Analiza demografica comparativa intre Suedia si Togo in perioada 1950-2050

Suedia(Regatul Suediei) este un stat din nordul Europei avand o suprafata de 449 964 km.Conform recensamantului din 2010 populatia tarii a ajuns la 9 347 899 locuitori,densitatea fiind de aproximativ 20,6 loc/km. Pentru a studia demografia Suediei si mobilitatea ei trebuie sa avem in vedere o serie de factori dintre cei mai diversi :fizico-geografici,istorici,economici. Printre factorii fizico-geografici se numara clima (temperat-continentala rece) si relieful ,care au impiedicat o inmultire rapida a populatiei tocmai datorita temperaturilor mult mai scazute pe toata perioada anului ,decat in restul Europei si a reliefului accidentat(Muntii Scandinaviei)ce nu permite dezvoltarea activitatilor agricole sau chiar economice. Un alt factor este cel istoric,el fiind reprezentativ pentru dinamica populatiei.Astfel in Suedia imigrarile au adus un aport pozitiv(21%) ,cel mai multi venind din state ca Finlanda, fosta Iugoslavie,Polonia,Iraq,China pentru diferite motive: in cautarea unui loc de munca mai bun, mai stabil (China, S.U.A). Exista insa si imigranti refugiati ce provin din Iran si Chile.Factorul economic este unul foarte important acesta punandu-si amprenta asupra calitatii vietii.In Suedia economia este foarte dezvoltata,Stockholm fiind un important centru industrial si comercial unde cele mai favorabile dezvoltari le-au cunoscut sectoarele de inalte tehnologii ,electrotehnica si industria farmaceutica.Astfel Suedia este azi o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Togo este un stat din Africa de Vest ce are o suprafata de 56 785 km.Demografia este reprezentata de 5 018 502 locuitori si o densitate de 88 loc/km.Evolutia populatiei este studiata in masura in care factorii fizico-geografici , istorici si economici au influentat-o. Astfel clima statului este calda, de tip tropical cu doua sezoane(unul secetos si altul ploios)destul de favorabil popularii. Nordul statului este influentat de harmattan(un vant fierbinte si incarcat de praf ce vine dinspre Sahara) iar sudul sau prezinta deschidere spre Golful Guineii.Relieful este reprezentat de podis si campie (mlastinoasa) ceea ce a favorizat dezvoltarea dinamicii populatiei.Un factor important in diminuarea numarului de locuitori il reprezinta numarul de emigrari inspre statele dezvoltate, chiar si pe alte continente(S.U.A , Europa) dar si efectele

mortalitii cauzate de SIDA; aceasta poate rezulta ntr-o speran de via mai sczut, rate de mortalitate i morbiditate crescute, populaie sczut. (estimat oficial iulie 2000).Factorul economic este si el important avand in vedere ca Togo detine resurse minerale(mii tone),resurse agricole (mii tone) dar si produse industriale (energie electrica , ciment , bumbam, etc).Comertul este si el putin dezvoltat , locuitorii statului Togo obtinand miliarde de franci pe urma fosfatilor, bumbacului , uleiului de palmist ,textile ,etc.In ceea ce priveste turismul Togo reuseste sa aduca anual 80 000 de turisti pe litoralul Golfului Guineii la Lom si Ancho.

Figura 1. Dinamica numarului de locuitori(mii) in Suedia si Togo in perioada 1950-2050

Tendinta generala de evolutie a dinamicii numarului de locuitori in Togo este de crestere brusca comparativ cu Suedia unde aceasta prezinta o evolutie mai usoara. In Togo dinamica populatiei este relativ constanta intre anii 1950-1965. In aceasta perioada numarul de locuitori se incadreaza intre 1 395 000 si 1 700 000, urmand ca mai apoi sa inregistreze in urmatoarele decenii o crestere spontana, pana in anul 2050, cand populatia va atinge pragul de 11 130 000 de locuitori. Dinamica populatiei in Suedia evolueaza pozitiv si uniform pe toata perioada analizata pornind de la 7 014 000 locuitori in 1950 si ajungand la 10 916 000 locuitori in 2050. Astfel se observa ca desi amandoua tarile inregistreaza un progres in cadrul dinamicii numarului de locuitori, pentru Togo ,acesta este vizibil ascendent reusind chiar in anul 2050 sa depaseasca populatia Suediei.

