Capitolul VI
Pregtirea pentru
ă
via
ţă
(1.
Jocul; 2.Atenia
ţ
şi
distragerea ei; 3. Delsarea şi
ă
uitarea; 4. Inconştientul;
5.Visele; 6. Aptitudini, talent) ............................................ 113Capitolul VII
Relaiile dintre sexe
ţ
(1. Diviziunea muncii şiceledou sexe; 2. Supremaia brbatului în civilizaia
ă ţ ă ţ
actual;
ă
3.
Prejudecata inferioritii femeii; 4. Fuga de
ăţ
rolul defemeie; 5. Tensiunea dintre cele dou sexe; 6.
ă
încercare dereform)
ă
............................................................................. 136Capitolul VIII
Frai şi surori
ţ
..................................................
160CaracterologieCapitolul I
Generaliti
ăţ
(1. Esena caracterului şi
ţ
formarea sa; 2. Importana sentimentului de
ţ
comuniune social pentru dez
ă
voltareacaracterului; 3. Direcii ale dezvoltrii
ţ ă
caracterului;
4.
Delimitri fa de vechea şcoal psihologic; 5.
ă ţă ă ă
Temperamentele şi secreia endocrin;
ţ ă
6. Recapitulare).......... 168Capitolul II
Trsturi de caracter de natur agresiv
ă ă ă ă
(1.Vanitatea;
2. Gelozia; 3. Invidia; 4. Avariia; 5. Ura)
ţ
.............. 191Capitolul III
Trsturi de caracter de natur neagresiv
ă ă ă ă
(1.Izolarea; 2 Angoasa; 3. Laşitatea; 4. Impulsiineînfrânate, caexpresie a unei adaptri deficiente)
ă
.........................224Capitolul IV
Alte forme de expresie ale caracterului
(1. Voioşia;
2.
Moduri de gândire şi de exprimare; 3.Atitudinea şcol
ă
reasc; 4. Oameni cu principii şi pedan
ă ţ
i; 5.Subordonarea;6.
Infatuarea; 7. Susceptibilitatea; 8. Ghinionişti şipieze-rele;
9. Religiozitatea)....................................................................240Capitolul V
Afectele
(A. Afecte disociante: 1. Mânia; 2. Tristeea;
ţ
3.
Folosirea abuziv a afectelor; 4. Dezgustul; 5. Frica
ă
(spaima);B. Afecte asociante: 1. Bucuria; 2. Compasiunea; 3.Ruşinea)
... 25
1
Anex
ă
Observaii generale privind educaia
ţ ţ
Cuvânt de încheiere .................................... Indice de nume ............................................
STUDIU INTRODUCTIV
ALFRED ADLER - O REVANŞ
Ă
A SOCIALULUI ASUPRABIOLOGISMULUI FREUDIAN
De obicei numele lui Alfred Adler este asociat cu psihanaliza,
care pentru muli nu este de conceput fr faimosul ei
ţ ă ă
„triumvirat: Freud, Adler, Jung. în realitate îns
ă
ambiiosul concetean al prin
ţ ăţ ă
telui legitim alpsihanalizei nu
a fost mai mult decât unul din efeme
rii„tovarşi de drum" ai lui Sigmund Freud, fr a fi şi
ă ă ă
un psihanalist în adevratul îneles al cuvântului, cu
ă ţ
toate c într-o
ă
vreme a îndeplinit funcia de preşedinte
ţ
al Asociaiei Psihanalitice
ţ
din Viena. Adler
„never practisedpsychoanalysis" („nu a practicat
niciodat
ă
psihanaliza"),
susin apodictic, pe drept cuvânt, J. P.
ţ
Chaplin şi T. S. Krawiec
1
. Freud însuşi s-a vzut
ă
obligat s fac
ă ă
precizarea c Adler
ă
„nu are nimic comun cu psihanaliza'*
2
,
c el a
ă
avut înc de la început propriul su
ă ă
„sistem", doctrina sa, pe care încerca s o substituie
ă
psihanalizei, atunci când nu încerca s-şi
ă
revendiceidei manifest freudiene, strduindu-se s le
ă ă
travesteasc
ă
într-o terminologie diferit.
ă
Adevrul este c „psihologia individual" profesat
ă ă ă ă
de Alfred Adler
3
nu se încadreaz şi nici nu s-ar putea
ă
încadra în psihanaliz,
ă
nici ca teorie, nici ca practic,
ă
aşa cum lucrul este în bun msur
ă ă ă
posibil cu„psihologia analitic" a lui Cari Gustav Jung. Dar cum
ă
concepia lui Adler s-a dezvoltat paralel cu psihanaliza,
ţ
stabilind cu aceasta şi relevante puncte de contact, eapoate fi considerat foarte
ă
bine drept o concepie
ţ
parapsihanalitic,
ă
cunoscându-se c etimonul
ă
„para" înseamn în greceşte „în afara" sau „pe lâng",
ă ă
„vecin". Ne
... 262... 268... 271