Alina Simona Dulgheru

10 decembrie 2007

Valorificarea traditiilor la prescolari

Valorificand frumusetea traditiilor si obiceiurilor

populare in cadrul serbarilor cu prescolarii reusim sa infrumusetam viata copiilor, ii ajutam sa cunoasca traditiile romanesti si rolul important pe care-l au in viata oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste traditii au dainuit peste timp. Prin continutul serbarilor ii ajutam pe copii sa inteleaga mesajul si continutul acestor obiceiuri populare, adaptindu-le particularitatilor de varsta si aptitudinilor artistice individuale. Cu acest prilej introducem copiii intr-o lume frumoasa a cantecului, dansului, poeziei, povestilor, glumelor, proverbelor, zicatorilor si strigaturilor, a unor evenimente traditionale - Craciunul, Pastele, Mos Nicolae, copiii avand posibilitatea sa cunoasca frumusetea si bogatia folclorului, diversitatea traditiilor si obiceiurilor romanesti, armonia limbii romane. Textele cantecelor si poeziilor, ale colindelor, plugusorului, sorcovii, transmit urarile de bine in legatura cu unele indeletniciri stravechi ale romanilor: uratul, semanatul, pastoritul. Cu aceste ocazii copiii isi imbogatesc vocabularul
2

cu expresii populare, proverbe, zicatori, strigaturi, patrund in tainele limbii materne si in comorile intelepciunii populare. Serbarile sunt un izvor de bucurii si satisfactii care creeaza copiilor o stare de buna dispozitie favorabila atat dezvoltarii psihice, fizice cat si estetice. Copiii trebuie sa interpreteze diferite roluri; cantaret, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale, formandu-si sau perfectionandusi o serie de abilitati artistice. Cand bat la portile sufletului Sfintele sarbatori, ne bucuram impreuna cu copiii de neasemuita frumusete a datinilor stramosesti si scoatem din comoara inimii si din lada de zestre a neamului,t ezaurul folcloric romanesc: cantecul, jocul si costumul popular specific sarbatorilor. Costumele populare, ia si catrinta, barnetele si opincile, camasa si itarii sunt primenite si pregatite pentru spectacolul mult asteptat. Atmosfera de sarbatoare din sala de festivitati prin ornarea si decorarea cu elemente specifice sarbatorilor (bradut, globuri, fulgi de zapada, etc) constituie un alt prilej de bucurie pentru copii alaturi de confectionarea costumelor si mastilor pentru capra, urs, caluti, cerb. Interpretand jocul
3

caprei, jocul ursului, cantece si colinde, recitand versuri cu o conotatie religioasa, copiii descopera traditiile si obiceiurile practicate in timpul sarbatorilor de iarna, simt si pretuiesc frumusetea obiceiurilorsi traditiilor de Craciun.

Colinda populara traditionala romaneasca

In 153 i.e.n., vechea data de 1 martie, la care romanii sarbatoreau Anul Nou, a fost inlocuita cu data de 1 ianuarie. Incepand cu secolul IV, Anul Nou a fost mutat la 25 decembrie, data la care crestinii sarbatoreau Craciunul. La noi, data de 1 ianuarie a devenit data oficiala a Anului Nou abia in sec. X VIII. Termenul colind/colinda denumeste una dintre practicile cele mai raspandite in cadrul ceremoniilor din ciclul sarbatorilor de iarna., cunoscute si sub forma mai veche, astazi raspandita regional corinda/crinda, provenita din latinescul calendar. La albanezi si la romani, in unele locuri se pune in vatra, un butuc de lemn aprins, in seara de Anului nou pt a trece focul dintr-un an in altul, butuc care purta numele de kraciun.
4

A colinda inseamna a merge din casa in casa cu diferite uraturi de belsug si sanatate, impliniri diferite. Obiceiurile practicate pe timpul sarbatorilor de iarna contin: colindatul copiilor, Mos Ajun, colindatul cetei, cantece de stea, vicleimul, plugusorul, buhaiul, sorcova, jocuri cu masti (brezaia, cerbul, capra), dansuri (caluti, calusari, teatru popular). Colindatul copiilor are loc in seara de 24.12, uneori si de Anul nou. Ceata are o gazda unde repeta un timp, inainte de inceperea colindatului. Colindele sunt variate: ale casei de gospodari, de tineri casatoriti, de flacai, de fata tanara, de copil mic, de vaduva, de cioban, pescr, primar. Colindele se canta in grup; ele au contribuit la unitatea si perpetuarea spiritului romanesc. Craciunul, sarbatoarea nasterii Domnului, este fixate la 25 dec. abia in sec. IV. Se sarbatoreste si in Dacia, dupa cum o dovedesc inscriptiile de la Istria, dar si dupa cum se stie din legenda romaneasca a lui Mos Craciun. (Cautand un loc sa nasca, Maica Domnului a cerut adapost lui Craciun, un om hain, care a alungat-o. Craciunoaia, insa, avand inima buna, i-a adapostit in staul si a ajutat la nastere.la aflarea faptului, Craciun, de furie, i-a taiat mainile, dar Iisus, atingand-o cu manutile Lui, le-a lipit la loc. Vazand aceasta, omul s-a
5

schimbat, s-a inchinat si a devenit primul crestin, ajungand un om milos si darnic.) Batranul Craciun din colinde apare solemn, grandios.

