Stupina Luni, 09 August 2010 06:36 Plan de afaceri SECTIUNEA GENERALA I. SITUATIA PREZENTA A SOLICITANTULUI 1.

1 Scurt istoric:Apicultura este o stiinta potrivit careia apicultorul este obligat sa intervina numai atuncicnd stie cu precizie ce lucrari are de facut, cerndu-i-se a avea si a cultiva un ascutit si penetrant spirit de observatie, fara de care nu poate practica cu succes cresterea albinelor.Apicultura moderna, prin toate mijloacele si metodele, prin selectia de masa siindividuala, cauta sa puna n productie numai albine productive, fixarea definitiva a uneilinii putnd fi considerata atinsa abia dupa multi ani de munca, caci lucrarea trebuiefacuta n toate stupinele dintr-o regiune, numai astfel putndu-se ajunge la productiiconstante si mari. 1.2 Obiect de activitate: Activitatea principala: Cresterea altor animale 0125 1.3 Date de identificare-denumire:-adresa:-cod unic de inregistrare:-cod CAEN: 0125nr. cont bancar:-banca (denumire, adresa, tel/fax/email si cod swift) 1.4 Resurse umane existente (categorii, calificare, numar): - calificare: apicultor persoana fizica autorizata in apicultura; 1.5 Resurse funciare (terenuri agricole/baze furajere) animale (efective pe specii/rase sicategorii), familii de albine (specii, numar), specii de acvacultura (pe categorii), mijloacede mecanizare (tractoare si masini agricole, utilaje si echipamente agricole, instalatii deirigat etc), constructii n ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru masini siutilaje, spatii administrative etc), cu precizarea regimului proprietatii (in proprietate si/sauarenda/concesiune): In prezent, persoana fizica autorizata detine o suprafata de 4,3 ha teren arabil si 30de familii de albine. 1.6 Situatie financiara si fiscala (datorii fiscale si/sau imprumuturi bancare n derulare -situatia privind respectarea graficului de rambursare, la termen si/sau reesalonate etc): Beneficiarul nu are in prezent datorii fiscale sau imprumuturi la banci. 1.7 Regim juridic (baza legala) de functionare si organizare: PFA, in baza Legii nr. 300/2004. 1.8 Proiecte de investitii similare realizate:Nu este cazul. II. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI PROPUSE 2.1. Denumirea investitiei: Infiintarea unei stupine prin achizitie de familii de albine, stupi orizontali,recipienti pentru depozitarea mierii si unelte necesare desfasurarii activitatii deapicultura. 2.2. Amplasament investitie: Investitia va fi amplasata in mediul rural.

2.3. Descrierea succinta a investitiei (cu precizarea parametrilor tehnici si modulcum acesti parametrii se incadreaza n standardele Uniunii Europene n domeniul protectiei mediului, sanitar-veterinar, sanitar, pentru procesarea investitiilor siincadrarea n standardele nationale pentru alte investitii): Investitia propusa consta in achizitioarea a:20 familii de albine;- 20 stupi ecologici orizontali dotati cu pachete rame faguri si faguri de ceara de albine;- centrifuga de inox cu tava de descapacit;- 50 bidoane pentru depozitarea mierii. Valoarea totala a proiectului este de 894.617 mii lei. Conform cursului de referinta al Bancii Centrale Europene de 39.330 lei/euro, valabil ladata de 26.11.2004, rezulta ca valoarea totala a proiectului este de 22.746,42 euro, sumace se incadreaza in prevederile Masurii 3.4. Tehnologiile adoptate pentru cresterea albinelor pe care intreprinzatorul le va folosi suntin conformitate cu normele europene si legislatia nationala in vigoare.Intreprinzatorul a obtinut de la Directia sanitar-veterinara aviz favorabil pentru proiectul:Infiintare stupina.Investitia propusa respecta legislatia nationala in domeniul sanitar veterinar si al protectiei mediului inconjurator, fiind in conformitate cu normele Uniunii Europene. Apicultura modernaManagement apicol 1.Organizarea stupinei A. Interventii de rutina a. vara , b. toamna revizia de toamna, evidentedefinitivarea pregatirilor de iernare, asigurarea caldurii n