Figura 2. Dinamica ratei natalitatii in Suedia si Togo in perioada 1950-2050

Tendinta generala a dinamicii ratei natalitatii in statul african Togo este de scadere drastica in timp ce pentru Suedia acesta prezinta o scadere superficiala de aproximativ 4 . Pentru Togo ,in perioada 1950-1980 se remarca o stagnare dinamicii ratei natalitatii in jurul valorii de 47-48 , urmand ca mai apoi pana in anul 2050, valorile ratei sa inregistreze o scadere continua si extrema pana la valoarea minima data de 18,2 . In Suedia rata natalitatii are valori mici inca de la inceputul perioadei analizate (~14) evidentiindu-se o stagnare pana in anul 1980, dupa care cand urmeaza o perioada de crestere lenta (cu aproximativ 2) datorata imigrarilor din Europa, proaspat evadata de sub regimurile comuniste.Dupa aceasta urmeaza o perioada scurta de scadere a natalitatii.In ultimul sector al graficului ratei natalitatii in Suedia (2000-2050) se poate observa din nou stagnarea natalitatii ce ia valoarea de 11. Astfel se observa ca desi Togo a inregistrat o scadere brusca a natalitatii in perioada 1980-2050 pana la valoarea de 18 , ea tot este superioara Suediei ce inregistreaza o dinamica a ratei natalitatii de doar 11

Figura 3. Dinamica ratei mortalitatii in Suedia si Togo in perioada 1950-2050

Tendinta generala a ratei mortalitatii in Togo este de scadere radicala ajungand de la 30 la 8(coincide cu rata medie a mortalitatii pe glob in prezent) in timp ce Suedia pastreaza o tendinta constanta in jurul valorii de 10. In Togo ,rata mortalitatii este in continua scadere de la inceputul pana la sfarsitul perioadei analizate , primul sector (1950 -1995) prezentand o diminuare abrupta cu un ecart de 16 datorat in primul rand sistemului deficitare de ingrijire medicala si infectarii multor locuitori cu SIDA. In Suedia, tendinta ratei mortalitatii este evident stagnanta (10) aceasta prezentand mici variatii aproape insesizabile.Aceasta se datoreaza unui echilibru dintre sistemul de ingrijire medicala ,nivelului de dezvoltare economica si nivelelui de instruire a populatiei, insa aceasta rata ,putin peste media globala sustine argumentul imbatranirii populatiei. In concluzie prezentarea graficului de mai sus se poate evidentia clar diferenta de dezvoltare economica intre cele doua tari cea africana cu o tendinta de scadere continua si europeana cu o rata a valorii mortalitatii constanta.

Figura 4. Dinamica sperantei de viata la nastere in Suedia si Togo in perioada 1950-2050

Tendinta generala a dinamicii sperantei la nastere este de crestere atat pentru statul Togo cat si pentru Regatul Suediei, insa ea este mult mai vizibila pentru primul mentionat. In Togo dinamica sperantei de viata la nastere prezinta o crestere continua pornind de la 35,2 ani in anul 1950, urmand ca mai apoi in anul 2050 sa se dubleze,ecartul dintre cele doua valori fiind destul de mare(34 ani) .Aceasta prezinta totusi o stagnare intre anii 1985-2010 in jurul valorii de 55 ani.Aceste cresteri dovedesc o imbunatatire a nivelului de trai prin progresul industriei ,agriculturii si mai ales a sistemului de ingrijire medicala. In Suedia acest indice prezinta si el valori din ce in ce mai mari,la jumatatea secolului XX fiind de 71,7 ani si ajungand in 2050 sa fie de 85,7,valori care depasesc clar valoarea medie a sperantei de viata pe glob 67.6 ani.Acest fapt demonstreaza clar gradul de civilizatie superioritatea economica a Suediei. In concluzie atat pentru Suedia cat si pentru Togo ,speranta de viata la nastere evolueaza, progresul pentru cel de-al doilea stat fiind vizibil imbunatatit.

