Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

POLUAREA
Poluarea este un complex proces ecologic generat de activitile umane antiecologice, efectuate n ambiana natural i n cea influenat n grade diferite de ctre om. Poluarea este unul dintre multiplele rezultate ale retrogresiunii i ea poate fi stpnit dac autoritile competente intervin prompt i pe termen lung cu msuri de redresare ecologic. Poluarea mai poate fi definit ca modificarea componentelor naturale sau prezena unor componente strine, ca urmare a activitii omului i care provoac efecte nocive asupra sntii sau creeaz disconfort . Acele componente strine de care am amintit mai sus poart denumirea de poluani i sunt considerai ca prezene indezirabile, insolite, care peste anumite limite pun in pericol echilibrul ecologic iar in acest fel atac sntatea. Atunci cnd se vorbete despre compui chimici se utilizeaz foarte frecvent termenul de noxe . Eliminarea acestor substane se poate realiza n mod continuu i n concentraii relativ sczute, acumulndu-se n timp cantiti apreciabile care, cuplate cu fenomenul de amplificare biologic , genereaz disfuncionaliti ecologice pe termen lung. Acest tip de poluare poart numele de poluare cronic, considerat ca fiind cea mai periculoas, deoarece acioneaz lent, efectele nu sunt spectaculoase n termen scurt, iar opinia public nu reacioneaz ferm i n consens.

Caracteristicile generale ale polurii: - poluarea afecteaz mari suprafee, nu cunoate frontiere politice. Ea cauzeaz un prejudiciu nu numai statului n care se produce, dar ntr-o egal msur i rilor vecine (Siniakov,1979)

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G - poluarea crete n intensitate i complexitate, ntr-o manier exponenial, paralel cu creterea numeric a populaiei, a necesitilor acesteia i cu dezvoltarea tehnologic ; - adeseori, importana polurii este subestimat, datorit decalajului n timp i spaiu, ntre ptrunderea poluanilor n mediu i manifestarea efectelor, datorita costului foarte ridicat al msurilor de poluare ori de prevenire, dar i datorit lipsei unor informaii privitoare la limitele admisibile ; - cea mai mare parte a noxelor sunt compui noi, strini mediului natural, ca urmare comunitile i organismele nu i-au dezvoltat mecanisme de neutralizare a lor ; - crete toxicitatea i cantitatea noxelor sintetizate de om, iar aciunea lor este mai puin cunoscut i mai puin selectiv ; noxele se acumuleaz i se amplific de-a lungul lanurilor trofice, genernd deseori moartea speciilor aflate n vrful piramidei ; - noxele influeneaz calitatea solului i a apelor, implicit structura i dinamica ecosistemelor terestre i acvatice, iar de aici i funciile lor . Poluarea reduce biodiversitatea ecosistemelor afectate prin dispariia unor specii, prin declanarea unor migraii ale unora dintre acestea ori prin favorizarea exploziei celor rezistente. Poluarea determin probleme ecologice globale, cum ar fi : ncalzirea global, epuizarea stratului de ozon, depuneri acide, defriri ale pdurilor, deertificare.

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

TIPURI DE POLUARE
1.Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul i este necesar pentru pentru toat creterea producia majoritii plantelor esenial

agricol. Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care provoac boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaa plantelor i animalelor. Metodele neraionale de administrare a solului au degradat calitatea lui, au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au dezinfectat solul cu bromid de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta cpsunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor. n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii.

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

2.Poluarea aerului
Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major. Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i dioxidul de sulf de la impuritile din combustibili.n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa.Pn n secolul XX smogul devenise deja un hazard major al sntii. Majoritatea poluanilor sunt "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate ajung s fie lipsite de via. Regiunile ce sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa, estul Statelor Unite i estul Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide.

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

Industria - sursa de poluare Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala.Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine, sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe. In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, - uneori chiar si mari cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie. Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine. Transporturile - sursa de poluare Transporturile sunt o alta sursa de poluare.In S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe. Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante care realizeaza poluarea aerului, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura,

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele. Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii. Eruptiile vulcanice - sursa de poluare Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Se apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera. Furtunile de praf - sursa de poluare Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100400 milioane tone/an.

Incendiile naturale - sursa de poluare Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare de paduri tropicale. In coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi, au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob.

3.POLUAREA APEI
Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: 1. depunerile radioactive; 2. ape folosite in uzine atomice; 3. deseuri radioactive; 4. ape termale; 5. lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice. Poluanti de natura chimica:

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

Mercurul provenit din: 1. deseuri industriale; 2. inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; 3. ingerarea accidentala de compusi anorganici; 4. deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice Azotatii proveniti din: 1. 2. 3. ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din: 1. 2. ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli.

Plumbul provenit din: 1. evacuarile uzinelor industriale; 2. gazele de esapament ale autovehiculelor; 3. manipularea gresita a tetraetilplumbului antidetonant la benzina. Zincul provenit din: 1. apa sau bauturi cu continut de zinc; 2. ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); 3. dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

folosit

ca

activ

METODE DE COMBATERE A POLUARII

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. Potentiali poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc l-a obtinerea produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

Am putea stopa criza energetica folosind energia intrun mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt: 1. Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. 2. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. 3. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

Dumitrache Stefania Viorela, Musat Raluca Ana-Maria CLS X G

4. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. 5. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. 6. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.

10