Varianta 51 A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik. B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic. C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b. D.

C - Olanda, E - Grecia: - deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia; - deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan. E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel: 1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatia reprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag); - condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase. 2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica. Varianta 52 A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda; 2. 2 - Paris; 5 - Zagreb. B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E. C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c. D.B - Marea Britanie, J - Grecia. - deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine; - deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp); - deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin

intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice. E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale). Varianta 53 A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma. B.1. B; 2. Austria; 3. alpina. C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b. 4 D.G - Ungaria, D - Ucraina: - deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis; - deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian; - deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi). E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii); - Franta, Italia. Varianta 54 A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania. B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria. C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d. D.A - Spania; D - Ungarja - deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc; - deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase; - asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice. E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd; - dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la

est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca atare, un potential hidroenergetic ridicat. Varianta 55 A.1. B - Finlanda; F - Grecia; , 2.4- Roma; 15 - Moscova. B.1. 8; 2. Islands; 3. Dunarea. C.1-c;2-b;3-d;4-a;5-c. D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin, iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian; - deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m; - asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar. E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o); 2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere). Varianta 56 A.1. B - Suedia; H - Austria; 2.10 - Bruxelles; 3 - Madrid. B.1. Germania; 2. monarhie parlamentarS; 3. Lisabona. C.1 -a;2-a;3-c;4-c;5-d. 0.- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine; Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS; - deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei, Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi; - asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime sunt de peste 2,900 m. E.- revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai - factor geodemograflc; - cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii. Varianta 57 A.1 . C - Lituania; E - Cehia; 2. 2 - Dublin; 8 - Belgrad. B.1.D;2.-1;3.A C. 1-a;2-b;3-a;4-b;5-b. D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa

straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic); - asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare; - deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari. E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni, gaze naturali 2. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la punc anterior: Rusia, Romania. Varianta 58 A.1. E - Lituania; G - Irlanda; 2.4- Varsovia; 10 - Reykjavic. B.1. D; 2. Campia Londrei; 3. Munfli Alpi. C.1 - d; 2 - H; 3 - c; 4 - b; 5 - c. D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini este tanar, de tip alpin, iar relieful Muntis Urali este vechi, de tip hercinic; -- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali; - asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite, sisturi cristaline, Tn unele zoni acoperite cu calcare. E.- conflicts militare: razboaie; - realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat,ionale si recunoasterea interna^ionala. Varianta 59 A.1. A - Cehia; F - Suedia;2. 7-Oslo; 13-Berlin. B.1.F;2.1;3.H C.1-c;2-b;3-c;4-d;5-d. D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar, cu influe oceanice, Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj, iarm partea centrala climatul subtropical seceti - deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn

nord de 0C, cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14 C-16 C), iarm Peninsu Iberica, temperatura medieTn sud este +18C, iarm nord de +14C (Tn iulie +20CTn nord si +2? Tn sud - cu veri foarte calduroase); - deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an, Tn nord 600800 mm/an Tn sud, predominant sub forma de zapada, iar Tn Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica. E. - razboaie locale, conflicte regionale; - somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni. Varianta 60 A.1. C - Italia; D - Belarus; 2. 8 - Bruxelles; 14 - Kiev. B.1. Rusia; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. A. C.1- b; 2 - c; 3 - a; 4 - d; 5 - c. D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei, Vf. Pic d'Aneto: 3404 m, Tn Munjii Apenini. Vf. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati; - asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina, prin cutare s maltare, dar $i vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi cristaline, granite, dar si calcare; - asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial, relief petrografic format pe' sistur | crisaline, relief granitic, relief carstic. E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea Britanie. Varianta 61 A.1. B - Portugalia; C - Lituania;2. 4 - Moscova; 14 - Viena. B.1. Tamisa; 2. Atena; 3. 5. C.1 - c; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - c. D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1 C Tn Peninsula Scandinava si de 8 C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn sezonul cald, de 15 C Tn Peninsula Scandinava si de 22 C Tn Peninsula Iberica); - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 -

1000 mm/an: I - asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic. E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate, grad ridicat de| fragmentare a reliefului); - conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa. Varianta 62 A..1. C - Suedia; J - Slovacia;2. 7-Oslo; 10-Tirana. B. 1. Baltica; 2. Zagreb; 3. E. C. 1 - d; 2 - b; 3 - d; 4 - a; 5 - b. D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean; - asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan, umed si racoros; - asemanare: atat Tn Italia, ct si Tn Ucraina, verile sunt calduroase si secetoase. E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal; - tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. Germaniei si Poloniei). Varianta 63 A.1. B - Rusia; I - Albania; 2.2- Copenhaga; 15 - Minsk. B.1. Dunare; 2. Stockholm; 3. F. C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - d; 5 - a. D.- deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental, iar Tn H (Franta). climatul temperat-oceanic; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an, iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului; - deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 C, iar Tn Franta Tntre 10 si 12 C. E. - explozia demografica datorata revolutiei industriale; - extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase.