cuib, provizii de calitate, spatiude ouat, conditii optime de iernare.variante de iernare I-a, II-a, III-ac. iarna agenda apicultoruluid. primavara rev sumara, rev de fond, ndreptarea situatiilor critice, strmtorarea silargirea cuibului, revitalizari,B. Interventii de urgenta iarna ndreptarea starilor anormale,sezon activ observatii la: urdinis, la ascultare, mirosire etc. 2. Existenta unei bune baze melifere alegerea vetrei, asezarea stupilor, raza economica dezbor, stabilirea numarului optim de stupi pe o vatra; 3: Conditii pedoclimatice favorabile capacitatea nectarifera, compozitia solului, clima Management apicolCresterea albinelor poate fi productiva, constituind n acelasi timp, o destindere activa cesensibilizeaza sufletul uman si determina o solidaritate cu toti cei care sunt ndragostiti dealbine si de natura. Cei 3 factori esentiali pentru obtinerea unor bune rezultate n practica si productia apicola sunt: 1. Detinerea unei stupine bine organizate 2. Existenta unei bune baze melifere si 3. Conditii meteo optime. Lipsa unuia dintre acesti 3 factori duce inevitabil la compromiterea recoltei si la pierderi nsemnate pentru apicultor. 1. Detinerea unei stupine bine organizateA. Interventii de rutinan perioada de vara se iau masurile de rigoare pentru prentmpinarea roirii, se asigura apa (n adapatoareasezate la umbra si spalate ct mai des), se practica pastoralul la plantele melifere, seurmareste extragerea mierii la timp, se

ofera toate conditiile optime pentru cules si pentrumentinerea albinelor n stare activa. Culesurile naturale sunt mult mai eficiente decthranirile stimulente, datorita aportului de nectar si polen proaspat. Pentru aceasta se practica apicultura de tip pastoral.n perioada de toamna Perioada premergatoare iernarii - lunile iulie-septembrie - trebuie intens folosita pentru cresterea unui numar ct mai mare de albine, lucru care se realizeaza prin: (august) mierea de zahar nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahar declanseaza diareea si nosemoza.Spatiul de ouat n timpul sezonului activ e necesar ca ponta matcilor sa nu fie stingherita din lipsa celulelor goale pentru puiet. O matca are nevoie de 7 faguri goi ntr-un ciclu de 21 dezile. De regula ramele Dadant au suficient spatiu pentru cresterea puietului. Toamna, ncazul blocarii lor cu miere sau pastura este indicata aducerea n centrul cuibului a fagurilor bine alesi de la rezerva (mai nchisi la culoare, cu celule regulate, fara defecte sau celule de trntori, cu miere n coroane (1,5 kg cel putin pentru a nu crea un gol nmijlocul cuibului). n situatia n care apar blocari masive se pot folosi chiar faguri complet goi, fara coroane de miere.Asigurarea conditiilor optimePentru apicultorii care au asigurate conditiile optime de iernare pentru fiecare colonie (albina multa, tnara si neuzata, provizii de calitate, lipsa umiditatii etc.), iernarea decurge n liniste si fara probleme.Definitivarea pregatirilor de iernare: -nlocuirea matcilor defecte sau epuizate se realizeaza mult mai usor toamna dect vara. Matcile necesare schimbului se vor creste din vreme (evitnd botcile de salvare si deroire) urmarindu-se ca materialul nou introdus sa fie crescut din surse valoroase.Variante de iernare: -1.familiile normale (1,5 kg albina) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pastura si miere) >> 15 kg provizii; -2.familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii; -3.familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificarile trzii = 7 rame => 18-20kg provizii; acestea pot fi iernate si pe 10 rame (25 kg provizii); -4.familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii; -5.nucleele de rezerva (700-900 g albina) = 3 rame => 9 kg provizii (iernnd mai multentr-o cutie de stup, fiind mpachetate corespunzator). Sub acest numar iernarea devineriscanta si chiar daca recuperam o parte din albine acestea nu prezinta nici o garantie pentru