Obiceiuri de Anul Nou la alte popoare

In traditia eschimosilor, anul nou nu are o data, fiind sarbatorit cand vine iarna ce este semnalata prin caderea primei zapezi. Din ea construiesc un iglu imens in care se aduna mai multe familii pt a-l sarbatori. Grecii din antichitate serbau anul nou la miezul verii, la prima luna noua, rasarita dupa 21 iunie, data solstitiului de vara. In Japonia exista traditia ca indifferent de data nasterii, aceasta sa se sarbatoreasca la anul nou. Asadar, un copil, nascut la 30 dec poate creste intr-o zi cu un an. Un alt obicei se refera la lansarea de zmei multicolori de care se prin lampioane si mici homari, reprezentand simbolul longevitatii. In Italia, conform unui stavechi obicei, se aruca pe fereastra in noaptea de anul nou, tot ce se socoteste ca e inutil si invechit.
6

Traditionalul

brad

verde

impodobit

provine

din

Scandinavia. In zonele calde, locul bradului il iau frunzele de palmier sau de alti arbori. In mitologia romana, bradul este considerat arbore al vietii, al nuntii si al nasterii, al fertilitatii si un arbore de bun augur. Dovada o constituie bogatia de mituri, legende si traditii romanesti legate de brad, molid cetina. Plugusorul colind prin excelenta specific Anului Nou,vorbeste despre vechi ceremonii agrare legate de cultul soarelui geto-dacic, dar si despre un erou mitic, Troian. Este probabil un zeu al iernii, al carui nume a lasat in limba romana cuvantul ce arata mormanele de zapada din preajma anului nou. Cuvantul Troian a fost alterat fonetic de Traian. Troian are puteri de zeu al iernii, dar si de personaj al nasterii naturii, al rodului bogat al ogoarelor.

Texte despre sarbatorile de iarna

Bradule, voinicule (creatie populara) - Bradule, voinicule, - Cin te-a nascut, dragule? - Stanca si-uscaturile, M-am nascut din cremene - De-nfasat, cin te-a-nfasat? - Negura cand s-au lasat - De-mbatat, cin te-ambatat? - Roua cand s-a scuturat - Singur, cin te-a mangaiat? - Iarba cand s-a leganat - De crescut, cin te-a crescut? - Crivatul cand a batut Soarele cand s-a-naltat, Neaua cand s-a asezat! - De iubit, cin te-a iubit? - Tot ce-n lume-am intalnit, Si mai mult o pasare Ce-mi doineste crengile Cu urarile de bine Pentru anul care vine.
8

Cantec de stea (creatie populara) Trei crai de la rasarit Cu steaua au calatorit Si pe cale cum mergeau Steau-nainte-o vedeau. Iar cand stau de s-odihneau Steaua inca-I astepta Pan la Irod au ajuns Steaua atunci li s-a ascuns. Magi atunci s-au incurcat In pesteri au intrat Domnului S-au inchinat Ca unui mare imparat. Jocul caprei Vine capra de la munte Cu steluta alba-n frunte Are-n coarne ramuri multe Si mai mari si mai marunte! Pe munte ca florile Pasc ciobanii caprele. Bine-I sade caprei mele Cu hurmuz si cu margele Frumoasa-I caprita mea Cu covor si cu basma Ta, ta, ta, caprita, ta A trecut cerbul Carpatii Ca sa joace la toti fratii Cu covor impiestritat
9

De aici daca-au plecat Steaua iar s-a aratat Si-au mers pana au statut Unde Hristos S-a nascut.

Cu luceferi instelat. Pe campul cu floricele Pe apoe cu pietricele Din copite scanteia Cararile deschidea Lumea-ntreaga bucura

Ta, ta, ta, caprita, ta. Cu covor si cu basma Pentru anul care vine s-auzim numai de bine La anul si la multi ani!

10

Jocul caprei (zona Neamtului) Ta, ta, ta, caprita, ta De la munte tea-u adus Cu cercei si cu hurmuz Cu cercei si cu margele Cum ii place fetei cele. Capra noastra din Deleni, Ii hranita cu strujani Si-I iernata cu tarate Si da lapte cat o mata. Ta, ta, ta, caprita, ta Esti cu lapte s-a fata Si cu iezu-alaturea Capra noastra cea fudula s-a-necat c-o barabula capra nostra cea frumoasa barabula cioturoasa.