Varianta 64 A.1. A - Norvegia; J - Slovacia;2. 11 -Minsk; 15-Helsinki. B.1. F - Skopje; 2. E; 3. monarhie. C.1.-a;2. -a; 3. -c;4. -c;5. -b. D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine; - asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar; - deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto - 3408 m). E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural - 2p; - nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea statelor europene Varianta 65 A.1. B - Marea Britanle; D - Estonia;2. 1 -Praga; 10-Dublin. I B.1.Bruxelles;2. E; 3. G. C.1.-a;2. -b;3.-a;4. - b; 5. - b. D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine; - asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar; - deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky - 2655 m). E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme, dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara); - umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala, fata de masele de aer continentals, mult mai uscate, ce vin dinspre est. Varianta 66 A.1.A-ElvetJa;l- Serbia;2.2- Moscova; 11- Lisabona. * B.1. Spania; 2. Belgia; 3. 14. C.1.-d;2. -a;3. -d;4. -d;5. -c. D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare de

aproximativ 15C, Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici, fiind cuprinse Tntre 0 si 5C; * - deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean, uscat, Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn pare iama dureaza aproape noua luni; - asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave, se Tntalneste un climat temperat-oceanic, influentat de vanturile de vest. E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano; - Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe linga miscari orogenetice, si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. Varianta 67 A.1. E - Germania; J - Moldova;2. 10 - Moscova; 13 - Berna. B.1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia. C.1-a;2-c;3-d;4-a;5-d. D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental, Tn timp ce Tn Suedia, spre nord, exista climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic; - deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare, reel, care nu sunt prezente Tn Ucraina; - deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0C. E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r.egiune; - Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii. Varianta 68 A.1. E - Cehia; G - Albania; 2.2- Dublin; 5 - Varsovia. B.1. Finlanda; 2. Tamisa; 3. A. C.1 - d; 2 - d; 3 - d; 4 - a; 5 - a. D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical, Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord; - deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa, Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel

(Crivaful) si vanturile polare; - deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari, Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici. E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare; - In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si vi glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare. Varianta 69 A.1. F - Norvegia; J - Estonia;2. 2 - Berlin; 12 - Sarajevo. B.1. 6; 2. Minsk; 3. C. C.1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 - a. D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta, temperatura medie anuala este mai mare del 0C-2p; - asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta, precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an - 2p; - asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se manifesta varfturile de vest - 2p. E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7,7 %o) ca urmare a: - procesului de fmbatranire a populatiei; - a declinului economic; - a poluarii radioactive. Varianta 70 A.1.1- Letonia; 2. 4 - Sofia; 9 - Berna; 14 - Stockholm. B.1.1;2. D; 3, A. C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-a. ' D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri; - deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; - deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m - Varful Monte Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m - Varful Ben

Nevis din Munfii Grampian);.. - asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei. E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului, unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS - 2p; - traverseaza tari fara iesire la mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia), facilitand schimburile comerciale - 2p. Varianta 71 A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11 -Zagreb. B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. , C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - a D.- asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic; - deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpolar, pe cand in statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; ' - deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A, acestea nu se resimt. E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei),care genereaza migratii de la est la vest; -razboaie locale,conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est. Varianta 72 A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga. B. 1.A;2. C;3. 7. C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d. D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina; - deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa, datorita eroziun mai Tndelungate, decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari; - asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni, grohotisuri, dezagregari). E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat; - diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.

Varianta 73 A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles. B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. , C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d. D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan; - deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase. E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice climatului temperatcontinental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn asociatie cu stepa (silvostepa). Varianta 74 A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; C - Germania; 2.4 - Viena; 5 Helsinki. B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C. C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b. 0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica, iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina; - deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici; - asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m. E.1. energie eolianS si energie mareemotrica'; 2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS - La Ranee).

Varianta 75 A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 - Varsovia. B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1. C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d. D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana), pe cand Tn Europa de Vest este o clima temperat-oceanica; - deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida, Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda; - deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului, iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi. E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord; 2. rauri scurte cu debite mici. Varianta 76 A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga. B.1.8; 2. H;3. E. C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c. D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri); - deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic, Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate; - asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei. E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord. Varianta 77 A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 - Bruxelles. B.1.15; 2. G;3. J. C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d. D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri, format! de orogeneza alpina, Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi, format! de orogenezele caledoniana si hercinica; - deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. 2900 m), tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. 900 m);

- deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini, Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent. E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest - cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate, slab dezvoltate economic. Varianta 78 A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-Praga. B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2. C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a. D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri, format.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian; - asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic, creat prin Tncrejirea scoartei, au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m; - asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane, fiind reprezentat prin circuri, creste, vai glaciare, morene, etc. E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km); - portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob, de aici plecand si cea mai lung ruta maritima din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn Australia. Varianta 79 A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia. B.1.3; 2. 4; 3. E. C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b. D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m; - deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare; - asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri, format! Tn timpul orogeneze alpine. E.- nordul Europei este de varsta caledoniana; - sudul Europei este de varsta alpina.

