul principal al acestui proiect, nc de la nceput, este emotionat de realizrile acestui proiect. Totusi, ea subliniaz c nu este usor s implici factorii locali. ntruct doar putini locuitori, membri sau nu ai asociatiilor locale, au fost pregtiti s mearg mai departe, parteneriatul fiind pe punctul de a se desfiinta. Totusi, Helene Goethals sper si crede c se va realiza un parteneriat la un nivel si grad de constientizare mai mari, cu sprijinul CNDS, si prin initierea unor diverse proiecte ecologice n cadrul Programului de Inovatie Rural. Ceea ce este cu adevrat

13

important pentru ea este ca obiceiurile si mentalittile n ceea ce priveste natura salbatic sunt mai greu de schimbat, comparativ cu degradarea rapid a anumitor elemente din lantul ecologic, precum gardurile vii si aleile/terenuri denivelate (sunken lanes) Uneori, analiza situatiei ne poate dezamgi. n 1991 si 1999 a fost fcut o analiz asupra retelei ecologice pe baza unei cartografii cantitative si calitative. Aceasta faciliteaz definirea noilor prioritti si deci a noilor proiecte! S muncesti pentru Natur nseamn cu sigurant s te implici pe termen lung. Helene Goethals si partenerii CNDS din Pont-a-Celles intentioneaz s fac tot posibilul ca s combat teama de natur prezent n gndirea societtii noastre. O alt dorint a consilierului de ecologie: deschiderea CNDS si spre alte domenii ecologice.
Helene Goethals, Pont-a-Celles, Consiliul Municipal ++ 32 71 84 90 62 info@pontacelles.be Website: www.pontacelles.be

14

Consilieri de ecologie Mn de la mn pentru plantarea gardurilor cu specii autohtone

Constient de interesul unor garduri ecologice dense, Commune de Seneffe face tot posibilul pentru reusita Planului su Comunal pentru Dezvoltarea Naturii (PCDN). Unul dintre obiectivele parteneriatului este pstrarea nefragmentat a minunatelor crnguri si implicarea cettenilor n actiuni de replantare de garduri cu specii autohtone. Este oare posibil? Bineinteles. La Seneffe, din 1998, locuitorii, dornici s si planteze un gard mai lung de 50 de metri cu specii autohtone, primesc, gratuit copaci de la Administratie. n fiecare an, n cursul lunii octombrie, se lanseaz prin intermediul Journal du PCND o cerere de proiecte. Este imposibil s se dea tot la toat lumea. Proiectele sunt selectionate, dar se face totul pentru ca fiecare s fie multumit. Sunt prioritare gardurile care ntresc cu adevrat reteaua

ecologic; garduri vii variate, avndu-se totusi grij de diversificarea gardurilor prin combinatii de carpeni, de fagi, de mcesi, de stejari. Agricultorii au bineinteles, prioritate. Candidatii sunt contactati personal pentru a defini mpreun tipul de gard viu cel mai indicat pentru situatia lor. Deseori, locuitorii cer un gard de carpeni pentru c ei nu isi dau seama, foarte bine, ce nseamn un gard viu si combinat cu specii autohtone. Departamentul Spatii Verzi asigur comanda si transportul copacilor si pregteste loturile de arbusti. n ziua stabilit, fiecare participant primeste un numr si un tip de arbori adaptati proiectului si, totul este nsotit de un pliant personalizat cu informatii asupra modului de plantare. Acesta semneaz un document prin care se angajeaz s planteze si s si ntretin gardul n bune conditii, precum si s participe la Ziua anual a gardului. Actiunea mai permite si informarea si sensibilizarea unui mare numr de oameni. Agenti din cadrul Gruprii Natura si Pdurea, grdinarul si consilierul de ecologie ai comunei rspund numeroaselor ntrebri.

15

Cum s plantezi? Trebuie s pui ngrsmnt? Ce s faci dac ngheat? Consultantii privind compostul profit si ei de aceasta si prezint un stand care are mare succes. In cursul anului, echipa primriei controleaz zonele plantate si cu aceast ocazie, d sfaturi privind ntretinerea si tierea. Bugetul comunal pentru aceast actiune este de ordinul a 5000 Euro pe an. Cecile Alphonse, consilier de ecologie si coordonator a PCDN este ncntat de rezultate. n 6 ani, s-au distribuit peste 55.000 de copaci si s-au plantat peste 15 Km de garduri vii. Fr a mai pune la socoteal c anumite persoane motivate prin aceast initiativ a Comunei, si-au completat plantatiile. De exemplu, un locuitor dorea s planteze 450 de metri de garduri. Comuna i-a oferit copaci pentru a planta 100 de metri, el a cumparat restul. Astfel si-a plantat cei 450 de metri cu specii autohtone. Si acest caz nu este unic! Altii au plantat garduri de carpen sau chiar garduri combinate n jurul locuintelor, desi nainte doreau s pun dafini si ciresi. Din 2001, a fost lansat n paralel o campanie pentru tierea rsinoaselor; n 3 ani aproape 750 de metri de garduri de rasinoase au fost astfel nlocuite cu specii autohtone.

De-a lungul anilor, kilometri de noi garduri vii din specii autohtone se vor aduga celor existente si vor avea pe termen lung sau mediu un efect deosebit asupra retelei ecologice. Trebuie notat c anumite cartiere se organizeaz deja pentru a pune la punct un proiect foarte coerent n ceea ce priveste reteaua de garduri vii. Acest succes se datoreaz n mod sigur eforturilor PCND care, n acesti ultimi ani, si-a intensificat activittile de sensibilizare a populatiei: vizite la grdinile naturale, zile de informare asupra ntretinerii slciilor, pajistilor nflorite, etc.
Ccile Alphonse Primria Seneffe ++ 64 52 17 26 c.alphonse@seneffe.be Website: http://www.seneffe.be

16

Oupeye pune n valoare bogtiile ambientale si patrimoniale

Initiind 14 itinerarii permanente de circuite marcate si nsemnate cu panouri didactice, comuna Oupaye doreste s ofere locuitorilor si si celorlalti oportunitatea de a descoperi bogtiile ambientale si patrimoniale adesea necunoscute, deseori considerate oras dormitor pentru marile asezri urbane din vecintate.
Facilitnd locuitorilor din Oupaye accesul n vecintatea comunei lor, Catherine Hauregard, consilier de ecologie si coordonatoarea proiectului, sper, n acelasi timp, s favorizeze mentinerea unei dinamici locale, a unei vieti comunitare. ns, un alt obiectiv era de a mentine drumurile care erau amenintate cu degradarea si disparitia celor n stare de functionare. Datorit lungimii lor (ntre 5 si 15 km), precum si a dificulttii de acces, aceste drumuri erau ns folosite doar pentru drumetii. Cu toate acestea, elevii si reprezentantii

asociatiilor de tineret le-au parcurs n cadrul actiunilor lor. Panourile didactice realizate n numr de opt pn n acest moment o hart reprezentnd cele 14 itinerarii si ghidul pentru drumetii sunt, n toate cazurile, destinate informrii si sensibilizrii fat de numeroasele bogtii ambientale si patrimoniale ale comunei. Catherine Hauregard nu a lucrat izolat, ci a mobilizat numerosi voluntari activi, care fceau parte dintr-un club sportiv, dintr-o societate de pescuit si din numeroase asociatii locale, pentru a obtine informatii n scopul realizrii celor mai frumoase si interesante trasee turistice. Dou veri au fost necesare pentru curtirea, reabilitarea si ntretinerea cilor de acces de ctre lucrtorii comunitari. Acest proiect a solicitat din partea comunittii locale mai mult de 500.000 de Euro pentru marcare, amplasare de bnci, realizare si distribuire panouri didactice si a ghidului. Catherine Hauregard recunoaste faptul c, implicarea asociatiilor locale, nc de la nceputul proiectului, a ncetinit procesul de derulare, ns proiectul a cstigat prin impactul su la nivelul comunittii locale. Fr ndoial, este un proiect al locuitorilor din Oupaye pentru ei si cu ei, si nu un proiect al administratiei locale. Prezenta reprezentantilor agriculturii a contribuit n mare msur la gsirea unor solutii pentru

17

utilizarea anumitor zone, care erau considerat, de foarte multi ani, drept terenuri agricole destinate cultivrii. n plus, proiectul a inclus si reabilitarea de noi ci de acces prezentate de diferite asociatii, tinnd cont de localizarea si temele didactice care erau posibil de abordat n zona respectiv. Asociatiile respective aveau interesul s protejeze acele ci de acces. De asemenea, reprezentantii asociatiilor organizau ntre 3 si 4 drumetii pe an. Dificil de evaluat acest proiect, mereu n derulare, dar n acelasi timp este clar c rspunde unei cereri a populatiei din ce n ce mai preocupat de calitatea vietii. Actorii de la nivel local au depus eforturi de a urmri realizarea panourilor didactice, si, se gndesc la crearea de itinerarii care s depseasc zona comunei si s creeze legturi cu cele nvecinate. Catherine Hauregard si Olivier Thonnard environnementoupeye@hotmail.c om Website: http://www.oupeye.be

18

Autorizatia de mediu
Autorizatia de mediu reprezint rezultatul unei reforme majore a procedurii de autorizare n domeniul mediului nconjurtor. Prin decretul de autorizatie de mediu, din 11 martie 1999, s-a obtinut un instrument esential de protectie a mediului, nlocuindu-se astfel legislatia fundamental din 1988, care fusese modificat ultima dat n 1946-1947.(Valabil pentru Valonia) Ca autorizatie unic, aceasta a fost preponderent n planificarea urban si rural. Aceast legislatie se potriveste perfect msurilor administrative valone de modernizare si simplificare. Alte caracteristici sunt: Integrarea tuturor aspectelor ecologice ntr-o singur autorizatie si integrarea protectiei mediului si a planificrii urbane. Simplificarea procedurilor administrative Rapiditatea, coerenta, siguranta procedurilor. Extinderea responsabilittilor autorittilor Transpunerea ctorva Directive europene Prin urmare, decretul si aplicrile sale realizeaz transpunerea ctorva directive europene: IPPC (Integrated Pollution Prevention and Control), SEVESO II, Studiu de impact (Environmental Impact Assessment), OGM (GMO genetically modified organisms), VOC Volatile Organic Components (Componente Organice Volatile). Scopul decretului este s adapteze si s simplifice procedurile de acordare a autorizatiei prin reducerea ntrzierilor, de exemplu. Autorittile locale joac un rol important n noile proceduri ntruct constituie un instrument unic de centralizare a cererilor, dar si pentru c sunt, de cele mai multe ori, primele autoritti preocupate de aceste probleme. 19