cules. Varianta I iernare Fagurii cu provizii pe margine si cei cu celule goale si coroana n mijloc (coroana avndcel putin 2 kg). Este varianta cea mai recomandata, conditia fiind existenta proviziilor corespunzatoare si existenta unor familii puternice. Varianta a II-a iernareFagurii cu provizii n centru si cei cu celule goale (1/2 rama) pe margini. Aceasta varianta se foloseste n cazul coloniilor puternice cnd proviziile nu sunt n cantitate suficienta,fiind un fel de varianta de salvare. Varianta a III-a iernareFagurii cu miere sunt aranjati n ordine descrescatoare de la un capat la celalalt. Aceasta varianta este recomandata atunci cnd iernam cte 2 familii slabe n aceeasi cutie de stup.n perioada de iarna Albinele de iernare pot trai 180 de

zile. Agenda apicultorului n perioada de iarna instalarea gratiilor la urdinis;controlul periodic al urdinisurilor si nlaturarea albinelor moarte;controlul ghemului de iernare care trebuie sa aiba ntre 15 si 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se ntinde pe 7 faguri, adica 25 cm); nlaturarea zapezii de pe urdinisuri si de pe vatra stupinei,stimularea zborului general de primavara si nceperea hranirilor stimulative cu turte de miere.n perioada de primavaraAceasta perioada tine de la iesirea din iarna si pna la jumatatea lunii aprilie. Este perioada n care puterea familiei este aproape aceeasi cu cea din toamna, ritmul de nlocuire al albinei batrne depinznd de o serie de factori cum ar fi: cantitatea si calitatea hranei din cuib, calitatea matcii si ritmul de ouat, pastrarea caldurii cuibului, existenta unui cules de ntretinere sau a unei hraniri stimulente. Revizia sumara se fectueaza la o temperatura de 14-16C, imediat dupa zborul general de curatire, cu copul de a se stabili starea familiilor si a se lua masuri imediate de ndreptare a starilor anormale. Este o lucrare mai putin importanta, putndu-se sari direct la revizia generala. La stupi cu funduri mobile se curata fundurile. Stupii gasiti bezmetici sau orfani seunifica cu alte familii. Reviziz generala este o lucrare care se o data dupa aproximativ o saptamana de zbor , la o temperatura idicata (peste 18-20C), cere multa exigenta si de felul n care se face depindedezvoltarea viitoare a coloniilor de albine. La efectuarea acestei revizii putem ntlniurmatoarea situatie:1.familii foarte slabe = sub 2 intervale;2.familii slabe = 3-4 intervale;3.familii mijlocii = 4-5 intervale;4.familii puternice = 6-7 intervale;5.familii foarte puternice = 7-8 intervale.Familiile care la sfrsitul lui martie, nceputul lui aprilie, nu au cel putin 4 intervale bine populate sunt considerate slabe si necesita luarea unor masuri de ajutorare. n cazul ncare starea lor nu se datoreaza unor conditii subiective (familii nou formate, foste nucleede rezerva etc.) este de preferat sa le unificam, stiut fiind ca pastrarea acestora se vamanifesta ca un adevarat parazitism pe seama familiilor de baza, ncarcnd nejustificat pretul de cost al productiei realizate pe stupina si contribuind la degenerarea fonduluigenetic. n cazul n care ne ocupam cu cresterile de matci ele pot fi totusi pastrate camaterial biologic pentru formarea roilor ce vor primi matci selectionate, provenite dinfamilii recordiste si crescute n conditii cu totul deosebite.La aceasta revizie fagurii cu puiet nu trebuie scosi afara pentru observare, nici nu se cautamatca, caci puietul scos din stup poate sa raceasca. Fagurii pot fi priviti de sus n golulramas n stup prin departarea ramelor. Calitatea puietului va fi apreciata dupa modulcompact sau n mozaic al puietului, existenta celulelor goale printre cele cu puietindicnd o matca cu deficiente, lipsa pasturii sau existenta unei boli. Pentru ca stupul sanu piarda prea multa caldura este indicat ca pe deasupra ramelor sa punem o paturica protejata de o folie de plastic, sau un linoleum.Fagurii cu celule de trntori, gasiti n mijlocul cuibului, daca nu au nca puiet delucratoare, vor fi scosi, exceptie facnd coloniile din lotul de prasila. Fagurii cu preamulta miere se descapacesc pe portiuni mici si numai de la mijloc n jos, mierea fiindmutata de albine n coroanele altor faguri din cuib, lasnd celulele goale, numai bune