Varianta 80 A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin. B.1.D;2.Viena;3. H. C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c. D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic, iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental. - deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud), cazand Tndeosebi vara, sub forma de averse; - deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul, care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic. E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg boltit, si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele Timan, Tn nord); - a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni. Varianta 81 A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena. B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova. C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b. D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere, pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S; - deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina), pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica); - asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar. E.- Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO; - potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim, montan si de cura balneara. Varianta 82 A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 - Bruxelles. B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie. C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a. D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica, iar Tn Grecia este o clima

mediteraneand; - deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500 mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia; - deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca. E.- climatul subpolar si polar; - mediul de tundra si ghetarii. Varianta 83 A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 - Paris. B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3. C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d. D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic, iar Munt,ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu; - deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest, iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud; - asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. E.- clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an); - relieful de campie, coline si podisuri joase. Varianta 84 A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 - Helsinki. B.1.B;2.5;3. E. C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b. 0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^, continentala Tn centru si temperat-oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala; - deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18 C fn Spania, pe cand Tn Belarus, temperaturile medii sunt de 5-8 C; - deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS, pe cand Tn Belarus circulate continentals. E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate; - comportamentul demografic modern, caracterizat prin natalitate redusS, etc. Varianta 85

A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 - Praga. B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin. C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b. D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica, iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana); - deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente, de 1000 - 2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama; - deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 C) Tn Grecia si reduse (15-17 C)Tn Irlanda. E.- relieful montan, accidental; - densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara Varianta 86 A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga. B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C. C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a. D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri, format! de orogeneza alpina; ' - asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat; - asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice. E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta. Varianta 87 A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev; 10 - Lisabona. B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D. C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c. D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spre deosebire de Mun{ii Alpi, care s-au format Tn orogeneza"talpina; - deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m), datorita eroziunii mai mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;

- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare. E.- cauze etnice si religioase; - cauze economics. Varianta 88 A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev; 15-Tallin. B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina. C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d. 0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm, iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an; - deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest, lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic); - deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4, pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi. E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle. Varianta 89 A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-Sofia. ; B.1. Portugalia; 2. A; 3. J. C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b. D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord, temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive; - In Spania domina circulatia atmosferica din vest, pe cand Tn Ucraina domina circulatia NEsiE; - Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale, pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm. E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar, calota glaciara extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic, resurse naturale valorificabile); - imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent, explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata, ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice

si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.

Varianta 90 A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 - Sarajevo. B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J. C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d. D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic, Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean; - deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii, distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm; - asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state. E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice; - condifii improprii pentru agriculture, solurile avand o fertilitate scazuta. Varianta 91 A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 - Bratislava. B.1. Sena;2. Belarus; 3. J. C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d. 0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei, Podisul Suediei, Muntii Scandinavi format,! Tn orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.a.); - deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii, podisuri si dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte); - deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar, reprezentat prin vai glaciare, fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic, reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu). E.- introduce etajare climatica prin altitudine; - prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice.

Varianta 92 A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-Kiev. s B.1.D;2. 4; 3. 14. C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a. D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F (Marea Britanie) are climat temperatoceanic, pe cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperatcontinental si subpolar Tn nord; - deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F bat vanturile de vest, iar Tn statui marcat, pe harta, cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare; - deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat, pe harta, cu litera F (1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui marcat, pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an). E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari; - substratul prezinta gheturi perene. Varianta 93 A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 - Lisabona. B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' . * C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c. D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica, pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana; - deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta. - deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul, pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare. E.- maslinul si vita de vie; - doua state: Italia si Grecia Varianta 94 A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 - Roma. B.1.E;2. 1;3. Suedia.

C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b. D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina; - Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. Elbrus, 5642 m). - Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar. E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2,7 loc/km2) datorita pozitiei geografice, climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda; - un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda. Varianta 95 A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 - Dublin. B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda. C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a. D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continental, pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic; - deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse (300-500 mm/an), repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara, sub forma de averse) Tn Ucraina; - deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 C) Tn Ucraina si reduse (1618 C) Tn Marea Britanie, E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica), printr-o falie transformanta; - doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu. Varianta 96 A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev. B.1.4; 2. !;3.Atena. C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b. D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 C), pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 C. - deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara, pe cand In

Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica; - deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru. E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental; 2. Ucraina, Moldova. Varianta 97 A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk. B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa. C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d. D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana, iar Tn Marea Britanie este tempera:oceanica; - deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna, iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului; - deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 C iarna si peste | 25 C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 C Tn sezonul rece si 20 C Tn eel cald. E.- latitudinea mare; - Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune. Varianta 98 A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 - Paris. B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic. C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d. D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica, iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana; - deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm), iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm); - deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 C, pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 C. E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate; - panta mare a cursurilor. Varianta 99 A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 - Belgrad.

B.1. G;2. Rusia; 3. Londra. C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c. D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice, iar i-,| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene; - deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 C, iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 C. - deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an, iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an. E.- relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice; - climatui propice temperat-oceanic. Varianta 100 A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 - Varsovia. \ B.1.lberica;2. F;3. 3. C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a. D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile, iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti; - deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana, hercinic si alpina, pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina; - deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural), iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei)., E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda, Franta.