Derularea investigrilor publice

n Belgia, ca si n alte prti, att extinderea activittilor dintr-o uzin, ct si construirea cldirilor rezidentiale se supun unor proceduri legislative de consultare public specifice. S-au dus zilele dezvoltrii anarhice a orasului! Att legile de dezvoltare regional valon, ct si politicile si procedurile de protectie a muncii asigur acest lucru. Totusi exist o diferent ntre teorie si practic. Aspectele adesea esentiale precum participarea public sau perspectiva ecologic sunt lsate deoparte. Consilierul de ecologie Serge Bastin, care a lucrat ctiva ani ntr-un departament de planificare urban din OttigniesLouvain-La-Neuve, confirm: locuitorii, companiile si uneori, si autorittile locale sunt cteodat pur si simplu neputinciosi. Pe baza acestei realizri, departamentul de consultant ecologic al asociatiei non-profit Espace Environment a lansat n 1990 un program public de cercetare. Scopul ? S ntreasc rolul prtilor interesate si s contribuie, n acelasi timp, la cutarea solutiilor alternative, compatibile cu o protectie mai eficient a mediului nconjurtor. Consilierul de ecologie si propune s umple toate aceste golurin acest scop, recurge la o strategie mai extins fata de ceea ce se stabileste prin lege. Aici sunt incluse alte puncte si alte perspective fat de rezultatele obtinute prin cercetrile publice. Aceast strategie cuprinde 9 etape: identificarea dosarului si a domeniului, analiza tehnic, interpretrile, consultant, redefinirea informatiei, rspunsul la cerintele publicului, sedinte de avizare, rezultatele obtinute si nchiderea cazului. Populatia este informat si invitat s participe la acest proces prin distribuirea invitatiilor n prima faz prin chestionare. Populatia este consultat dac cere acest lucru. Un comitet este constituit din persoane, prezente atunci cnd o ntlnire de consultant este stipulat prin lege sau cerut de locuitori. Dup aceasta intlnire, consilierul de ecologie informeaz populatia dac autorizatia de

20

mediu a fost sau nu acordat, care sunt posibilittile de apel, etc. Totusi, aceast strategie are limitele ei, de exemplu lipsa timpului, locatia neadecvat pentru consultarea dosarului, nerecunoasterea statutului de consilier de ecologie n cadrul ntlnirilor de consultant. Avnd rolul de consultant pentru populatie, companii si autoritti publice, consilierul de ecologie se confrunt si cu alte dificultti. Populatia i cere s fie prtinitor, companiile i pun la ndoial competenta si modalitatea de finantare, autorittile transmit foarte greu dosarul. Pentru a depsi aceste obstacole el se decide s semneze contracte pe anumite programe cu diverse orase; apoi cererile pentru autorizatie sunt trimise ctre echipa de consultant ecologic printr-un sistem postal automat, iar rezultatele nu ntrzie s apar! Astfel, din momentul n care s-a semnat acordul cu Pont-a-Celles, de exemplu, sunt realizate automat notificrile cerintelor publicului, copii ale schitei dosarului, pregtirile pentru sedinte de avizare. Pentru a facilita sarcina consilierului de ecologie n perioada de consultare a dosarului, Serge Bastin mai propune ca autorii s fac o list de verificare pentru toate

elementele ce trebuie luate n consideratie. Care este pretul unei astfel de activitti? n prezent, este finantat din fondurile proprii ale asociatiei, fie prin credite nerambursabile alocate de ctre Ministerul Mediului si Ministerul Valon pentru Dezvoltare Regional, fie prin contracte pentru programe ncheiate cu autorittile locale. Consilierul de ecologie cere, deci, transformarea treptat a procedurilor publice de analiz n consultant public participativ. Organizati, constienti si informati n adevratul sens al cuvntului, oamenii interesati ar avea n acest fel toate elementele necesare pentru a rspunde obiectiv cercetrilor. Consilierul de ecologie crede c toate cererile pentru autorizatia de mediu ar trebui s fie examinate, ncepnd din acest moment, din aceste perspective si s tin cont de aspectele ecologice. 21 de msuri eficiente pentru consultant ecologic, Charleroi, Asociatia non-profit Espace Environnement: ++ 71 30 03 00 info@espace-environnement.be Web: http://www.espaceenvironnement.be

21

Autorizatia de mediu
Angajatii Consiliului trebuie s participe la cursuri
n prezent, este implementat o nou msura prevzut de legislatia valon pentru a organiza reglementrile externe pentru institutiile specificate: Decretul de Autorizare de Mediu si Ordinele de executare. n vederea aplicrii acestei noi proceduri standard, la nceputul anului 2002, autorittile regionale valone au cerut Institutului EcoConseil s asigure instruire tehnic pentru a ajuta ca angajatii din administratia local s fie pregtiti pentru aceast schimbare. Aceast instruire tehnic a fost precedat de seminarii pe teme care nu sunt neaprat tehnice, dar care abordeaz aceeasi problematic si care au fost organizate de Uniunea Oraselor si Satelor Valone, n special pentru reprezentantii locali. Acest curs de instruire cuprinde 2 module a cte o jumtate de zi pentru 10 comunitti, si este realizat de 3 oameni numiti de Colegiul de Burgomestre si deputatul din Burgomasters: n special pentru

salariatii responsabili de aplicarea autorizatiei ntr-un mod practic: Secretariatul local, consilierii de ecologie si Agentia de Mediu, responsabilii de strategia dezvoltrii regionale, si angajatii din cadrul departamentului de planificare urban. Obiectivul principal al acestor seminarii era s i sprijine n integrarea ntregii legislatii si a noilor proceduri n propriile proceduri administrative. Angajatii din cadrul Departamentului Extern de Prevenire si Autorizare (Directoratul General pentru Resurse Naturale si Mediu lnconjurtor) responsabili de zona geografic n care a avut loc cursul. n anul 2001 au fost sustinute 26 de sesiuni pentru 262 de comunitti valone. Frecventa participrii a fost de aproape 90%, fapt ce dovedeste interesul crescut al salariatilor din cadrul Consiliului privind reforma legislativ n care ei vor avea un rol esential. Desi majoritatea participantilor au apreciat clasificarea ca fiind reorganizat conform NACE, ei si-au exprimat preocuparea pentru termenele limit diferite si pentru aplicarea acestei legislatii. De asemenea, se temeau de posibilitatea de a nu face fat

22

unor solicitri datorit stilului autoritar al companilor. Alte sesiuni de formare mult mai practice, s-au dovedit absolut necesare. Acestea au fost realizate n colaborare cu Uniunea Oraselor si a Satelor Valone n primvara anului 2002, dup stabilirea autorizatiei de mediu. Consilierii de ecologie au deci, o misiune important, cea de a informa, a face accesibil informatia pentru prtile interesate si de a acorda sprijin salariatilor Consiliului care sunt responsabili pentru rezolvarea cererilor. Simplificarea activittii administratiei, si transparenta documentelor, legtura dintre mediu si dezvoltarea regional au propriul lor pret: schimbarea propriei atitudini!

23

Comunicarea cu locuitorii pentru o autorizatie curent Rolul consilierului de ecologie

Nu este usor s integrezi n ansamblu activitatea economic. Pe de o parte, aceste proiecte asigur acum forta de munc si resurse financiare dar, n acelasi timp, reprezentantii publici trebuie s asigure buna calitate a vietii pentru locuitori. Locuitorii cer o mai mare participare n luarea deciziilor. Asta pentru c ei simt c au mai mult de pierdut cnd, n contextul unui nou proiect se simt adesea neputinciosi datorit complexittii procesului de luare a deciziilor. n cele din urm, solicitantii ar vrea proceduri standard mai simple, dar au mereu n minte numeroase constrngeri: tehnice, financiare, locale, ca s nu mai pomenim de reglementrile de mediu. Actuala reform legislativ pentru autorizatia de mediu si evaluarea impactului asupra mediului confirm n prezent statutul comunittii drept o legatur esential: deputatul Burgomaster College este, de cele mai multe ori, autoritatea competent. Pentru aceast reform, cel mai important aspect, n acest moment, este dezvoltarea comunicrii si consultrii cu autorittile publice pentru a pune capt nencrederii locuitorilor si a

disputelor locale, si pentru a evita mentalitatea NIMBY1 . Consilierii de ecologie si mediatorii ecologici pot contribui la acest efort si pot ajuta la construirea unei atitudini cettenesti responsabile. Experienta indic necesitatea unei mai bune informri a prtilor interesate (populatie, companii) att n faza de derulare a proiectului, ct si dup realizarea acestuia. Consilierul de ecologie local are capacitatea: S ajute compania s se familiarizeze cu noile reglementri. S mbuntteasc legturile cu publicul si s ncurajeze procesul de informare. S fac dosarele mult mai accesibile. S consilieze si s sprijine procesul de decizie. Dup obtinerea autorizatiilor, consilierul de ecologie mai poate s sugereze si s faciliteze crearea unor mijloace permanente de dialog, de exemplu, s participe la sedinte si in comisiile de consultant. Aceste structuri ofer solutii utile, mai ales n cazul n care apar conflicte. Comisiile consultative sunt alctuite din reprezentanti ai diferitelor prti interesate implicate n proiect: autoritti publice, locuitori, companii. Scopul acestor comitete este ca, prin sedinte regulate, s se previn disputele si s se faciliteze comunicarea ntre prtile implicate. De cele mai multe ori, consilierul de ecologie actioneaz ca mediator. n

24

Valonia exist numeroase comitete de acest fel. Un caz aparte este Comisia Feluy pentru Siguranta Mediului nconjurtor. Particularitatea acestei societti petro-chimice este aceea c se afl ntre dou orase (Seneffe si Ecaussinnes) si este alctuit din mai multe companii, multe dintre ele fiind clasificate drept SEVESO. Aceste mijloace de comunicare au existat nc din 1990, si includ nu numai aspectele ecologice, ci si probleme de siguranta. Consilierii de ecologie sunt un fel de secretari. Pe baza initiativelor companiilor, campaniile anuale de analiz (aer, apa, zgomot, trafic,etc.) ajut la evaluarea strii mediului nconjurtor. Initiativele individuale, fie c vin din partea companiilor (zile deschise, sponsorizri, informare la nivel larg, etc.) sau din partea comunittii (ntlniri cu caracter informativ, competitii, etc.) faciliteaz, de asemenea, integrarea companiei n politica privind mediul nconjurtor. Un exemplu este initiativa Fundatiei Roi Baudoin Living Quartier (care ajut ca proiectele care afecteaz mediul de viat) s fie realizate pe baza unui parteneriat n care sunt incluse, de cele mai multe ori, si companiile locale. n cele din urm, companiile care ader voluntar la programele de protectie a mediului inconjurtor (ISO 14001, EMAS) au tinut cont ntr-o msur mai mare de legislatia

de protectie a mediului si fac eforturi s si ating obiectivele si s mediatizeze rezultatele obtinute. Sunt recomandate, de asemenea, instrumentele simple de management ecologic pentru companiile mai mici (indici de performant, planificarea eco). Acestea sunt domenii n care consilierii de ecologie pot, de asemenea, s asigure o expertiz util. Pentru a ncheia, elementele cheie ale unei relatii sntoase sunt: ncredere reciproc, transparent, comunicare si negociere. S nu uitm c este mai bine s prevenim, dect s ne par ru, si c este ntotdeauna mai bine s tinem cont de riscuri si de alternativele existente. 1 NIMBY = not in my back yard (nu n spatele curtii mele) Benedicte Marechal, CapGen, Eco-consilier independent benedicte.marechal@pi.be

