Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Ltzebuerg n luxemburghez) este un stat n fr ieire la mare din vestul Europei, vecin cu Belgia,

Frana i Germania. Are dou regiuni principale: Regiunea Oesling n nord parte a masivul Ardeni i Gutland n sud. Luxembourg are o populaie de peste jumtate de milion ntr-un teritoriu de aproximativ 2.586 kilometri ptrai. Este o democraie reprezentativ cu un monarh constituional, fiind condus de un Mare Duce. ara are o economie foarte dezvoltat, cu cel mai mare PIB per capita din lume conform FMI. Istoria i importana sa strategic dateaz din antichitate, cnd a fost fondat ca o fortrea roman i construcia Castelului Luxembourg. Era un punct important de-a lungul Rutei Spaniole cnd Spania era principala putere european care influena ntreaga emisfer vestic n jurul secolelor XVI-XVII. Luxembourg este un stat membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, Naiunilor Unite i a Benelux, reflectnd consensul politic n favoarea integrrii economice, politice i militare. Orasul Luxembourg este cel mai mare i capitala statului, n el i au sediul mai multe instituii i agenii ale UE. Cultura Luxembourg este un mixt ntre romantismul european i germanismul european, mprumutnd obiceiuri de la fiecare tradiie. Luxembourg este o ar trilingv, germana, franceza i luxemburgheza sunt limbi oficiale. Dei un stat secular, religia predominant este cea romanocatolic. Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constituional. Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; n Esch-sur-Alzette, n Luxembourg i n Diekirch), dou tribunale districtuale (Luxembourg i Diekirch) i o Curte Superioar de Justiie (Luxembourg), care include Curtea de Apel i Curtea de Casaie. Exist i un tribunal administrativ, o Curte Administrativ i o Curte Constituional, toate n oraul Luxembourg. Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel mai nalt punct fiind Kneiff, de 560 m. Restul rii este de asemena deluros. Grania estic a Luxemburgului e format de rurile Mosela, Sauer i Our. Pdurile de stejar i fag reprezint 55% din teritoriu. Clima este temperat de tranziie ntre cea oceanic i cea semicontinental. Altitudinea maxim este de doar 300 m in Gutland/Bon Pays. Economia stabil, puternic a Luxemburgului, prezint cretere moderat, inflaie redus i omaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgic, a devenit tot mai diversificat, i include produse chimice, cauciucuri i alte produse. n ultimele decenii, creterile n sectorul financiar au compensat declinul oelului. Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al economiei.Agricultura se bazeaz pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legturi comerciale i financiare n special cu Belgia i Olanda, i ca membru al UE, se bucur de avantajele pieei libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din lume (62 700 USD n 2005). omajul a fost de 4,4% din fora de munc n iulie 2005.