Jocul ursului Vin cu ursii de la munte Numa-n coate si-ngenunche Si s-apropie de sat La neveste cu barbat Si fete de maritat. Aho! Haide-asa, c-asa se cere c-asa-I place babei mele sa se poarte cu margele si-n gura far de masele fara sapte, n-are opt aho! Nu mi-e frica, nu ma tem Ca mi-s urs de otel Nu mi-e frica, nu mi-e teama Ca mi-s ursii de arama Cine vine nu ramane Ursilor le pare bine.

De trei saptamani trecute

Aho!
11

Joaca bine, Mos Martine Ca-ti dau paine cu masline La pamant cu picioru Sa rasara mohoru La pamant, mai baietele, Ca viata-I cu viorele c-asa-I place mandrei mele, frunzulita flori marunte, frunzulita garofita unsareasca, mai badita! Aho! Plugusorul celor mici Maine anul se-noieste Plugusorul se porneste Si incepe a brazda Pe la case a ura. Iarna-I grea, omatu-I mare Semen bune anul are Semen bune de belsug Pentru brazda de sub plug

Manati, mai! Doamne, binecuvinteaza Casa care se ureaza! Anul nou cu bucurie Intru multi anis a va fie! Manati, mai! De urat am mai ura Dar ni-I ca vom insera Si noi suntem mititei Ne mananca cainii rai. Manati, mai! Cand vom mai veni, la anu Sa va gasim infloriti Ca merii, ca perii, In toiul primaverii Ca frunza de vie In postul Sfintei Mariei. Aho!

12

"Plugusorul umoristic"

Roata-n brazda, mai flacai, Mnati mai si hai, hai, hai!

Aho, aho! Mine anul se-noieste Plugusorul se porneste Si ncepe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belsug Ca si brazda de sub plug. Mnati mai, hai, hai, hai! Aho, aho, Plugurel mititel Cu rotilele de fier, Plugusor cu sase boi, Plugusor mnat de noi, Nu ca plugul lui Tarta Tras de zece pui de mta, Unu-i lung si altu-i scurt Da-mi colacul sa ma duc. Noi am rupt n cinci Si-am dat si la calici, Care stau cu limba-n gura Si nu stiu nici-o uratura Mnati mai, hai, hai, hai!
13

Si cnd grul a fost copt Treierat si vnturat n care l-a ncarcat Si la moara a plecat, Acolo a macinat Si-a facut un colac pentru sat Pe piatra morii masurat, n cuptor l-a vrt prin tinda Si 1-a scos afara c-o grinda, Si l-a taiat n doua Si ne-a dat si noua;

Jupneasa gazda a facut Un colac rar Si-mpletit frumos Pentru plugarasi scos; Si 1-a taiat n doua Si ne-a dat si noua; Si 1-a taiat n cinci Si mi-a dat si mie Ca-s ncaltat cu opinci, Cu opinci ngurguiate, Cu paie de ovaz legate. Mnati mai, hai, hai, hai! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc ndepartat, Unde iepurele Si-a pazi oile, Iar vulpea gaini nu pofteste. Mai ndemnati, mai flacai,

Hai, hai, hai! Mai mnati, mai! Sorcova "Sorcova, vesela, S trii, s-mbtrnii, Peste var, primvar, Ca un pr, ca un mr, Ca un fir de trandafir" Tare ca piatra, Iute ca sgeata, Tare ca fierul, Iute ca oelul. La anul i la muli ani! Sorcova Sa traiti, sa traiti, ntru multi ani fericiti Si ca pomii sa-nfloriti Si ca ei sa-mbatrniti Si ca toamna cea bogata; Fie casa-ndestulata.
14

Tot cu mesele ntinse, Cu facliile aprinse, Sa petreceti mpreuna, Pna-n veci cu voie buna. Cta sindrila pe casa, Attia galbeni pe masa; Ct gru n ogor, Attea vite-n obor; Cte paie-n batatura, Attia copii n patura; Ct par ntr-un cojoc, Attia copii la foc; Cta frunza pe umbrar, Attia bani n buzunar!

Cu semanatul Sa ninga, Sa ploua, Sa picure roua, Si gru sa-ncolteasca, Bogat sa rodeasca! S-aduca nadejde Trecnd de primejdie. Copiii sa creasca, Multi ani sa-nftoreasca Ca merii, Ca perii, n mijlocul verii Si-n timpul primaverii. Tare ca piatra, Iute ca sageata, Tare ca fierul, Iute ca otelul. La anul si la multi ani!
15

16