25

Cteva sfaturi bazate pe experienta ndelungat n abordarea unor astfel de probleme

Sfaturi pentru aplicant nainte de a nainta cererea: Fiti constienti de cerintele generale si specifice; Descoperiti constrngerile locale (vecintate, alte companii, probleme curente); Planificati analize pentru locuitori si sesiuni de informare; ntlniti-v cu autorittile, discutati n avans continutul, rezultatele asteptate pentru aplicatie; Dup naintarea cererii: Cooperati n timpul cercetrilor publice; Asigurati informatii suplimentare; Negociati liber si recurgeti la argumente constructive; Nu minimalizati impactul si riscul, explicati-le clar; Dup autorizare: ncredere reciproc, grija continu pentru proiect;

Functionare transparent; Facilitti pentru continuarea proiectului si monitorizarea lui; Compania trebuie s pstreze pentru informarea autorittilor la punctul de lucru, autorizatii si declaratii reactualizate, conditii aditionale, lista incidentelor si a accidentelor care pot afecta sntatea sau mediul nconjurtor; Evitati scenariul black box (cutia neagr): comunicati; nstiintati autorittile de orice accident sau incident care sunt dunatoare pentru oameni sau mediul nconjurtor; Rspundeti la cererile de informatii, cutati solutii pentru plngerile nregistrate; Sfaturi pentru autorittile locale nainte de a nainta cererea: Facilitati accesul la informatie; Ajutati celelalte prti s nteleag textele administrative si tehnice; Dup naintarea cererii: Informati publicul prin metode accesibile Facilitati discutiile asigurnd o locatie accesibil (pentru a consulta dosarele, pentru

26

ntlniri; pentru mbunttirea programului de lucru cu publicul; Sugerati utilizarea serviciilor unui mediator experimentat; Nu fiti prtinitor n mod deliberat, demonstrati c vreti s creati un dialog constructiv; Evaluati lund n considerare interesele publice si nu cele particulare (individuale); Justificati-v deciziile si opiniile; n general: Cutati sprijinul persoanelor competente (consilieri de ecologie, mediatori); Informati populatia asupra riscurilor posibile; Planificati msuri permanente si msuri preventive ; Asigurati-v c sunt urmate conditiile de functionare (monitorizare si inspectii); Mentineti o evident; Pentru populatie nainte de a nainta cererea: Fiti constienti de legislatia n vigoare; Organizati un comitet local; Participati activ n viata local;

Dup naintarea cererii: Participati la analizele publice; Cutati sprijinul persoanelor competente; Nu amestecati interesul individual cu cel public rmneti constructivi; Dup autorizare: nregistrati plngerile, ncercati s nlturati problemele prin dialog; Implicati-v n structurile existente (comitete, comisii de consultant);

27

Apa
Apa a devenit o resurs rar si foarte scump, ntruct managementul apei are multe implicatii pentru mediul nconjurtor, sntate, dezvoltare economic, iar legislatia impune din ce n ce mai multe reglementri. n Europa exist foarte multe directive, att pentru calitate (98/83/CEcalitatea apei potabile) sau la finalul procesului pentru deversri (91/271/CE - apa rezidual) ca s nu uitm de Directiva Cadru (2000/60) care va ghida politicile de ap din comunitate n urmatoarele decenii, pentru a numi doar cteva. La nivel regional, transpunerea acestor directive n reglementri a dus la implementarea de ctre guvernul valon a ctorva instrumente pe care le utilizeaz consilierii de ecologie pentru a impune msuri care n cele din urm vor avea un impact major asupra mediului nconjurtor, de exemplu, Schitele Generale pentru Canalizrile Locale si Contractele de Ru.

28

Toti se implic! Contractul de Ru Haute Meuse

La nceputul anilor 1990, autorittile belgiene stiau foarte putin despre principiile-cheie ale contractului de ru. Au ncercat autorittile locale, locuitorii si companiile situate n bazinele de ru s cad la o ntelegere pentru a le salva de la distrugere? Vor crede c e posibil atunci cnd vor apare rezultate...Nu trebuie s astepte prea mult...

n anul 1991 Inter-Mediu Valonia si Fundatia Roi Baudouin au decis s accepte o provocare foarte mare: Haute Meuse, al crei echilibru ecologic era n mare pericol. Contractul, care a fost proiectat, se ntinde de la orasul Namur pn la granita cu Franta. Acoper vile acestui ru international pe o suprafat de peste 40 de km. Inspirate de experimentele

29

desfsurate n Franta n ultimii 10 ani, cele dou asociatii s-au unit n 1992 pentru a forma un comitet de ru, cruia i s-au alturat n 1992 autorittile regionale si locale responsabile. Pe parcursul ntregului proces, cei 68 de membri sunt sprijiniti si ncurajati de ctre un secretariat din care face parte un consilier de ecologie din guvernul provincial Namur. n prima faz, toti acesti oameni, incluznd reprezentanti ai cettenilor si asociatii locale, sunt chemati pentru a informa asupra strii de sntate a rului si pentru a propune o serie de solutii alternative. Fazele diferite ale acestei analize au dus la negocieri intense care au avut ca rezultat crearea unui catalog cu propuneri, care erau ulterior naintate spre a fi evaluate de ctre parteneri. Pentru a putea fi aprobate aceste propuneri, trebuia s se ajung la un consens. Titlul documentului oficial este "Haute Meuse Charter" si specific, n cele 300 de propuneri, practici care s fie utilizate sistematic n timpul interventiilor sau a deciziilor, n ceea ce priveste rul sau vile. Se tine cont de functiile de

recreere, economice, ecologice si sociale ale lui Haute Meuse. Acest document, care este mai degrab tehnic, este rescris pentru public ntr-o form mult mai usor de nteles. Brosura si buletinul trimestrial fac parte din campania general de constientizare public, unul dintre principiile de baz ale acestui proces. n iunie 1994 aceast declaratie de bune intentii este aprobat de ctre departamentul legislativ al autorittii regionale valone, care ntre timp s-a alturat miscrii. n momentul respectiv, proiectul este unul dintre cele 5 contracte de ru pilot care urmau a fi aprobate si sprijinite de ctre autorittile regionale. Ceea ce mai trebuie fcut acum este s se transforme aceste obiective teoretice n msuri realiste! Secretariatul permanent va actiona n acest scop! Contractul de ru este aprobat dup naintarea acestor planuri ctre Comitetul de Bazin. Programul specific cine va lucra pentru refacerea rului Haute Meuse. Consilierul de ecologie se ocup de documentele n lucru, rezolv conflictele, caut finantare si informeaz publicul si

30

mass-media despre derularea proiectului. Conceptele cheie ale proiectului sunt comunicarea si consultanta. Dintre aspectele pozitive ale proiectului s-a remarcat mbunttirea modului n care oamenii percep aceasta problematic. Actiunea i-a ajutat pe parteneri s nteleag rolul multifunctional al consilierului de ecologie si a contribuit la sporirea credibilittii de care se bucur. Acest proces de negociere a fcut ca publicul, care nu era obisnuit s fie consultat, s se simt mai important. Anumiti manageri au cptat ceea ce consilierii de ecologie numesc cu mndrie "reflexul Haute Meuse". Contact: Contrat de riviere Haute-Meuse
++ 32 81 71 50 50 cr.haute-meuse@win.be

n prezent, n cteva tri procesul de modificare al abordrii managementului apei este n plin desfsurare... Mai mult, aceast preocupare de a mbuntti managementul apei este prezent la nivel international. Europa a nteles necesitatea crerii unei legislatii comunitare privind apa si a transformat aceast dorint n Directiva Cadru 200/60 din 23/10/2000. Aceasta recomand un management mai eficient n conformitate cu necesittile naturale ale ciclului apei si defineste managementul apei n comunitate din perspectiva bazinului hidrografic, reunind toate prtile implicate. Dedicate acestei abordri, autorittile regionale valone sunt deja foarte implicate n implementarea acestei directive. Teritoriul celor 3 bazine din regiunea Valona (Excaut, Meuse si Rin) este mprtit n prezent n 14 subbazine. n prezent, exist 13 contracte de ru n zona valon: Dendre Dyle, Haute Meuse, Hoegne si Wayai, Honnelles, Munos, Ourthe, Sambre, Semois, Ton, Trouille, Vesdre si Wiltz. Cte un consilier de ecologie este implicat n contractele de ru din regiunea Valon (sunt implicate aproximativ 90 de sate si orase). Unii dintre ei sunt conductori de proiect, precum Aude Tefnin, pentru contractul de ru pe Ourthe, si Francis Rosillon pentru contractul de ru pe Semois.
Website River Contracts: http://environnement.wallonie.be/contrat_riviere