n anul 2009, investiiile strine directe n Luxemburg au fost de 27,2 miliarde dolari[1]. Totodat, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde de dolari n alte ri[1]. n Luxemburg sunt recunoscute i vorbite trei limbi, limba francez, limba german i limba luxemburghez, considerat de unii lingviti ca un dialect al limbii germane. n afar de faptul c e una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este i limba naional a marelui ducat. 87 % din populaia Luxemburgului sunt cretini romano-catolici, restul fiind n principal protestani, musulmani i mozaici. 37% din populaia ducatului este format din imigrani. Luxemburg este capitala Marelui Ducat al Luxemburgului, una din cele trei capitale ale Uniunii Europene. Situat la confluenta raurilor Alzette si Petrusse, orasul este un important centru bancar si administrativ. Printre industriile bine dezvoltate se gasesc cea a fierului, a otelului, a mobilei, a bunurilor din piele, a textilelor, a berii si a mancarii. Din motive de amplasare si geografie, Luxemburg a fost in istorie un loc de o importanta strategica militara mare. Orasul s-a dezvoltat in jurul unui castel de pe Bock, din secolul X. Mai tarziu, in secolul XIV a fost fortificat. Aceste fortificatii au ramas pana ce citadela a fost demolata in 1867, cand Ducatul Luxemburgului a obtinut independeta si si-a asumat neutralitatea. Aceasta neutralitate a fost neglijata de catre Germania cu ocazia primului si celui de al doilea razboi mondial, cand Luxemburgul a fost invadat. Orasul Vechi Luxemburg adaposteste: Piata Armelor - piata animata, ocupata vara de cafenele, dominata de Palatul Municipal, Piata Wilhelm, unde se afla Primaria din anul 1830 si statuia marelui duce de Luxemburg, Wilhelm II al Olandei, Platoul Sf. Spirit - punct de belvedere, Monumentul Solidaritatii Nationale, Bock - stanca pe care a fost construit primul castel al ducatului, fortificatiile si cazematele, Turnul Iacob, statuia lui Goethe, cladirea Consiliului de la Corniche - marginit de case nobiliare, se afla pe marginea vechilor fortificatii si mai este numit "cel mai frumos balcon al Europei.
Marele Ducat de Luxemburg, e un stat situat in Europa si face parte din grupul de tari Benelux, alaturi de Belgia si Tarile de Jos si din Uniunea Europena. Luxemburgul e una din cele mai mici tari din Europa. In vest se invecineaza cu provincia belgiana Luxembourg, care are o suprafata aproape dubla fata de cea a tarii, iar granita estica e formata de raurile Mosel, Sauer si Our. Tara are capitala la Luxemburg, care e cel mai mare oras al tarii si e impartita in 3 districte, 12 cantoane si 118 comune din care 12 au statut de oras. Orasul Luxemburg gazduieste institutii foarte importante precum: Curtea Europeana de Justitie, Curtea Europena de Audit si Banca Europeana de Investitii. Acesta reprezinta una din cele trei capitale ale Uniunii Europene si e situata la confluenta raurilor Alzette si Petrusse. Orasul e un important centru bancar si administrative. In anul 1994 Centrul vechi istoric si fortificatiile din Luxemburg au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Orasul vechi adaposteste : Piata Armelor, o piata animate dominata de Palatul Municipal, Piata Wilhem unde se afla Primaria si statuia lui Wilhem II al Olandei, mare duce de Luxemburg, Platoul Sf. Spirit cu Monumentul Solidaritatii Nationale, Bock, stanca pe care a fost construit primul castel al ducatului, fortificatiile si cazmatele, Turnul Iacob, statuia lui Goethe si Cladirea Consiliului de la Corniche situate pe marginea vechilor fortificatii. Catedrala Notre Dame, e o impresionanta cladire gotica construita intre anii 1613 si 1621 ce adaposteste cavoul familiei regale precum si un sarcofag al lui John cel Orb, care poate fi vizitat numai cu aprobare. Muzeul National de Arta si Istorie se afla in partea cea mai veche a orasului si adaposteste exponate arheologice, istorice si etnografice. Colectia Bentinek-Thyssen, detine opere de arta din sec XV-XVIII, care au apartinut faimosilor Rembrandt, Rubens si van Dyck. Cea mai veche parte a Palatului Grand Ducat a fost construita in anul 1572, acesta fiind o cladire de o frumusete rara. In apropiere de acesta isi are sediul Cladirea Camerei Deputatilor.