pentru ouat.mputernicirea familiilor slabe pe seama celor puternice se va face ncepndu-se cu celede putere mijlocie. Ele vor reactiona foarte spectaculos si vor ajunge la scurt timp denivelul celor puternice, cele slabe fiind ajutate ultimele.Petele de diaree gasite pe rame se razuiesc si se spala cu o crpa muiata ntr-undezinfectant (hipermanganat 1 sau amoniac 10%, ori solutie de formol 20%).Daca numarul fagurilor este prea mare fata de puterea de acoperire a coloniei, se lasa nstup numai fagurii bine acoperiti plus alti 2 de acoperire cu miere, spatiul gol de dupadiafragma completndu-se cu materiale termoizolante.ndreptarea situatiilor criticeColoniile gasite:1. fara puiet vor fi unificate, avnd grija sa sacrificam matca la coloniile care nu dausemne de orfanizare;2. bezmetice vor fi desfiintate dupa regulile stiute;3. bolnave, cu vadite semne de nosemoza sau cele reduse ca populatie se unesc cualtele de acelasi fel formnd o colonie puternica careia i se da o matca noua. Izolamaceasta colonie si o tratam pna la completa vindecare.4. cu potential slab datorita matcilor batrne sau nascute toamna sunt unite cu celevecine, sacrificnd matca necorespunzatoare; coloniile mici cu matci tinere merita sa fie pastrate ca unitati independente sub forma de nucleu, avnd grija sa primeasca, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupina (puietul larvar fiind nlocuit cu puiet capacit ridicat din coloniile puternice care, la rndul lor vor creste puietul larvar);operatia aceasta ajuta ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice);5. fara hrana vor primi miere n faguri sau n pungi (cte 2 kg odata);Fagurii mucegaiti se elimina din stup si sunt nlocuiti cu faguri cu provizii de la depozit.Strmtorarea si largirea cuibuluiOdata cu Revizia principala cuibul se strmtoreaza la numarul de faguri bine ocupati cualbine. Pna la sfrsitul lunii martie cuiburile nu se largesc, ci se tin strnse pentru cafamiliile sa aiba suprafete mari cu puiet n faguri. Dupa trecerea momentului critic alschimbarii albinei si aparitia albinei tinere n cantitate tot mai mare, se trece treptat lalargirea cuibului, la nceput numai cu faguri nchisi la culoare, cu celule de albina, faracelule de trntori sau deformate. Operatia de largire se executa atunci cnd albinele ocupa bine toti fagurii si au trecut pe fetele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folositi pentru largirea cuibului se stropesc cu apa ndulcita cu miere sau se umplu cu siropasezndu-se cte unul n cuib, alaturi de ultimul fagure cu puiet. Spargerea cuibului din 7n 7 zile nu se practica dect atunci cnd vremea s-a stabilizat pe deplin si numai lafamiliile puternice ce ocupa minim 3-4 faguri cu puiet si au cel putin 5-6 intervale albina,de obicei la nflorirea pomilor fructiferi. Daca vom folosi faguri artificiali la largireacuibului, pe timpul nfloririi pomilor, acestia vor fi asezati mai spre margine si dupanceputul claditului pot fi ridicati, asigurnd un numar ct mai mare de faguri ce vor fifolositi pe timpul culesului de salcm.Revitalizarea familiilor slabeSe face n doua etape:Etapa AAre o durata de 55-60 de zile si se ncadreaza n general ntre 20 ianuarie - 20 martie,timp n care vom ncerca sa determinam albinele sa consume cantitati sporite de hrana