31

Schema Local General pentru Canalizri

n ceea ce priveste apa uzat, n Europa au fost stabilite termene limit pentru a mbuntti calitatea apei de suprafat si subterane. Conform Directivei europene asupra apei uzate(91/271/CEE) autorittile regionale valone au adoptat o serie de reglementri. Dintre planurile de mplementare n domeniul apei, GLDS (Schema Local General de Canalizare) este, cu siguranta, cea mai vizibil n practic. GLDS este o schem tehnic pentru ntregul teritoriu, care examineaz optiunile n ceea ce priveste canalizrile aprobate de ctre autorittile regionale valone si de ctre Consiliul Local pentru diferitele zone de captare ale orasului. Aceasta este valabil 15 ani si este obligatorie. Toate orasele si satele valone au acum o astfel de schem. GLDS sunt subventionate. Schema n discutie implic o hart hidrografic si un raport privind aceast hart. Se tine cont de numrul de bazine hidrografice externe, care se vars pe teritoriul local. Harta apei GLDS se bazeaz pe hrtile de analiz Ordonance, care constituie baza, si pe harta sub form de gril a sectorului. Aceasta ajut la vizualizarea sectiunilor n care apa va fi colectat si epurat prin

intermediul unei retele de canalizare, care transport apa uzat spre uzinele de epurare si a sectiunilor n care apa va fi epurat prin tratament individual. GLDS a stabilit doar 3 zone posibile: zone care au canalizare, zonele care pot avea canalizare si zonele fr canalizare (de exemplu, cele cu tratare individual). Un ordin al guvernului stabileste pentru toate acestea, obligatiile si termenele limit n vigoare (ordinele din 15 octombrie 1998). Fiecare localitate trebuie s aib reguli de acest fel n care s fie prezentate obligatiile locuitorilor pentru diferite zone. Principala notiune care a aprut n limbajul de specialitate este echivalent locuitor (IE). IE reprezint media volumului de poluare generat de un singur locuitor. IE este echivalent cu 180 de litri de ap uzat per locuitor pe zi.(potrivit decretului regal din 22/01/74). n ceea ce priveste schema de implementare, au fost alocate bugete de ctre autorittile regionale valone pentru a fi realizate obiectivele stabilite de directiva european. Compania de Management Public al Apei (SPGE) a fost operational doar un an. 70% din reteaua de canalizare si 30% din uzinele de epurare au fost construite n ntreaga Valonie. n anul 2004,

32

cnd se va ncheia acest program, va fi atins nivelul de purificare de 80%. n acest scop a fost alocat un buget de 36 de milioane. Prioritatea o constituie orasele cu IE mai mare de 10.000. Activittile de construire a retelelor de canalizare si de construire a uzinelor de epurare sunt subventionate 100% de ctre SPGE si autorittile regionale valone, n timp ce reteaua local de canalizare este subventionat n proportie de 60%. Cea de a doua este inclus ntr-o schem de 3 ani. Va deveni o prioritate numai n msura n care va atinge obiectivele stabilite de autorittile regionale valone. (Ordinul din 25 februarie, 1999). ntregul teritoriu valon a fost recent etichetat ca zon sensibil, ceea ce inseamn c toate uzinele noi de epurare a apei trebuie s detin echipamentul necesar pentru tratarea apei. (denitrificare si defosforizare). n plus, autorittile regionale valone au stabilit limite pentru cele trei bazine (Escaut, Meuse si Rin), subdivizate n 14 sub-bazine. A fost adugat la Meuse si zona mai mic din bazinului OISE (subbazinul Senei) din motive administrative. Programul PIRENE de modelare a managementului pentru suprafata acestor bazine, precum si pentru apa subteran, va fi unul dintre instrumentele utilizate pentru

realizarea unui management al apei mai eficient. O structur de coordonare denumit PPCWM (Platforma Permanent pentru un Management al Apei mai Eficient) a fost implementat de ctre guvernul valon pentru a asigura eficienta tuturor serviciilor publice si a altor prti interesate, implicate n implementarea Directivei Cadru. Multi oameni au nceput s caute la autorittile locale informatii privind zona n care este localizat casa lor, cnd vor fi construite retelele de canalizare, de exemplu, pentru a indica orice problem practic. Nu este ntotdeauna usor s dai un rspuns ntruct canalizrile nu sunt nc functionale, determinnd astfel perioade de tranzitie. n plus, bugetul local alocat pentru sistemul colectiv de canalizare este complex. Localittile trebuie s planifice n aceast perioad purificarea apei urbane uzate, s tin cont de problemele recurente (inundatii, ptrunderea apei pe sosele...) si s informeze ct mai bine publicul despre drepturile si ndatoririle sale. Coopernd cu intermunicipalitatea, publicul va profita de cunostintele expertilor. Schema pentru canalizri este un sprijin tehnic care nu poate s aduc solutii complete; trebuie s avem n vedere elementele palpabile pentru a rezolva problemele practice experimentate de locuitori. Aici intervine

33

consilierul de ecologie. Sprijinul pe care l poate oferi consilierul de ecologie local: Consilierul de ecologie poate sprijini comunitatea n realizarea schemei de canalizare prin asigurarea sau adaptarea unor reglementari mai ales n ceea ce priveste alegerea sistemului de drenare necesar n perioada de tranzitie (nainte ca uzina de epurare a apei s fie functional). Prin realizarea unei analize critice a schemei, consilierul de ecologie poate determina diferite modalitti de actiune pentru implementarea acesteia. Sunt disponibile diferite alternative, mai ales pentru orasele cu mai putin de 2.000 de locuitori echivalenti. Ar fi util s recurgem la purificarea colectiv, sau ar trebui favorizat un tratament individual al apei? Atunci cnd definim o anumit zon de purificare trebuie s ne asigurm de fezabilitatea unittilor instalate pentru epurare, pentru locuitorii din zona respectiv. Unii nu detin teren propice (au spatiu insuficient, asezarea este necorespunztoare, solul este impermeabil), iar cheltuielile sunt mult prea ridicate. Ar fi bine s ne gndim la gruparea ntr-un singur sistem pentru cteva case astfel nct epurarea apei si solutiile extensive s nu fie prea limitate de reguli.

Problema apare la mprtirea cheltuielilor ntre beneficiari! Pentru epurarea colectiv cheltuielile (investitii = utilizare) sunt practic acoperite integral de ctre autorittile publice, iar locuitorii pltesc doar pretul de instalare si taxele anuale. n ceea ce priveste epurarea individual, lucrurile stau invers, chiar si dup ce sunt returnate taxele pentru ap, si subventiile pentru purificarea individual. Factorii de decizie pot examina n amnuntime, fiind sprijiniti de consilieri de ecologie si tehnicieni, optiunile pe care le au, tinnd cont si de constrngerile locale. Comparatiile bugetare variaz de la un oras la altul ntruct intervin multe elemente. n multe orase principala sarcin a consilierului de ecologie n ceea ce priveste GLSD const n pregtirea si distribuirea informatiei ctre public, explicnd sarcinile tuturor, termenele limit legale, si posibilittile de finantare. Consilierul de ecologie scrie pliante si articole pentru ziarele locale, organizeaz sesiunile de comunicare n diferite sate dar poate, de asemenea, s organizeze zile deschise, invitnd furnizorii de ap si instalatorii, arhitectii si locuitorii. Consilierul de ecologie va fi de cele mai multe ori legtura dintre departamentul de planificare

34

urban (care se ocup de aplicatiile de conectare pentru sistemele de ap uzat) si departamentul de lucru (care supervizeaz sistemul de drenaj si dispunerea canalelor pentru apa uzat) asigurnd astfel, prin intermediul departamentului de ecologie, un anumit nivel de coerent pentru aplicatiile individuale. n mod asemntor de obicei, i se va cere consilierului de ecologie s coordoneze GLDS cu alte instrumente locale, precum contractele de ru, planul de structura, CNDS (Schema de

Dezvoltare a Naturii Comunittii) sau cu alt sector, de exemplu s se ocupe de zone expuse la inundatii. n final, prin munca sa, consilierul de ecologie face trecerea de la notiunea de eliminare a apelor uzate la un management ecologic preventiv al apei prin consiliere pentru a preveni poluarea apei, pentru a reduce consumul de ap si pentru a mbuntti calitatea riveran. Benedicte Marechal, Eco-consilier independent benedicte.marechal@pi.be

35

Deseurile
Prioritatea principal: s facem prioritar procesarea deseurilor Indiferent dac se regseste n Directivele europene (91/156/CEE Deseuri, 259/93/CE Transferul deseurilor , 2000/76 Incinerarea, 94/62/CEE Ambalajele , sau n Contract pentru viitorul Valoniei (2000) realizat de guvernul Valoniei, aceast prioritate este bine nsusit de ctre consilierii de ecologie deoarece acestia trebuie s poat aborda problemele legate de deseuri. Prevenirea, reutilizarea, msurile de reciclare: orice modalitti sunt binevenite pentru a evita depozitarea si pentru a reduce cantitatea de deseuri incinerate. Toti se gndesc la obiectivele stabilite de planul valon privind deseurile pentru 2010 si muncesc foarte mult pentru a constientiza populatia, prtile economice interesate si autorittile publice asupra factorilor importanti pentru dezvoltarea pe termen lung.

36

Consilierul de ecologie n managementul intermunicipal al deseurilor (ISPH)

O productie n continu crestere si excesiv de deseuri, mai ales menajere, poate duce la o situatie economic si ecologic intolerabil dac nu este implementat o solutie adecvat. Solutia poate veni n Valonia la nivel local si supra-local de la o organizatie intermunicipal. n provincia Hainaut, ISPH (Organizatia Intermunicipal pentru Sntate Public din Hennuyere) este o asociatie de comunitti grupate ntro societate de cooperare care are drept scop managementul deseurilor produse de o populatie de aproximativ 220.000 locuitori. Asta nseamn colectarea deseurilor menajere, sortarea selectiv (sticl, hrtie, metal si carton), alocarea unor zone pentru containere si dispunerea si utilizarea deseurilor n facilitti concepute special pentru astfel de activitti. De ctiva ani, politicile pentru deseuri ale ISPH au fost implementate cu participarea activ a 2 consilieri de ecologie. Principala lor activitate const n prevenire, constientizare si organizarea unor cursuri n scoli, asociatii de tineri, precum si educarea publicului larg. Pentru rezolvarea acestei sarcini,

37

ei au la dispozitie un autobuz de informare, reactualizat permanent. Autobuzul este n permanent miscare pentru a informa diferitele sectoare ale populatiei (de la scoli si pna la piete). Cursul este organizat si realizat de echipe de cte 2 consilieri de ecologie pentru fiecare clas de nscrisi. Asta creste motivarea si le mbuntteste calitatea sortrii n zona respectiv. Este important s observm c managementul sortrii si managementul de colectare, aspecte centrale ale ISPH, sunt realizate, de asemenea, cu sprijinul consilierilor de ecologie. Comunicarea, care este teoretic baza rezultatelor muncii unui consilier de ecologie n general, are o important deosebit aici ntruct are legtur cu mai multe niveluri si implic mai multe tipuri de prti interesate. De aici, consilierul de aecologie asigur distribuirea informatiei potrivite att intern, ct si extern, se asigur c se tine cont de aspectele legale n anumite dosare