O destinatie foarte populara o reprezinta Vianden, situat pe ambele maluri ale raului Our, in apropiere de granita cu Germania. Castelul feudal de pe stanci a fost construit in sec IX si a fost resedinta contiilor de Vianden. In prezent acesta adaposteste un muzeu care expune istoria sa si legaturile cu familiile regale din Europa pana in Evul Mediu. Biserica Trinitrilor, e o constructie in stil gotic ce dateaza din 1248 si are o manastire adiacenta. Muzeul de Arta se afla intr-un fost conac si detine o colectie de peste 500 de papusi si prezinta viata din secolele XVIII si XIX. Aici se afla si casa in care a locuit Victor Hogo in timpul exilului, loc in care sunt expuse diferite colectii de suveniruri stranse de acesta de-a lungul vietii, din diferite locuri. Berdorf e una din cele mai populare zone turistice din Luxemburg. Acesta e situat pe un platou cu vedere spre vaile raurilor Ernz Negru, Sure si Aesbach. Muntii stancosi ofera o priveliste de neuitat, iar printre prapastii se gasesc numeroase trasee pentru drumetii, bine amenajate. Padurea este rezervatie naturala, iar animalele si intreg habitatul acestora sunt protejate. Stanciile de aici sunt cunoscute de cataratorii din intreaga lume, insa pentru catarare e nevoie de un permis. Acesta se acorda tuturor persoanelor, fara restrictie. Un important oras din regiunea Mica Elvetie este Echternach, celebru datorita formatiunilor stancoase de gresie, a numeroaselor parauri care strabat padurile dese si datorita procesiunilor dansante, unice in lume care dateaza de secole si care atrag numerosi turisti din intreaga lume. Principalele atractii turistice sunt: Manastirea Sf. Wilibrord, construita de un calugar din Northumbria, care pastreaza si azi traditia dansurilor din prima marti de dupa Duminica Rusaliilor, Piata Orasului, Vila Romana, Pavilionul Louis XV, Muzeul Manastirii si cel al Preistoriei. Pentru iubitorii de ciclism acesta are amenajate trasee pana in Diekirch, Luxembourg si Vlanden.

Geografie: Luxemburg este aezat n Europa de Vest. Limite: Belgia (V i N), Germania (E), Frana (S). Geografia fizic: Luxemburg are dou zone distincte de relief: n N muni erodai, cu aspect de podi (Oesling) i cu vi adnci (Sur), reg. ce face parte din cea a Ardenilor, i n , cmpia Gutland/Bon Peys, cca. 65% din terit., care continu cmpia Lorenei (274 m alt.). Clima: este temperat de tranziie ctre cea continental. n N este mai aspr, n S, n Gutland, clima e mai dulce. Flor i faun: Pdurile acoper 33% din terit. Luxemburgului; pduri de foioase (n Oesling predomin stejarul i n Gutland fagul). Populaia: este format din luxemburghezi i strini (cca. 20%): italieni, portughezi, francezi, germani. Concentrarea populaiei n S i SV rii. Rata natalitii: 12,5; a mortalitii: 9,9. Rata populaiei urbane: 89%. Resurse i economie: Luxemburg are o economie dezvoltat, axat n ultima vreme pe operaiuni bancare, pe o extindere a serviciilor n general. Industria siderurgic foarte dezvoltat, pe baza importului de materie prim (n deceniile trecute mai avea rezerve proprii de min. de fier). Agricultura e bazat pe creterea animalelor (bovine, porcine); culturi variate: cereale, pomi fructiferi, vi de vie, flori, tutun. Export: ctre partenerii din Benelux i rile CEE. Transporturi i comunicaii: ci ferate, ci rutiere, aeroport la Luxemburg Ville. Orae: Esch-sur-Alzette (SV), Differdange /Differdingen (SV), Dudelange/Diidelingen (S). Istoria Luxemburgului: n sec. X n jurul oraului i castelului familiei de

Luxemburg se ridic un comitat care n 1354 devine ducat. n 1441 L. trece sub stpnirea ducelui de Burgundia; n 1506 devine posesiune a Habsburgilor din Spania; 1659-1697 este ocupat de Frana. n 1714, prin tratatul de la Rastatt, Luxemburg este cedat Austriei. In 1795 este anexat de Frana: Congresul de la Viena (1815) ridic Luxemburg la rangul de Mare Ducat, legat de Olanda printr-o uniunepersonal, membru al Confederaiei Germanice. Partea occidental a Luxemburgului n 1831 este ncadrat n Belgia; restul, sub suzeranitatea regelui Olandei. n 1867, tratatul de la Londra recunoate independena Luxemburg i neutralitatea sa sub garania marilor puteri. n 1912 este abrogat legea salic n Luxemburg i MarieAdelaide devine mare duces. ntre 1914-1918 Luxemburg este ocupat de germani. n 1919, marea duces Chariotte d o Constituie democratic rii. n 1922, uniunea economic cu Belgia. ntre 1940-1944, ocupaia german. n 1947 Luxemburg mpreun cu Belgia i Olanda formeaz uniunea vamal, apoi econ. Benelux. Stat membru fondator a importante organizaii europene i internaionale printre care: Consiliul Europei (1949), CEE (1957), NATO (1949), Uniunea Europei Occidentale (1955). Statul: este monarhie constituional, mare ducat ereditar, conform Constituiei din 1968. Puterea legislativ este exercitat de marele duce i de Camera Deputailor (Parlament); mandat pe 5 ani. Puterea executiv este exercitat de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.