8.albine ce cad greoaie pe scndura de zbor indica culesul bogat; albinele care maintrzie facnd cteva rotocoale n zbor indica un cules slab;9.urdinisuri brumate n zilele reci de primavara, dovedesc ca n interior se afla o colonie puternica cu mult puiet n cuib;10.cnd albinele ies rar dar cte doua odata, populatia stupului e slaba;11.cantitatea de miere adunata ne-o indica cntarul de control.B. Prezenta unei boli sau intoxicatii n stupina:1.albine ce tremura din aripi si abia merg leganndu-se pe scndura de zbor iar pe oglindastupului se afla multe albine moarte si unele trag sa moara;2.albinele care se trie n fata stupului neputnd zbura indica o boala (acarioza, boala de padure, paratifoza sau nosemoza);3.puietul eliminat n stare de nimfa este o dovada a lipsei pasturii (coloniile trebuiehranite cu substante proteice) sau a unei boli a puietului;4.eliminarea din stup a pasturii ntarite si pietrificata este dovada excesului de umiditate(mpietrirea puietului);5.cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arata ca n cuib se afla larvelefluturelui de gaselnita care ataca si puietul n celule;6.prezenta larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puietracit si de asemenea trebuie intervenit la toti stupii pentru a vedea despre ce este vorba;7.daca albinele iesind la zbor lasa materiile fecale pe scndura de zbor sau pe peretelefrontal, colonia este bolnava de diaree sau chiar de nosemoza;C. Alte stari anormale:1.resturi de albine pe scndura de zbor si pe oglinda stupului;2.zborul la o temperatura mai coborta (9-100C) indica lipsa apei pentru cresterea puietului; pentru a verifica nevoia de apa a albinelor ntindem la urdinis un deget nmuiatn apa (daca albinele ncep sa linga apa trebuie sa intervenim dnd apa n hranitor, sauintroducem pe urdinis un tifon umezit, care se alimenteaza cu apa dintr-o sticluta asezataafara);3.daca albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi apa cu sare si substante proteice;4.numarul mic de culegatoare de polen indica situatia critica a unei colonii slabe;5.cnd culegatoarele de polen lipsesc cu totul este un indiciu clar al lipsei matcii;6.albine care nu activeaza, paza sporita, activitate timida la urdinis = lipsa matcii sau oalta anomalie (matca plecata la mperechere etc.) = trebuie gasita cauza;7.zbor intens si dezordonat de albine, multe ies si se ntorc imediat la urdinis, altelealearga pe peretele stupului sau n lungul scndurii de zbor, parca ar cauta ceva; ridicnd podisorul, fara sa folosim fum, albinele parca plng = matca disparuta de curnd;8.albine care ntrzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stari critice care trebuieimediat lamurita si pe ct posibil ndreptata:1.colonie moarta sau muribunda (albinele vor fi stropite cu sirop caldut),2.albinele nu pot iesi din cauza urdinisului nfundat cu albine moarte;9.albine putine care intra si ies agale pe urdinis iar la ascultare se aude un zumzet domolsi plngator = familie bezmetica ;10.lupta dintre albine pe scndura de zbor indica nceputul unui furtisag; daca n acelasitimp este si un zbor activ si sovaielnic, nseamna ca furtisagul este n toi si trebuie saintervenim; 11.daca la zborul de curatire ies si trntori nseamna ca matca este batrna sau samperecheat toamna trziu, existnd si riscul ca matca sa fie nemperecheata

(observatiase va nota la partida si chiar daca matca ncepe sa oua normal, va fi schimbata n cursulverii, caci n mod obisnuit o astfel de matca nu este prolifica;12.larvele de trntor eliminate n aprilie-mai, sunt semne ca albinele nu au rezervesuficiente de hrana si trebuie intervenit cu hrana;13.activitatea intensa a trntorilor n luna mai este un semn al pregatirii de roit;14.prezenta la urdinis a unui numar mare de albine, nseamna fie paza sporita(caracteristica stupilor fara matca sau cu matca nemperecheata), fie aerisire deficitara;15.aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdinis (asa numita "barba")avertizeaza apicultorul ca roitul e aproape, sau ca trebuie sa largeasca cuibul;16.zborul intens, foarte abundent si aparent dezordonat, n fata unui stup arata ca familiarespectiva e n curs de roire si trebuie ncepute lucrarile de prindere a roiului;17.urme de cristale de miere scoase afara pe urdinis, dovedesc cristalizarea mierii nfaguri ceea ce duce la nfometarea albinelor daca nu sunt