(de exemplu, pentru autorizatii pentru zone noi de colectare), si n cele din urm ncearc s fac publicul s nteleag mai bine activittile societtii intermunicipale. Una dintre misiunile pe care ei vor s o realizeze n parteneriat cu autorittile locale este un nou serviciu de colectare a deseurilor pentru oamenii n vrsta care nu dispun de un mijloc de transport (pentru a ajunge n zonele de colectare). Exist cteva proiecte pentru viitor. Scopul lor este unul dublu: s utilizeze mai ntelept orice fel de deseuri, pe ct posibil, si s evite producerea unei cantitti prea mari de deseuri. Corinne Barbiot si Sylvie Denis, ISPH si Institutul Eco-Conseil Website : http://www.isph.be

38

O nou profesie n cadrul comunittii: consilierul de ecologie

(vers lAvenir, 02/09/00, Ch. De Bast)

activeaz 3 consilieri de ecologie, a fost angajat n urm cu 4 ani, la srbtorirea a jumtate de veac de existent. Meseria sa exista deja, dar ntr-un fel difuz, nestucturat, neautentificat calitativ. Cnd a fost angajat n acest post n 1996 deputatul Burgomaster

consiliere populatiei asupra problemelor ecologice. ndatoririle sale variaz de la un oras la altul. n Liege 80% din activitatea sa vizeaz reciclarea deseurilor. Sortarea selectiv Prima noastra misiune, spune el, este aceea de a informa. Noi rspundem la ntrebrile fundamentale: n ce zi sunt colectate deseurile? n ce fel de pung ar trebui s pun cartonul? Telefonul verde sun aproape tot timpul n biroul deputatului Burgomaster. Profesia de consilier de ecologie a fost creat datorit dorintei anumitor comunitti de a ncuraja sortarea selectiv. Pentru multi a fost o revolutie cultural. Oamenii trec dincolo de interesul lor personal, de consumatori, pentru a se implica n eforturile colective. Nu este ndeajuns doar s informezi. Educarea - pe care pentru a nu contraria pe nimeni o numim constientizare - este esential.

Mai presus de toate, un educator Philippe Destinay, care are 54 de ani, este consilier de ecologie n Liege. Misiunea sa este de a determina pe concettenii si s le pese mai mult de mediul nconjurtor, si chiar s-si schimbe obiceiurile. S ncepem cu un lucru extrem de rar ntlnit. Philippe Destinay, care conduce departamentul de ecologie din cadrul consiliului Liege, unde

pentru probleme de mediu, Michel Firket, a sustinut experienta acestuia. Botanist cu experient, Philippe Destinay a lucrat ntr-o asociatie de protectie a mediului. n prezent, el este consilier de ecologie. Ne primeste cu amabilitate dintre teancurile de hrtii pe care le-ar arunca cu plcere n 3 saci pentru gunoi. Ce este un consilier de ecologie? Literal, este un functionar de stat care ofer

Educatorul Philippe Destinay vorbeste politicos, clar si convingtor. Cu sigurant veti putea crede c este un profesor excelent pentru a preda ecologie n scolile locale si n asociatii. De asemenea, el compileaz brosuri educationale. Dup cum vedeti nu suntem limitati s muncim un anumit numr de ore. Cel mai important pentru noi este contactul direct cu locuitorii. Explicatiile directe pot crea o

39

atmosfer sntoas. Care sunt rezultatele? Acestea variaz. Sortarea selectiv a crescut vertiginous. Pentru HCM (hrtie, metal si carton) a crescut de la 1000 de tone n 98 la 4500 de tone n 99, dar volumul nu mai creste n prezent, iar volumul de deseuri rmne constant. Pentru a face asta, trebuie s schimbm comportamentul oamenilor. De exemplu, s le sugeram s cumpere produse reciclabile. Este mai usor s transmiti mesajul oamenilor care sunt mai constienti de

problem si care sunt n mod natural mai disciplinati. Unde, de exemplu? Nu cred c i voi supra pe concettenii mei dac le spun c n Eupen este mai putin dificil dect n Liege. Dar, nu voi judeca oamenii. Nu voi uita de problema standardului de viat. Pentru c unii oameni nu pot plti un euro pentru un sac menajer.
Published with the authorization of Vers lAvenir (www.lesoir.be)

Fr politie n aproape 100 de comunitti valone (din 262 existente) sunt unul sau mai multi consilieri de ecologie. Se recomand s fie angajati consilieri de ecologiei care au absolvit Institutul Eco-Conseil din Namur, care este subordonat autorittilor regionale valone. Activitatea unui consilier de ecologie difer de la un oras la altul. n unele cazuri, el este responsabil pentru informarea oamenilor. Philippe Destinay este mpotriv. Noi nu suntem politie de mediu. Rolul nostru este acela de a concilia autorittile locale si cettenii. Dac nu demonstrm compasiune, vom prea represivi. Iar asta nseamn c nu exist conciliere. Ar trebui s standardizm aceast meserie? Da. Meseria noastr ar fi mai credibil, desi munca trebuie adaptat situatiei. n ceea ce priveste comunittile mai mici, acestea pot avea un consilier de ecologie.

40

Materiale plastice Cabot

Cnd a venit Caroline Bini, exista deja, de ctiva ani, un sistem de sortare la Cabot Plastics, dar acestuia i lipseau structura, precizia si mai mult informatia angajatilor. De aici, neimplicarea majorittii angajatilor si lipsa eficientei. Se impunea o analiz amnuntit a situatiei nainte de a ncepe orice alt activitate. n vederea analizrii situatiei, consilierul de ecologie a ales s se ntlneasc personal cu muncitorii si echipa de conducere din domeniul de producere, si cu toti muncitorii cu alte functii. A reusit astfel s defineasc tipul de deseuri produse, cantitatea, s localizeze zonele unde acestea erau produse, dar si s strng idei, sugestii, comentarii asupra sistemului de sortare existent, propuneri pentru un sistem mult mai eficient. Dreptul fiecruia la opinie este deja un mijloc de implicare a publicului si de constientizare. O mare cantitate de deseuri poate fi nc sortat si reciclat, de exemplu prin mbunttirea sistemului de sortare si prin crearea unor noi msuri, precum sortarea hrtiei n birouri. Pe baza observatiilor sale si a consultatiilor cu conducerea, Caroline Bini a propus modificarea sistemului de colectare: localizri mai bune, mai multe, mai adecvate, culori diferite, si realizarea acestor

schimbri prin intermediul unei campanii de manifestare n uzin, care ar fi n acelasi timp explicative si amuzante! S schimbi ntregul sistem este una, s informezi utilizatorii este altceva. A fost important s se explice cine va sorta, de ce si cum. De aceea toti cei interesati au fost invitati la cursuri si ntlniri cu caracter informativ. A fost distibuit un document - sintez continnd informatii si proceduri. Una dintre cele mai cunoscute critici aduse n timpul discutiilor a fost: nu s-a cerut s sortm de ctiva ani, dar asta a fost ntotdeauna doar o prim faz, apoi se uit totul! De aceea a fost important s asigurm verificri pe termen lung, s monitorizm sortarea deseurilor si s informm diversii utilizatori. Sistemul de monitorizare implementare este simplu: const n considerarea sistemului de sortare drept o activitate de productie (sau drept o alt slujb). Pentru a mentine constientizarea si responsabilitatea rapoartele pentru managementul deseurilor, sunt expuse, la un anumit interval, la intrarea diferitelor uzine, acestea fiind un fel de Buletine meteo. Aceast msura a necesitat foarte putine metode. Pe ct a fost posibil, containerele existente erau reutilizate dup ce erau curtate si

41

vopsite. Investitia total a fost de aproximativ 700 Euro, incluznd aici si posterele si pliantele. ntregul proiect a fost realizat n 6 luni de ctre o persoan care a lucrat 4 zile pe sptmn o cheltuial pentru companie, dar cu rezultate bune n ceea ce priveste economiile. Aceast munc ncununat de succes a dus la posibilitatea consilierului de ecologie de a preconiza alte msuri pentru celelalte domenii ale companiei. Prin nfiintarea unui sistem de management ecologic (EMAS, ISO

4000) n viitorul apropiat, compania va reusi s rezolve impactul su asupra mediului nconjurator, coopernd cu toti muncitorii. Caroline Bini Cabot Plastics Belgium ++ 42 46 82 23 caroline_bini@cabot-corp.com

42

Tot ce este al meu este si al tu!

Consilierii de ecologie din 11 comunitti din zona valon Brabant si-au unit eforturile si creativitatea pentru a initia o campanie original de constientizare public privind consumul ecologic. Principala modalitate prin care se urmrea constientizarea public n ceea ce priveste reducerea deseurilor a fost transmiterea mesajului prin intermediul unei campanii publicitare, difuzat prin televiziunile locale, un mijloc rareori folosit n campaniile de constientizare public privind deseurile. O companie de comunicare a ajutat echipa de consilieri de ecologie n alegerea conceptelor, a pasilor si a sloganului ce urma s fie difuzat pe diverse teme. Mesajul era acela de minimalizare a producerii deseurilor. Scopul era s de gseasc noi idei si s se demonstreze practic msurile utile prin care consumatorii pot deveni constienti de actele lor. Sloganul: s reducem deseurile prin propriile activitti (teme diferite), obiceiurile noastre (consolidnd actiunea). Tot ce este al meu este si al tu! Reclamele sunt difuzate la posturile locale de televiziune TV COM. Grupurile tint alese au fost de vrste diferite ntruct temele vizeaz diferite aspecte: ale gustrii de dimineata a scolarilor, bateriile pe

care le utilizeaz tinerii, si pn la depozitele de sticle, de compost, mpachetarea excesiv (la adulti). Un material educativ a fost distribuit n scolile din 11 orase n luna septembrie a anului 2000. Acesta continea desigur nregistrrile video ale reclamelor, jurnalul de campanie si formulare cu activitti care trebuiau desfsurate n clas. Acest material a fost oferit, de asemenea, grupurilor locale intermediare. n anumite orase au fost luate, de asemenea, si msuri mai specifice. Unele dintre acestea au preferat s promoveze producerea compostului acas cu ajutorul unor cursuri pregtitoare, s realizeze site-uri demonstrative, s ofere subventie pentru a obtine un composter, au fost oferite sticle elevilor, de la scolile din OttigniesLouvain- la- Neuve. Bugetul final al campaniei a fost rezonabil, aproximativ 125.000 Euro pentru 7 reclame (fiecare avnd o durat de 30-40 de secunde), pe parcursul a 8 sptmni. 11 orase au fost beneficiari, iar campania Tot ce este al meu este si al tu! este finantat de autorittile regionale valone n cadrul Ordinului din 30 aprilie 1998. n urma experientei acumulate, cei 11 consilieri de ecologie sunt constienti de faptul c acest proiect a fost posibil datorit solidarittii si eforturilor sustinute realizate n cadrul unor parteneriate ntre

comunitti, dar si prin sprijinul oferit de profesionistii n domeniu. Ei au ajutat la transformarea materialelor relativ plictisitoare dezvoltate de consilierii de ecologie n spoturi publicitare, accentul fiind pus pe imagine si pe implicarea afectiv a consumatorului - telespectator. Aceast mare aventur nu ar trebui s se opreasc aici. Se stabilesc legturi pentru a se prezenta aceste reclame si la alte posturi de televiziune locale.