E adevarat ce se spune despre Luxemburg?

Daca urmarim ce ni se pregateste si daca exista o infima posibilitate sa fim transformati in a treia lume a Europei (ceea ce nu este imposibil la nivel strategic), atunci a venit momentul pentru fiecare dintre noi sa ne gandim serios la care locuri ne pot oferi ceva mai bun, ca popor care face parte din Europa. Luxemburg este un mic stat, numit paradoxal Marele Ducat Luxemburg, care face parte din grupul de tari Benelux Belgia si Tarile de Jos, cu o suprafata de numai 2.586 km patrati si o populatie de 468. 571 locuitori. Sistemul de guvernare este monarhia constitutionala. Are o economie stabila, cum de altfel ne putem da seama de vreme ce la stirile de la 5 nu auzim niciodata ca in Luxemburg se sinucid oameni din cauza saraciei, nici ca e datoare la UE cu milioane de euro. Limbile vorbite si recunoscute sunt franceza, germana, luxembourgheza. Cel putin 37 % din populatie este formata din imigranti, ceea ce inseamna ca nu am fi prost primiti si ca populatia nu este xenofoba, cel putin teoretic. Cele mai mari orase gasite in Luxemburg sunt Esch sur Alzette, Dudelange si Differdange. Nivelul de trai din aceasta tarisoara este unul dintre cele mai ridicate din Europa, iar locuri de munca se pot gasi pe site-urile www.eures.europa.eu, www.adem.public.lu, www.jobsearch.lu, etc. Pentru romani, bineinteles, este nevoie de permis de munca pentru a putea obtine un job legal, dar asta nu e ceva imposibil, avand in vedere ca legea se aplica in multe tari din Europa, iar romanii sunt capabili sa obtina astfel de permise. Impozitele, datatoarele de batai de cap, sunt cele mai scazute din Europa, la fel ca in Irlanda. Turistii care au vizitat tara spun ca nu este de o frumusete formidabila, in sensul ca este mentinuta la aspectul simplu si de bun simt, are o arhitectura frumoasa, dealuri, munti si peisaje placute, locuitori linistiti, asadar un loc perfect pentru cineva satul de agitatie.

Forma de guvernamant: monarhie Suprafata: 2.586 km Populatia: 468.571 locuitori Limba naional: luxemburgheza Religie: 87% romano-catolici, 13% protestani, ortodoci, evrei, musulmani Capitala: Luxemburg