ajutate;18.grup de albine n numar de 10-12 stnd pe pamnt n fata stupului, este dovada camatca acelui stup a murit si este eliminata din stup.19.matca care cnta = n stup sunt mai multe botci care au ramas nedistruse dupa roire;20.zgomotul si ventilatia abundenta produse pe timpul serii si al noptii = cules intens;21.activitate slaba la toti stupii si liniste desavrsita pe timpul noptii = criza de nectar;22.zumzet ascutit, prelung si plngator urmat de liniste totala = colonie orfana;23.zumzet scurt si grav ce apare atunci cnd ciocanim putin stupul = colonie normala.Observatii la ascultareObservatii la mirosireMiros neplacut care iese pe urdinis = loca sau alta boala.2. Existenta unei baze melifereConditiile unei bune baze meliferea. sa aiba ct mai multe, ct mai variate plante nectarifere si sa fie ct mai apropiate devatra stupinei; b. sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna n vedereacresterii unui contingent ct mai mare de albine tinere pentru iarna.Raza economica de zbor Se nregistreaza suprafetele de teren ce intra n perimetru stupinei, dupa modul lor defolosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fnete naturale, paduri etc. Raza economicade zbor n jurul stupinei este de 1,5-2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de938 sau 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia n calcul conventional numai otreime, stiut fiind ca n cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult,datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii,furnici).Stabilirea numarului optim de stupiF = M/mn care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala demiere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an,aproximativ 130 kg . Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor seinventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafata sedetermina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla n masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modulde folosinta (pasuni sau fnete naturale).Alegerea vetrelor de stupinaSe va face n functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este

contraindicata:1. depasirea numarului de 100 de stupi,2. asezarea stupilor pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), napropierea cailor ferate, a drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale si alacurilor mari.Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin 20m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar n cazul n care acest lucrunu este posibil, se iau masuri ca ntre stupi si drum sa se ridice un gard nalt prin carealbinele nu pot zbura, fiind obligate sa zboare la naltime mai mare, fara a mai mpiedicacirculatia oamenilor si animalelor.La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de:distanta fata de alte stupine,situarea drumurilor de acces si accesibilitatea stupinei pe orice vreme (autobuze, trenuri,mijloace auto),adapostirea de vnturi si de arsita soarelui etc.Asezarea stupilor Se recomanda ca:stupina sa fie ferita de vnturile dominante; pozitionarea stupilor sa fie catre sud-est, pentru a determina albinele sa nceapa zborulct mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara nclinare spre fata, la o naltime de cel putin15-20 cm de sol, distanta ideala dintre ei fiind de 3 m pe rnd si de 4 m ntre rnduri(cnd sunt asezati n forma de sah), de 5 metri pe rnd (cnd sunt asezati perechi), sau de6 metri pe rnd (cnd sunt asezati cte 2-3 n semicerc si cu urdinisurile n directii diferite).3.Conditii pedoclimatice favorabileAcestea se refera la compozitia solului si la tipul de clima ce pot influenta n bine sau nrau producerea nectarului.Capacitatea nectariferaCapacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului n zahar variaza n functie de:specie, vrsta,varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau n inflorescenta , stadiulnfloririi si conditiile pedoclimatice .Compozitia soluluiAerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile optime pentru secretianectarului. Tipul de sol si ngrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia denectar.ClimaToate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatiinectarifere. Plantele ce au nectariile adapostite n profunzime (trifoiul rosu) produc, nzilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la suprafata(hrisca, mustarul) secreta mai mult mustar n zilele cu o nebulozitate mai mare. Ploilemoderate si vntul cald favorizeaza productia de nectar, n timp ce precipitatiile NR CRT ACTIVITATEA Luna I1 - Contactare furnizori;- Evaluarea ofertelor Incheiere contract achizitie X2 - Plata integrala a echipamentelor;- Achizitionare echipamente; X 2.9. Esalonarea investitiei, din punct de vedere financiar (achizitie, plati catre furnizori,incasare ajutor financiar nerambursabil SAPARD): Nr. Activitatea Luna IMii lei Euro1 - Plata serviciilor de consultanta pentru intocmirea documentatiei 25.840 6572 -Plata sumelor datorate furnizorilor de echipamente 860.737 21.8853 - Plata ajutorului financiar nerambursabil, corespunzator a 50% din valoarea totalaeligibila a proiectului 406.790 10.343 2.10. Finantarea investitiei Valoare totala: 894.616.699 lei / 22.746,42 euro , din care:- eligibila 813.580.380 Lei / 20.686 Euro Surse de finantare:surse proprii : 487.826.509 Lei / 12.403,42 Euro :din care credit: 0 (Lei/Euro); modalitate de asigurare-fonduri publice: 406.790.000 Lei / 10.343 Euro 2.11 Indicatori

de viabilitate economico-financiara: 1. Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului fara TVAVi = 20.786 euro / 817.513.380 lei. 2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conformobiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/tarife pe unitatea de masura diferentiat pentru fiecare obiect de activitate (masura/submasura)- euro -An 1 An 2 An 3 An 4 An 5Ve 6.147 13.959 19.217 22.264 26.965 3 Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente.Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare si se calculeaza n functie dedomeniul de activitate, consumuri specifice pentru fiecare submasura n parte. - euro -An 1 An 2 An 3 An 4 An 5Ce 2.269 3.710 5.041 5.680 6.558 4. Rezultatul din exploatare (Re) = rezultatul din activitatea curentaSe calculeaza: Re = Ve Ce trebuie sa fie minim 10% din Ve - euro -An 1 An 2 An 3 An 4 An 5Re 3.878 10.248 14.176 16.584 20.407 5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazutimpozitul pe profit. euro -An 1 An 2 An 3 An 4 An 5Pn 2.599 7.141 9.507 10.959 13.261 6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare ainvestitiei (exprimat n ani). Se calculeaza Dr= Vi /Pn mediu, unde Pn mediu= profit netmediu pe orizontul de prognozaDr trebuie sa fie maxim 7 ani Dr = 3 ani, 1 luna si 21 zile. 7. Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) trebuie sa fie minim 5% - % -An 1 An 2 An 3 An 4 An 5Re 13 34 46 53 64 8. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentruorizontul de timp prognozat : Cf = 0 euro 9. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = modul n care cheltuielilefinanciare (dobanzi bancare la creditele contractate) pot fi acoperite din rezultatulactivitatii curenteGa = Re/Cf trebuie sa fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupaincheierea investitiei : Nu este cazul. 10. Rata indatorarii (RI) = total datorii/total activeTrebuie sa fie maximum 60% RI = 0 11 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/(dobanzi+platileasing + rambursarea datoriilor) RAFN =120% (pentru fiecare an de prognoza): Nu este cazul.12. Valoarea neta actualizata (VNA)=FNi/(1+r)I +FN5/r-Vi, VNA>0,i=1unde: r=rata de actualizare=8%, r=rata dobanzii de refinantare BCE (2%)+ marja de risc pe tara (6%) evaluata de catre Agentie ca valoare medie si care va fi reevaluata pe masurace conditiile Pietei monetare europene se schimba. Se impune introducerea unei aproximari unitare. VAN = 105,012