Figura 5. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in Togo in anul 1950

Figura 6. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in Togo in anul 2010

Figura 7. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in Suedia in anul 1950

Figura 8. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in Suedia in anul 2010

1.Comparatie pentru structura pe grupe de varsta si sexe in statul Togo in 1950 si 2010 Structura pe grupe de varsta este expresia divizarii populatiei totale a unui stat in efective anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, in trei categorii semnificative ,corespunzatoare populatiei tinere ,adulte si varstnice.In acest caz divizarea populatiei s-a obtinut pentru 21 intervale, respectiv 0-4 ; 5-9 ; 10-14 ; 15-19 ; 20-24 ; 25-29 ; 30-34 ;35-39 ; 40-44 ; 45-49 ; 50-54 ; 55-59 ; 60-64 ; 65-69 ; 70-74 ; 75-79 ; 80-84 ; 85-89 ; 90-94 ; 95-99 ; 100+ .

Astfel prima piramida (Togo 1950) este de tip triunghi fiind particularizata pentru statele subdezvoltate.Ca si caracteristici ea prezinta o baza extinsa deoarece natalitatea este ridicata, atat populatia feminina cat si cea masculina reprezentand 8 % din populatie ; flancurile piramidei sunt concave si uniform repartizate (femei-barbati) iar varful ei este ascutit demonstrand ca numarul varstnicilor este redus.Inaltimea piramidei evidentiaza speranta de viata la nastere ,care pentru Togo in anul 1950 este redusa,valorile de peste 90 de ani nefiind atinse. In anul 2050 piramida structurala are tot forma unui triunghi,aceasta fiind totusi putin deformata(flancurile sunt mai putin concave insa numarul populatiei feminine este aproape egal cu cel al populatiei masculine).Aceasta dezvaluie o imbunatatire a gradului de dezvoltare a statului trecand de la regiune subdezvoltata la regiune mai putin dezvoltata.Astfel baza ei este tot extinsa (7%) indicand natalitatea ridicata iar varful la fel de ascutit demonstrand numarul mic de populatie varstnica.In schimb inaltimea piramidei din 2010 o depaseste pe cea din 1950 prin aparitia grupei de varsta 90-94 de ani. Astfel prin comparatie putem observa ca Togo este intr-o continua evolutie atat demografica (numarul populatiei ,indicele sperantei de viata) cat si economica de la stat subdezvoltat la stat mai putin dezvoltat). 2.Comparatie pentru structura pe varste si sexe in Suedia in anii 1950 si 2010 Piramida structurala din anul 1950 pentru Suedia este de tip amfora.Aceasta corespunde statelor dezvoltate.Baza piramidei este mai putin extinsa sau in acest caz egala cu alte categorii de varsta datorita natalitatii mai reduse decat in tarile subdezvoltate iar flancurile sunt convexe dar aproximativ egale.Varful piramidei este aplatizat indicand o populatie varstnica destul de numeroasa.Totusi se observa o concavitate pentru grupele de varsta tanara si o scadere brusca a populatiei peste 45 de ani ceea ce indica faptul ca un eveniment a influentat populatia in urma cu 15-19ani ,respectiv in cazul Suediei si al lumii aparitia celui de-al doilea razboi care a cauzat victime in randul celor tineri ,pe atunci, si oprirea inmultirii populatiei.Inaltimea piramidei demonstreaza faptul ca speranta de viata la nastere este ridicata si deci Suedia este o tara dezvoltata. In anul 2010 piramida regatului prezinta tot forma de amfora,cu baza evident mai putin extinsa (3-4%)decat in 1950 ceea indica faptul ca natalitatea a crescut clar.Flancurile piramidei sunt convexe deoarece tinerii adulti ce apartin generatiilor 1945-1965 sunt numerosi(baby-