Moneda: euro Ziua independenei: 11 mai 1867 Fus orar: UTC +1/+2 Domeniu Internet: .lu, .eu Prefix telefonic: ++352 Aezare geografic Marele Ducat de Luxemburg este un stat n Europa care face parte din grupul de ri Benelux (alturi de Belgia i rile-de-Jos) i din Uniunea European Vecini Se nvecineaz cu Germania, la est, Frana, n sud, Begia n nord i vest. Relieful Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel mai nalt punct fiind Buurgplaatz, de 559 m. Restul rii este de asemena deluros. Grania estic a Luxemburgului e format de rurile Mosel (Moselle), Sauer (Sre) i Our. Clima Luxemburg face parte din regiunea de clim continental vest european i are o clim temperat fr extreme. Iernile sunt blnde, verile rcoroase i ploile abundente. Starea vremii este diferit ntr-o oarecare msur ntre regiunile din nord i sud. n nord, exist o influen considerabil a sistemului Atlantic, n care depresiunile frecvente dau natere unor condiii meteorologice instabile. Aceasta d natere la cer nnorat i la mult burni i ploaie iarna. Ploaia uneori atinge 1.2m pe an n unele zone. Vara, cldura excesiv este rar i temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile sczute i umiditatea dau natere la ceea ce locuitorii numesc o clim revigorant. n sud, dei cderile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse n jur de 32 inch i iernile nu sunt mai plcute, principala diferen const n temperaturile mai ridicate vara, n special n Valea Mosellei. Culturile, n special podgoriile, au bune condiii aici. Cu o temperatur medie anual de 10C, cele mai nsorite luni sunt din mai n august. Turism Orasul Luxemburg (Ville de Luxembourg, in franceza, Stad Ltzebuerg in Luxemburgheza si Luxemburg Stadt, in limba germana) este capitala Marelui Ducat de Luxemburg, i cel mai mare ora al rii. Luxemburg are o istorie foarte interesanta si bogata, istorie de care se leaga pana si numele legendar al lui Dracula (Vlad Dracul) din Valahia, istorie ce se intinde din vremurile Imperiului Roman, al celui Austro-Ungar si a ocupatiei din timpul Imperiului Spaniol, pana in vremurile Burgundiene si a Revolutiei Franceze. Vechiul Oras Luxemburg face parte din lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Vechiul Cartier si Fortificatiile Cetatii). In anul 2007, Luxemburg si Marea Regiune, alaturi de orasul Sibiu din Romania, sunt Capitale Culturale Europene. Obiective turistice importante sunt Catedrala Notre Dame i primria. n ora se afl o universitate i Radio Luxembourg. Orasul Luxemburg gazduieste deasemenea diverse institutii europene: Curtea Europeana de Justitie, Curtea Europeana de Audit cat si Banca Europeana de Investitii.

Muzee Cele mai multe muzee se afl n oraul Luxemburg, capitala rii. Muzeul naional de Istorie i Art, Muzeul de istorie al oraului Luxemburg, Muzeul de Art Modern al Marelui Ducat ; Muzeul de Istorie Militar, din Diekirch, cunoscut pentru reprezentarea btliei de la Bulge.

Luxemburg isi datoreaza existenta unui amestec de noroc si diplomatie, care au salvat tara de la contopirea in teritoriile invecinate. Ati fi tentati sa credeti ca o tara atat de mica, incat numele sau depaseste hotarele teritoriului - chiar si pe o harta mare - este simpla, insa nu e deloc asa. Locuitorii provin din culturi atat de diverse, incat si acum incearca se se "descalceasca" dupa ce triburile germanice au invins apararea de pe Rin a romanilor in anul 406. Marele Ducat de Luxemburg este format din doua regiuni distincte, ce compun un peisaj de o frumusete deosebita. Zona impadurita Ardeni din nord face parte dintr-un lant de dealuri strabatute de rauri inguste, precum Our si Sure. La sud de Ardeni se afla terenurile bogate ale fermelor din Bon Pays, un platou traversat de vai inguste si de raul Moselle, ce are pe maluri podgorii celebre. Ambele regiuni sunt presarate cu sate pitoresti, castele si case de vacanta. Capitala Luxembourg-Ville este impartita in centrul istoric, ce contine turnurile fortaretei si stradute pietruite, si zona moderna Plateau du Kirchberg, un centru financiar international renumit. Alte localitati mai importante sunt Echternach si Vianden. Puteti vizita toate atractiile tarii in excursii de o zi din capitala sau din orasul invecinat Trier. Principalele atractii turistice Descoperiti incantatorul centru istoric al capitalei Luxemburg-Ville. Vizitati turnurile fortaretei si strazile pietruite serpuitoare. Mergeti si in tunelurile subterane, numite cazemate si plimbati-va cu trenul prin valea Petrusse. Urmariti schimbarea garzii la Plais Grand Ducal, resedinta oficiala a marelui duce. Alte atractii in Luxemburg-Ville includ Place Guillaume (numit si Knuedler) si piata ce are loc aici de doua ori pe saptamana si catedrala Notre Dame din secolul XVII. Culturalizati-va in numeroasele galerii si muzee din capitala. Atractiile includ Muzeul National de Istorie Naturala, Muzeul National de Istorie si Arta si Muzeul Orasului Luxembrg. Districtul modern Plateau du Kirchberg este un centru financiar prosper, cu multe institutii europene si cel mai mare complex cinematografic si mall din Luxemburg. Mai spre est, in orasul Echternach, puteti cedea procesiuni religioase dansante, ce au loc in fiecare an, de Rusaliile penticostalilor. Manastirea benedicta din secolul XVII adaposteste acum un muzeu. Mai vizitati si bazilica St Willibrord si primaria din secolul XV. In Vianden admirati castelul magnific construit intre secolele XI si XIV. Castelul va ofera o vedere panoramica a orasului, de la 450m inaltime. Puteti ajunge aici si cu telescaunul. Mai puteti vizita un