Consilierii de ecologie a regiunii valone Brabant

43

Calitatea vietii la nivel comunitar se nverzeste Despre reducerea deseurilor prin obtinerea certificrii ISO 14001
Una dintre directiile planului de reducere a deseurilor din zona limitrof Bruxellesului este separarea deseurilor din zona Horeca. Este stiut faptul ca INGE a sustinut n 1999 un proiect de reducere a deseurilor n Sodexho si n alte 600 de exploatri din Belgia, realizat mpreun cu ABECE si ECOFORMA. Proiectul a solicitat interesul directiei din Sodexho, care a decis s mearg mai departe prin implementarea unui sistem de management al mediului ISO 14001, n cadrul a dou exploatrii. Initiat n cadrul a trei unitti pilot de alimentatie public din regiunea bruxelez, proiectul de reducere a deseurilor cuprindea cinci etape. n primul rnd, consilierul de mediu al ABECE a efectuat o analiz a principalelor fluxuri de deseuri. Urmtorul pas a fost de a stabili un dialog ntre cumprtorii si furnizori pentru a determina realizarea actiunilor planificate. Astfel, s-a reusit implementarea normelor de protectie a mediului pentru achizitionarea de bunuri si stabilirea liniilor de referinta n cadrul politicii de mediu.

ECOFORMA a asigurat formarea vnzatorilor din cadrul scolilor si firmelor, precum si a personalului din cadrul unittilor de alimentatie implicate n proiect. Cu toate acestea, serviciul de achizitie din cadrul Sodexho a acordat o atentie special impactului asupra mediului, tinnd cont de diverse categorii de produse: produse de curtenie, de ambalare a produselor, de mpachetat, servetele, recipienti, buturi ambalate n recipiente de lemn. Finantarea IBCE - n jur de 500.000 de franci belgieni a permis efectuarea unei analize a situatiei actuale, a stadiului de pregtire si de sensibilizare a personalului, precum si cutarea de solutii realiste, care s se concretizeze n actiuni pe o perioad de un an. Apoi, Sodexho, a contribuit din punct de vedere financiar la continuitatea proiectului pentru asigurarea implementarii unui sistem de management de mediu ISO 14001. Problematica gestionrii deseurilor a fost din acel moment integrat n cadrul unui demers global sistematic care continea toate aspectele de mediu importante (consumul de ap si de energie, transport si mobilitate, produse periculoase etc.). Instrumentele utile pentru ecogestionare ca eco-hrtile, documentele si informatiile interne au fost utilizate pentru dezvoltarea

44

de actiuni inovative si asigurarea continuittii lor.

pentru

Marcel van Meesche se declar satisfcut de rezultatele obtinute, de succesul obtinut. Totusi, la Sodexho nu era vorba despre a realiza un proiect de mediu pentru a bifa o actiune de mediu, ci ntr-o form sau alta, firma dorea s-si gseasc drumul, pe care s-l urmeze. Mijlocul cel mai simplu, de a face s fie acceptate actiunile concrete, era de a dovedi c acestea aduc un profit financiar direct si rapid. De subliniat faptul c efortul necesar de a elabora un sistem de management de mediu eficient era, n ciuda tuturor circumstantelor, deosebit de important pentru eficientizarea productiei. Aceast stare de lucruri a determinat diverse reactii la nivelul conducerii din Sodexho, dar aceasta metodologie poate s fie acum aplicat n cadrul celor 600 de exploatri, din cadrul grupului Sodexho din Belgia.

Un avantaj deloc de neglijat pentru societate: o bun gestiune a deseurilor si a consumului de resurse, n general i permite s aib informatii precise despre cum functioneaz si ce se consum. Pe termen lung, Sodexho ar putea s devin una dintre firmele proactive fat de problemele de mediu rmnnd competitiv si s intre pe noi piete, publice sau private, solicitnd ca documentatia de licitatie s fie nverzit. n sfirsit, lucrurile se misc. O buctrie dintr-o scoal este certificat de ctre ECOCERT pentru gustrile de origine biologic si o alt buctrie va fi cerficat ISO 14001.
Marcel de Meesche, consilier independent de mediu marcelvm@planetinternet.be

45

Cumprturi inteligente mai putine deseuri

La sfrsitul anilor 90, n multe din comunittile valone productia de deseuri a crescut considerabil. Odat cu cresterea costurilor de depozitare si aplicarea amenzilor n regiune, cele mai multe orase au trecut (favorizat) la reciclare. n orasul Havelange, reprezentantii locali au dorit s gseasc o metod alternativ mai durabil. La acea vreme, ei au hotrt s nu se asocieze cu Fost Plus. Pentru a aduce o schimbare n atitudinea locuitorilor orasului Havelange, care s duc la scderea cantitatii de deseuri si nu doar la transferarea ei n alt parte. La nceputul primverii anului 98, constienti de importanta deciziei, reprezentantii alesi au apelat la asociatia non-profit Espace Environment pentru un audit al managementului deseurilor si pentru implementarea unui Plan de Prevenire nainte de sfrsitul anului 99, mpreun cu consilierii de ecologie, Comisia pentru Deseuri si binenteles Consiliul Local. n septembrie s-au mprtit pliante si au avut loc ntlniri cu populatia si cu asociatiile locale. n acelasi timp, au fost formate 4 grupe de lucru pentru diseminarea informatiilor la fiecare nivel, unul n scoli, unul pentru constientizare, unul pentru proprietarii de magazine si unul

pentru experti n compostare. Grupurile locale interesate au fost motivate... O lun mai trziu, a devenit vizibil munca depus si au aprut primele rezultate! n timpul ultimului trimestru al anului 98, (comparat cu anul 1997) s-a observat o scdere cu 94 kg a deseurilor pe cap de locuitor. n anul 1999, s-au introdus sacosele contra-cost. Au fost dezvoltate actiuni pentru a promova compostarea si a preveni cumprturile excesive. Rezultatele s-au vzut imediat. n 1999, locuitorii din Havelange au produs doar 139 kg pe cap de locuitor pe an, de exemplu cu 53% mai putin fat de 1998. n 2000, s-a derulat o actiune de monitorizare mpreun cu grupurile de actiune, Comisia pentru Deseuri si consilierul de ecologie al Primriei. Implicarea grupurilor locale interesate si tuturor locuitorilor a fost foarte important. Oricum, sprijinul extern primit anterior a fcut ca dezvoltarea metodelor de participare public s fie mai usoar. Prezenta unui consultant extern a permis, de asemenea, prtilor interesate s analizeze mult mai obiectiv si uneori s rezolve anumite probleme precum si s decompartimenteze departamentele autorittilor locale. Nerbdtor de a progresa, Philippe Schoemans, consilierul de ecologie al orasului, a ncercat, pe msur ce ideile erau

46

implemantate, s realizeze o evaluare formativ a studiilor, rspunsurilor primite, ntlnirilor si a contactelor personale tinnd cont att de opiniile partenerilor ct si de cele ale populatiei. Din punct de vedere financiar, n opinia actual a unor consilieri, Planul de Prevenire a fost vzut ca o investitie si nu ca o cheltuial. Pentru 98 si 99, proiectul a fost n valoare de 60.000 Euro reprezentnd achizitionarea de echipament, serviciile prestate de Espace Environment, pentru cursurile privind compostul, dar doar n anul 1999, orasul a economisit peste 37.000 Euro numai prin reducerea deseurilor generate. Att Espace Environment ct si prtile interesate au fost convinse c introducerea sacoselor contracost au dus la accelerarea diminurii deseurilor menajere. Cu toate acestea, au fost de asemenea, convinsi c, planul de prevenire a oferit noi alternative gospodriilor si astfel a canalizat eforturile tuturor spre prevenirea deseurilor si separarea compostului n cas. Chiar dac voluntarii si-au dat seama c ritmul si msurile actiunilor realizate a fost foarte intens, si au regretat c nu au avut timp suficient pentru a finaliza anumite lucruri ntr-un mod satisfactor, totusi au fost plcuti

surprinsi de rezultat. Initial, nu au crezut c efortul depus ar fi putut avea, ntr-adevr, un impact direct si o influent rapid n cazul cantittilor mari de deseuri menajere. Espace Environment a avut experiente remarcabile asistnd comunittile valone n implementarea planurilor de prevenire a deseurilor urbane. Rolul asociatiei este dublu: sprijinirea populatiei pentru a-si schimba modul de a gndi si crearea unei dinamici locale. Jean-Marie Savino, consilier de ecologie la Espace Environment sia asumat rspunderea initierii si coordonarii diferitelor grupuri de lucru. Rolul lui era de a asista membrii acestor grupuri n luarea deciziilor, ajutndu-i n structurarea metodelor de lucru. n fiecare lun erau organizate ntlniri pentru elaborarea unor programe de lucru cu un impact real. ntlnirile regulate ntre locuitori au fost importante n dezvoltarea unor grupuri dinamice. Espace Environment si-a folosit experienta acumulat n timpul dezvoltrii planului urban de prevenire a deseurilor din Hvelnge, precum si

experienta acumulat si nainte la Oupeye, pentru implementarea unor planuri similare si n alte zone din Valonia.
Philippe Schoemans Primria Havelange ++ 83 61 53 31 ecoconseil.havelange@publilink.be Website: http://www.havelange.be Jean Marie Savino Espace Environnement info@espace-environnement.be Website : http: //www.espaceenvironnement.be