boom) si uniform repartizate ,iar varful este aplatizat indicand evolutia populatiei varstnice.Inaltimea piramidei atinge pragul de 100+ ceea ce demonstreaza speranta de viata foarte ridicata in acest stat european. Astfel putem concluziona ca Suedia este un stat european dezvoltat economic si cu o evolutie demografica infloritoare. 3.Comparatia pentru structura pe varste si sexe in anul 1950 pentru Togo si Suedia Prin compararea celor doua piramide apartinand Suediei,respectiv statului Togo putem observa inca de la inceput diferenta evidenta intre cele doua forme.Prima este de tip amfora evidentiind gradul ridicat de dezvoltar,e iar cea de-a doua este de tip triunghi specifica regiunilor subdezvoltate. O alta diferenta este legata de baza piramidei care este mai putin dezvoltata pentru Suedia(7%) si proeminenta pentru Togo (8%) indicand o natalitate mai ridicata in cea de-a doua.Flancurile primei piramide sunt convexe cu mici neregularitati datorate evenimentelor ce au pus amprenta asupra inmultirii populatiei in timp ce in cea de-a doua flancurile sunt convexe indicand scaderea populatiei odata cu varsta . Varful piramidei pentru statul Togo este clar ascutit in timp ce cel al Suediei este usor aplatizat, iar inaltimea primei este mai mica in comparatie cu graficul Suediei unde aceasta depaseste pragul de 90 de ani.Singura diferenta o reprezinta uniformitatea flancurilor fiecareia dintre cele doua state aceasta demonstrand ca numarul populatiei masculine este aproximativ egal cu numarul populatiei feminine pe fiecare grupa de varsta. In concluzie putem afirma ca cele doua state cel european si cel african prezinta un contrast major diferentele concluzionandu-se in gradul de dezvoltare economica. 4.Comparatia pentru structura pe varste si sexe in anul 2010 in Togo si Suedia Comparand cele doua piramide se evidentiaza diferenta de forma : pentru statul Togo piramida prezinta o forma triunghiulara iar pentru Suedia aceasta ia forma de tip amfora.Piramida triunghiulara prezinta o baza extinsa fata de cea de tip amfora unde baza este de doar 3-4% subliniind natalitatea mult mai scazuta in Suedia decat in Togo.Flancurile prezinta si ele contraste.Asfel pentru primul stat acestea sunt concave desemnand nivel economic scazut iar pentru cel ce-al doilea stat sunt convexe semnaland faptul ca Suedia e o regiune dezvoltata.

Varful piramidei Suediei este aplatizat fata

de cel al statului Togo unde este

ascutit.Acest fapt demonstreaza faptul ca populatia varstnica e mult mai numeroasa pentru statul european decat pentru cel african.De asemenea inaltimea piramidei este maxima pentru Suedia ce atinge pragul maxim(100+) in timp ce cel al statului Togo ajunge abia la 94 de ani.

Dupa realizarea tuturor graficelor putem afirma intre statul Togo si Regatul Suediei exista diferente mari bazate pe gradul de dezvoltare al tarilor, nivelul general de instruire al populatiei,structura pe grupe si sexe ,sistemul de ingrijire medicala,etc.Totusi Togo se afla intro continua dezvoltare a dinamici demografice evoluand pas cu pas din anul 1950 pana in 2050 atat prin speranta de viata la nastere cat si prin dinamica numarului de locuitori,dinamica ratei natalitatii si a mortalitatii,etc.In ceea ce priveste Suedia putem mentiona faptul ca aceasta este favorizata de asezarea in spatiul european si deci si evolutia sa este direct proportionala cu dezvoltarea regiunii in care se gaseste ascensiunea sa in plan economic fiind asigurata si evidenta.

Bibliografie

Andrei I. .Erikos A, 2000 ,Statele lumii de la A la Z,Editura Steaua Nordului,Bucuresti Cornevin R., 1959 , Histoire de Togo, Editura Berger-Levrault,Paris Matei H C. ,Negut S., 1981,Enciclopedia statelor lumii,Editura stiintifica si enciclopedica,Bucuresti

Matei H C. ,Negut S,1975,Statele lumii de la A la Z, Editura stiintifica si enciclopedica,Bucuresti

Site : http://esa.un.org/wpp/unpp/panel_population.htm