castel in apropiere, la Bourscheid. In orasul medieval Clervaux puteti vizita castelul din secolul XII, care acum adaposteste birouri guvernamentale si turistice, un mic muzeu despre ofensiva de la Ardeni din 1944-1945 si o colectie de fotografie artistica de documentar, Familia Omului, de Edward Steichen. Cutreierati regiunea Mullerthal, mica Elvetie a Luxemburg-ului - paduri dese, izvoare cristaline si formatiuni de gresie spectaculoase, alcatuiesc una dintre cele mai populare zone de drumetii. Statiunile principale sunt Beaufort si Larochette, ambele avand un castel pe un varf de deal. Explorati frumusetea si linistea regiunii Ardeni, pe care localnicii o numesc Eisleck. Zona consta in platouri impadurite, dealuri si vai inverzite. Indreptati-va spre micul oras Esch-sur-Sure, o statiune faimoasa inconjurata de raul Sure. Incercati cateva sporturi de apa - in Parcul Natonal Sure se afla rezervorul de apa potabila a tarii si un baraj ce creaza un lac frumos. Faceti un tur de degustari de vin in sud-est. Raul Moselle curge prin principala zona viticola a tarii. Se organizeaza si croaziere pe rau. Rasfatati-va cu tratamente termale si alte facilitati de relaxare in orasul statiune Mondorf-lesBains. Vizitati micul oras Schengen, unde raul Moselle marcheaza intalnirea dintre Luxemburg, Franta si Germania, un loc devenit faimos dupa ce Tratatul Schengen s-a semnat aici in 1995. Gastronomie Bucataria Luxemburgului imbina esenta Germaniei cu supletea franco-belgiana. Pastravul, stiuca si racii se prepara excelent; la fel si prajiturile. Restaurantele sunt foarte similare cu cele din restul Europei. Vinurile Moselle se aseamana cu cele de pe Rin, insa sunt mai seci decat vinurile frantuzesti mai fructate. O alta specialitate este berea, o adevarata industrie nationala. Feluri traditionale sunt Carre de porc afume (carne de porc afumat cu fasole sau varza), Cochon de lait en gelee (porc de lapte in gelatina), Jambon d Ardennes (faimoasa sunca afumata de Ardeni) si sufle de omleta cu kirsch, un fel de visinata. Istorie Luxemburg a facut parte din imperiul lui Carol cel Mare, iar in 963 a devenit stat independent, cand Siegfried, contele de Ardeni, a devenit suveranul Lucilinburhuc (Mica Padure). In 1060, Conrad, un descendent al lui Sigfried, a luat titlul de conte de Luxemburg. Din secolul XV pana in secolul XVIII, Spania, Franta si Austria au detinut ducatul pe rand. Congresul de la Viena din 1815 a transformat Luxemburg in mare ducat si l-a daruit regelui olandez, William I. In 1839, Tratatul de la Londra a cedat partea de vest a tarii Belgiei. Partea de est a continuat sa faca parte din Olanda si sa fie membra a Confederatiei Germane. A devenit teritoriu autonom in 1848 si teritoriu neutru din decizia Conferintei de la Londra din 1867. Trupele germane au ocupat ducatul in cele doua razboaie mondiale, fiind eliberat de trupele aliatilor in 1944.