47

ALTE EXPERIENTE Proiectul RISE (Reteaua de constientizare a Sindicatelor Ecologice): implicarea angajatilor
n 1996, organizatiile valone ale Uniunilor din Belgia (CSC si FGTB) si-au unit fortele n vederea constientizrii angajatilor si a reprezentantilor lor si pentru a-i instrui n domeniul ecologiei, pentru a spori capacitatea acestora de a rezolva astfel de probleme, si de a ncuraja companiile s se consulte cu angajatii pentru solutionarea problemelor de mediu. Acesta este scopul proiectului RISE (Reteaua de Constientizare a Sindicatelor Ecologice), fondat de autorittile regionale valone si implementat de ctre 2 institute de cercetare si educatie ale sindicatelor: FEC (Formation Education Culture) pentru CSC, si CEPAG (Centre dEducation Populaire Andr Genot) pentru FGTB. Proiectul include diferite msuri practice la care se adaug: instruire de baz sau pe teme specifice, zile de instruire, publicarea unor articole n presa sindicatelor, redactarea unor brosuri cu informatii practice si elaborarea unor instrumente educationale, experimente n cadrul companiei, un serviciu de asistent, un site web, un film documentar despre proiect, etc. Rolul consilierului de ecologie ntr-un astfel de proiect Consilierul de ecologie faciliteaza accesul la informatie al angajatilor necesar pentru activitatea ecologic pe care o desfsoar. El ncurajeaz parteneriatul cu toate prtile interesate din cadrul companiei: management, management ecologic, consultanti, autoritti publice, locuitori, etc. Datorit cunostintelor pe care le are n domeniu si persoanelor de contact la nivel local si regional, acesta ajut la crearea unei retele de resurse si informatii utile, facilitnd n acelasi timp ntelegerea informatiilor tehnice, legale si stiintifice. Exemple de msuri luate n cadrul acestui proiect A fost elaborat un ghid practic pentru reprezentantii si angajatii sindicatului. Scopul acestuia este s informeze membrii sindicatului asupra problemelor ecologice majore (schimbarea climatului, calitatea aerului, resursele de ap si utilizarea acestora, accidente majore, degradarea solului, managementul deseurilor, energie),

48

ntr-un cadru legal si politic la nivel regional, de stat si european (permis si autorizatii, evaluri ale consecintelor ecologice, aer, ap, deseuri, reglementarea zgomotului, sisteme de managemet ecologic, etc.). De asemenea, sunt prezentate argumente pentru a ncuraja angajatii sindicatului s tin cont de problemele ecologice n cadrul companiei lor, si pentru a le oferi instrumente practice de actiune. Sunt organizate cursuri tematice: "Sindicatele pe meserii si dezvoltarea durabil" sau Cum s dezvoltm global abordrile n activittile sindicale. "Deseuri n interiorul si n exteriorul companiei" pentru a fi perfect constienti de contextul necesar pentru a avea un comportament preventiv. "Starea apei " incluznd schimbul de msuri pozitive de prevenire, "Management ecologic si metode de participare pentru angajati" pentru a evalua importanta si eficienta initiativelor sindicatului. n companii au fost derulate experimente n diferite sectoare si prioritar n companiile mici si mijlocii n care se desfsurau campanii de constientizare a angajatilor pe perioade de timp lungi sau medii, dar care implementau n acelasi timp msuri practice cu rezultate pozitive:

reducerea deseurilor, sortarea selectiv, dispozitive pentru colectare; splarea portiunilor din metal n circuite inchise pentru a reduce emisiile de aer si deseuri, precum si pentru a reduce utilizarea unor substante chimice cu un grad de risc mare; decontaminarea deseurilor din azbest si o grij sporit pentru transportul acestuia, etc. Au fost publicate, de asemenea, urmtoarele documente, iar altele se afl n pregtire: "Solventii. Ghid tehnic". Acest document asigur informatii utile asupra impactului pe care l au solventii asupra mediului nconjurtor si a snttii, asupra legislatiei n vigoare, asupra prevenirii, alternativelor si msurilor posibile, care pot fi luate de ctre angajati si reprezentanti. "Activitati de igienizare n mediul nconjurtor. Sectorul nonindustrial". Acest document prezint impactul produselor de curtare si a activittilor asupra mediului nconjurtor, legislatia corespunztoare si propune msuri pentru angajati si pentru reprezentantii acestora de a mbuntti managementul mediului nconjurtor. Concluzii Rolul reprezentantului angajatilor n cadrul proiectului RISE este s ncurajeze si s

49

faciliteze n interiorul companiilor, s se asigure c problemele de mediu sunt luate n considerare. n unele companii, ei dinamizeaz eforturile, n altele le mbogtesc, dar se pot confrunta, de asemenea, cu reactii de nencredere, dac nu chiar ostile. Totusi, n toate companiile unde s-a experimentat, s-a observat o mbunttire a comunicrii ntre conducere si angajati, chiar si n alte domenii, n afar de mediul nconjurtor. Proiectul RISE are ca scop constientizarea unui mare numar de angajati. Din 1996, rezultatele deja obtinute n cadrul acestui proiect sunt interesante din doua puncte de vedere: pentru mediu si pentru comunicarea n cadrul companiei. Impactul activittilor companiei asupra mediului este avut n vedere, n prezent, si discutat regulat cu reprezentantii angajatilor atunci cnd echipele sunt implicate n proiect. Durabilitatea unui astfel de proiect si eforturile rezultate n cadrul companiei vor avea probabil succes, dac sunt plasate ntr-un context institutional. Un numr minim de legi recunoscute global, garantate de o parte tert sprijin grupul de lucru, implic angajatii si conducerea, n luarea unor angajamente pe termen lung cum ar fi modificri n procesul de management. Comitetul pentru Prevenire si Protectie la Locul de munc,

obligatoriu n companiile belgiene ,care au mai mult de 50 de angajati, si Consiliul Muncii, de asemenea, obligatoriu pentru companiile belgiene, care au mai mult de 100 de angajati, sunt autorittile care reprezint att angajatii, ct si conducerea. Acestia pot ridica probleme ecologice ce apar n cadrul companiei pe care le sprijin s se ocupe permanent de formarea angajatilor. Vronique Porot veronique.porot@eco-conseil.be Website : http://www.rise.be

50

Mediul nconjurtor este prezent chiar si n armat Din experienta unui consilier de ecologie, subofiter n rezerv
De la terminarea serviciului militar, n 1992, n cadrul primului batalion de vntoare din Arden, Stephan Poncelet a metinut permament legtura cu armata. Desi foarte activ, ca si consilier de ecologie comunitar, el si exprim dorinta de a realiza, pe lng sarcinile strict legate de infanterie, si actiuni ce vizeaz mediul. nc din 1997, Centrul de formare ecologic exist n cadrul scolii de geniu din Jambes. Obiectivul este de a sensibiliza si de a informa militarii. Dornic de a obtine titlul de consilier adjunct militar, responsabil de gestiunea si protectia mediului, Stephan Poncelet a urmat, asadar, aceste cursuri. Apoi, a participat la mai multe operatiuni militare n teren, n contact direct cu militari n termen si a prezentat un proiect constnd n implementarea unei gestiuni globale a mediului nconjurtor n cadrul unei unitti de infanterie mecanizate, si n plus n cadrul regimentului de

vntoare din Arden aflat n Marche en Famenne. Obiectivele esentiale ale activittii sale, bazate pe principiul de consiliere ecologic si dezvoltare durabil au constat n: stabilirea unor legturi functionale n cadrul infanteriei mecanizate si a unui diagnostic de mediu a regimentului de vntori din Arden; elaborarea propunerii de actiuni concrete n materie de mediu, bazat pe informarea si sensibilizarea personalului militar (un ghid practic pentru infanterist, editarea unei foi informative si de sensibilizare a personalului militar,etc.), tinnd cont de operatiunile si factorii specifici ai infanteriei mecanizate. Stephan Poncelet constat cu satisfactie c Fortele Armate belgiene investesc din ce n ce mai mult n gestiunea si protectia mediului nconjurtor. nfiintarea Consiliului Superior de Mediu a fost un prim pas important realizat n 1998. Misiunea acestui Consiliu este de a propune la cel mai nalt nivel elemente de politica mediului destinat Fortelor Armate. Astzi, Stephan Poncelet este ncntat s vad c, ntr-adevr,
51

componenta de mediu referitoare la calitatea vietii si dezvoltarea durabil este cuprins n proiectul de strategie pentru 2000-2015 ce vizeaz modernizarea armatei belgiene. El sper c n temenii de dezvoltare a celor dou retele pe de o parte, reteaua operational (exercitii si misiuni) si, pe de alt parte, reteaua de mediu nu mai sunt disociate, ci unite ntr-o politic militar coerent. Stephan Poncelet, consilier adjunct militar n gestiunea si protectia mediului (subofiter n rezerv)
stefane.poncelet@publilink.be

Un instrument accesibil pentru angajatori: diagrame ecologice

Diagramele ecologice sunt un instrument vizual, usor de folosit pentru stimularea implicrii personalului din firme n procesul de mbunttire a gestionrii mediului nconjurtor. Acesta este primul pas n vederea integrrii problemelor de mediu n managementul ntreprinderilor mici si mijlocii. Diagramele ecologice sunt utile pentru implementarea standardului de mediu ISO 14001 sau a unui alt sistem de gestionare a mediului nconjurtor. Metoda folosit este un proces creativ si simplu de evaluare a experientei profesionale n aspectele legate de protectia mediului, care implic observatia, rationamentul, comunicarea, documentarea si obtinerea rezultatelor. Hrtile ecologice sunt reprezentarea eco-managementului la un nivel simplu si pe ntelesul tuturor. Diagramele ecologice reprezint: un inventar de practici si

probleme de mediu; o metod sistematic de audit ecologic (eco-audit) pentru problemele din teren, care permite formularea si ierarhizarea problemelor; o baz de date care prezint starea de fapt sub form de imagini si, ofer posibilitatea de documentare asupra mediului dintr-o firm; un instrument de munc si de sensibilizare, precum si un suport de formare si de comunicare pentru angajatii dintr-o firm; un instrument pus la dispozitia angajatilor pentru realizarea serviciilor firmei; un instrument care permite implicarea angajatilor ntruct: oricine l poate utiliza ca si suport n procesul muncii si formrii proprii; oricine particip la elaborarea hrtilor fr nici o restrictie; Metoda diagramelor ecologice propune cooperarea pentru strngerea datelor legate de mediu si pentru actiunea imediat destinat remedierilor necesare. Diagramele ecologice ale locurilor de munc sunt folositoare deoarece mai mult de

52

80 % din informatiile de mediu sunt legate de acestea. Diagramele identific cnd si unde se deruleaz activittile care pot s aib impact asupra mediului. Astzi, cele 10 etape ale muncii mentionate n lista instrumentelor ecologice se mbogtesc una pe alta; este vorba despre: 1. Harta amplasrilor urbanistice si harta identittii firmei. 2. Fluxurile de materii: cele care intr si care ies din firm. 3. nregistrarea personalului si a implicrii sale. 4. Procesarea informatiilor si raportul de mediu. Implicarea angajatilor este asigurat, n afar de punerea n practic a diferitelor etape de folosire a instrumentelor si de hrtile ecologice si printr-un sondaj de opinie care permite evaluarea perceptiei angajatilor fat de nivelul de gestionare a mediului de ctre organizatie sau ntrepridere. Diagramele ecologice prezint grafic problemele legate de mediu (atelierul de munc, zona de depozitare etc.). Cine cunoaste mai bine locul de munc dect muncitorul nsusi? Diagramele ecologice sunt redactate de o echip din care fac parte si muncitorii. Diagramele ecologice pot s
53

ajute firma s fac trecerea de la un instrument de analiz, n faza initial, la un sistem de management al mediului. Instrument accesibil si usor de folosit Diagramele ecologice sunt rezultatul unui demers initiat si realizat de ctre consilieri de ecologie. http://www.ecomapping.org http://www.epce.ro/mediumc.htm (mediumc 2, mediumc 3)
Contact: Molnar Judith Eco Business program manager Romnian Environmental Partnership Foundation 4100 Miercurea Ciuc str. Harghita 7/a/6 tel/fax: 0040266315488 eco_business@fpc.topnet.ro Website : www.epce.ro

Colaborri internationale
Colaborri cu Spania, Romnia si Ungaria Consilier de ecologie o meserie care merit s fie mprtsit, instrumente care se transfer printr-o meserie care evolueaz n concordant cu dinamica european. Consilieri de ecologie spanioli din mediul rural: de la idee la carier. Chiar dac Institutul Eco Conseil Namur a fost fondat n 1989 si a urmat exemplul Hamburg-ului si Strasbourg-ului, nu a durat prea mult ca altii s le urmeze exemplul. Datorita sprijinului european, Asociatia Vida Sana a pus bazele cursurilor de instruire a consilieri de ecologielor la Barcelona. nc din 1993 Heinz Werner Engel, un consilier de ecologie european a acceptat ideea partenerilor spanioli si a cutat fonduri pentru implementarea acesteia. Datorit proiectelor de consultant ecologic pe care o delegatie spaniol le-a vizitat n anul 1996 n Franta, Austria, Germania si Belgia si cu ajutorul Eco Counselling Europe si Institutului Eco Conseille au fost realizate materiale didactice si

tehnici adaptate situatiei spaniole, au avut loc ntlniri att cu profesori ct si cu profesionisti din ntreaga lume, iar n Aprilie 1997 a avut loc un workshop international pe consultant ecologic pentru formatori. Principalii formatori spanioli siau finalizat ultimul stagiu la Namur si Luxemburg, nainte de formarea candidatilor consilieri de ecologie din septembrie 1997. Datorit schimbului de experient cu consilieri de ecologie foarte experimentati, schimb ce a avut loc n cadrul unor evenimente ca Sptmna Verde a Seviliei, Biocultura n Barcelona, etc. ntrun timp foarte scurt s-au nscris noi candidati pentru cursuri. Timp de 3 luni, instruirea practic s-a orientat ctre mediul rural din Spania si a inclus de asemenea, un modul important privind comunicarea precum si diverse activitti practice, cum ar fi: vizitele, studiile. Stagiul de aproape 6 luni al primului curs a permis celor peste 20 de consilieri de ecologie s se descurce n probleme diverse precum management de mediu n zonele industriale si agricole (Navarre, Galicia, Barcelona), dezvoltarea agriculturii biologice (Almeria Castellon de la Plana), si studierea unor conexiuni ale acesteia privind consumul de pine organic n spitale (Madrid,

54

Malaga, Orense, Galicia), abordarea problemelor de mediu din zonele urbane (Tarragona), protectia mediului (Majorca, Pirineii Centrali) si educatie ecologic (Orense, Llerida; Majorca). n final, un juriu international a acordat certificate diplome celor mai multi profesionisti de mediu, consilierii de ecologie pentru mediul rural. Cursuri dincolo de granitele Uniunii Europene Consilierii de ecologie nu au asteptat candidaturile oficiale ale trilor care doreau integrarea n UE, pentru a dezvolta proiecte. Consultanta ecologic se adapteaz perfect particularittilor locale, precum cea de la Centrul de Consultant Ecologic Galati, Romnia. Acest centru, specializat n educatie ecologic si informare, este sprijinit de ctre Ministerul Mediului din Luxembourg datorit colaborrii cu Organizatia Consilierirlor de Ecologie din Luxembourg. n 1997, un schimb de experient n Valonia si Luxembourg a permis managerilor de la CCEG s nteleag cele mai importante aspecte ale profesiunii si s le ncorporeze n activitatea din Romnia. Datorit suportului Ministerului

Mediului de Luxemburg, CCEG functioneaz din 1996 si dezvolt programe de educatie ecologic care ncorporeaz diferite aspecte ale profesiunii, cursuri destinate diferitelor grupuri, profesori, organizatii de protectia mediului, studenti, etc. Acum, e timpul s crem primul curs de consultant ecologic din Romnia. Acesta este proiectul pe care si doresc s-l dezvolte n anul urmtor, Institutul EcoConseil, Centrul de Consultant Ecologic din Galati si Organizatia Consilierilor de Ecologie din Luxemburg. Sperm c anul 2004 va fi martorul pregtirii primilor consilieri de ecologie din Romnia.

55

Institutul Eco-Conseil
PENTRU MANAGEMENT DE MEDIU DURABIL TRAINING - SERVICIU - MEDIUL NCONJURTOR

Institutul Eco-Conseil a fost nfiintat n anul 1989 cu sprijinul Fondului Social European. Principalul obiectiv al acestuia este promovarea mediului si a managementului dintr-o perspectiv durabil. Prin dorint de pluralism si colaborarea cu sectorul privat si public, universitti si asociatii, Institutul EcoConseil a obtinut un sprijin considerabil pentru misiunile pe care si le-a asumat: Cursuri de formare a consilierilor de ecologie; Cursuri, constientizare si informare a angajatilor, din sectorul public si privat cu privire la mediul nconjurtor si dezvoltare durabil; Suport acordat consilierilor de ecologie; Coordonarea activittilor cu cele desfsurate de consilierii de ecologie din alte tri. Institutul Eco-Conseil asigur: O retea de formatori capabili s informeze despre problemele diverse si practice ale mediului nconjurtor expertiza intern a problemelor tehnice si sociale, de comunicare, de managementul a proiectului si informare. Din dorinta de actualizare a strategiilor de mediu regionale, nationale si europene, Institutul EcoConseil monitorizeaz cu atentie modificrile tehnologice si legislative. Dup aproape 10 ani, Institutul Eco-Conseil asigur sprijin n proiecte prin cursuri de management al mediului nconjurtor n strintate, astfel consolidnd relatiile ntre Nord-Sud si Sud-Sud n ceea ce priveste problemele mediului nconjurtor.

Institutul Eco-Conseil, Boulevard de Merckem 7, 5000 Namur (BELGIUM) Telefon: ++ 81 74 45 46 Fax : ++ 81 73 99 74 E-mail : econseil@skypro.be Website : www.eco-conseil.be Presedinte Ada Garcia Vice - presedinte Jacqueline Miller Director Eric Nicolas, inginer,eco-consilier Angajati Anouschka Conrardy Sylvie Gilson Elizabeth Nzimbou Echipa de consilieri de ecologie: Formatori si coordonatori de proiect Catherine Blin, inginer Olivier Brasseur, absolvent n geologie Camille Dermonne, inginer Nathalie Grosjean, absolvent n stiinta comunicrii Bruno Hilgers, geograf Catherine Hauregard, absolvent n biologie Marie-Helene Steurs, absolvent n filozofie Infrastructura: 2 sli de curs (pentru maxim 35 si 15 persoane), video TV, video proiector,Internet Centru de informare

56

Centrul de Consultant Ecologic Galati

Parteneriat, Mediul nconjurtor si Dezvoltare Durabil
Centrul de Consultant Ecologic Galati (CCEG) este o organizatie neguvernamental de mediu, independent politic si non-profit, nfiintat n 1996 n cadrul unui proiect desfsurat n parteneriat cu Eco Counselling Luxembourg si Eco Counselling Austria, sustinut financiar de Ministerul Mediului si de Ministerul Afacerilor Externe din marele Ducat de Luxemburg. Misiunea organizatiei vizeaz integrarea unei perspective ecologice n dezvoltarea societtii romnesti si europene prin proiecte, activitti de informare si sensibilizare public, de instruire si educare, precum si de dezvoltare a sectorului neguvernamental, n spiritul parteneriatului si a cooperrii intersectoriale. nc de la nfiintare, CEG este o prezent activ n procesul de: * formare a unei mentalitti generale, constructive, cu privire la integrarea armonioas a politicilor de protejare a resurselor naturale n procesul de dezvoltare a societtii; * facilitare a comunicrii si colaborrii ntre toate sectoarele, publice si private; nfiintare a unei noi profesii - cea de consilier de ecologie, (precum si a unei retele nationale de birouri de consultant), pe care le considerm solutii viabile pentru rezolvarea problemelor de mediu n Romnia. Programele si proiectele derulate de organizatia noastr au contribuit la mbunttirea procesului participativ si educativ, la ntrirea cooperrii transfrontiere si dezvoltarea sectorului neguvernamental de mediu din Romnia, si din BH Dunre, precum si la asigurarea transparentei si responsabilizrii n parteneriatul cu autorittile guvernamentale, centrale si locale. CCEG este afiliat la: * Forumul de Mediu al Dunrii (Danube Environmental Forum) cu statut de Punct National Focal, Purttor de cuvnt pentru Zona Dunrii Inferioare si Membru n Consiliul de Conducere; * Biroul European de Mediu (European Environment Bureau), Bruxelles; * Reteaua Neguvernamental a Mrii Negre (Black Sea NGO Network);

* Asociatia Mondial a Organizatiilor Neguvernamentale (WANGO-World Association of BNGOs). * CCEG are statut de Observator n cadrul Asociatiei Europene de Consultant Ecologic (Eco Counselling Europe 1784). Cooperarea cu Institutul Eco-Conseil din Namur, Belgia, a oferit acel sprijin profesionist de care echipa CCEG a beneficiat constant si pentru care suntem recunosctori. Multumim nc odat colaboratorilor si finantatorilor Ministerul Mediului si Ministerul Afacerilor Externe din Luxemburg si Comisiei Romno-Valon, care mpreun, prin sprijinul si ncrederea acordate CCEG si IEG, au fcut posibile parteneriatul si cooperarea, brosura Consilier de Ecologie - O care merit s fie mprtsit constituind un succes de justificat mndrie, si, sperm, un instrument util n dezvoltarea societtii romnesti cu o constiint ecologic. Cu respect, prof. Petruta Moisi, presedinte CCEG

Str.Basarabiei nr.2 Telefon: 040 236 499957, Fax: 040 236 321331 e-mail:eco@cceg.ro www.cceg.ro

57

Editor: Institutul Eco-Conseil Namur - Belgia Tel: ++32 81 74 45 46 www.eco-conseil.be Decembrie 2003