Luxemburg s-a alaturat NATO in 1949, Uniunii Economice Benelux in 1948 si Comunitatii Europene in 1957. In 1961, Printul Jean, fiul si mostenitorul Marei Ducese Charlotte, a devenit sef de stat, in numele mamei sale. Aceasta a abdicat in 1964 si fiul sau a devenit mare duce. Parlamentul a aprobat Acordul Maastricht, anticipand unitatea economica a Uniunii Europene in iulie 1992.

Localizarea: Europa de Vest, ntre Frana i Germania

Coordonate geografice: Referin e pe hart: Suprafa a:

4945N 610E

total: 2,586 km pmnt: 2,586 km ap: 0 km

Grani e terestre: total: 359 km ri limitrofe: Belgia 148 km, Frana 73 km, Germania 138 km

Coast: 0 km (fr acces la mare) Teritoriu maritim: 0 (fr acces la mare) Clima: continental temperat cu ierni blnde, veri rcoroase Relief: n mare parte, dealuri cu pant lun i vi largi i puin adnci; dealuri nalte n Nord; pant abrupt pn la cmpia Moselei n Sud-Est. Altitudini limit: Cel mai jos punct: Rul Mosela n Wasserbillig 133 m Cel mai nalt punct: Buurgplaatz in Huldange 559 m

Resurse naturale: Minereu de fier (nu mai e exploatat), pmnt arabi Folosirea terenului: Pmnt arabil: 24% Culturi permanente: 1% Puni permanente: 20%

Pduri: 21% Altele: 34%

Pmnt irigat: 10 km (inclusiv Belgia) (estimare 1993) Hazarde naturale: Probleme actuale de mediu: poluarea aerului i a apei n zone urbane Tratate interna ionale de mediu: Semnatar:

Poluarea Aerului, Poluarea Aerului Oxizi de Nitrogen, Poluarea Aerului Sulf 85, Poluarea Aerului Sulf 94, Poluarea Aerului Compui organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea climatic, Deertificare, Specii n pericol, Deeuri periculoase, Dumping marin, Interdicia testelor nucleare, Protecia stratului de ozon, Poluarea navelor, Lemn tropical 83, Lemn tropical 94, Mlatini Semnat, dar nu ratificat:

Poluarea aerului - Poluani organici persisteni, Schimbarea climatic Protocolul Kyoto, Modificarea mediului, Legea mrii

Topografie
n ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o asezare variat, cu dou caracteristici principale. Partea nordic a rii este format dintr-o parte a platoului Ardeni, unde nlimile muntoase variaz de la 460 la 610 m. Restul rii este format dintr-un peisaj de coline cu vi largi. Capitala, Oraul Luxemburg, este localizat n partea de Sud a rii. [modificare]Inima

verde a Europei

Cea mai important form de relief, platoul nalt al Ardenilor n Nord, s-a format n milioane de ani. n cel mai nalt punct, atinge o nlime de 559m. Cunoscut ca Oesling, regiunea Ardenilor acoper 842 kmp, aproape 32% din ntreaga ar. Relieful accidentat predomin deoarece eroziunea rurilor a creat de-a lungul timpului un peisaj variat, de munte puin nalt, acoperit de o vegetaie dens, uneori cu variaii considerabile de altitudine. Aceste diferene de relief, mpreun cu ntinderi de ap amestecate cu pduri, cmpuri i puni sunt principalele caracteristici care fac peisajul att de special. Tipic acestei zone nalte este solul nefertil i drenajul slab care d natere la numeroase turbrii exploatate cndva. Aceti factori, combinai cu ploi abundente i cu nghe, au fcut ca mediul s fie inospitalier pentru primii locuitori. Chiar i astzi, condiiile de trai ntr-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totui, n jur de 7800 de locuitori triesc din pdurit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece solul este att de dificil de cultivat, marea parte a pmntului este folosit pentru punat. Regiunea Ardenilor include i Parcul Naional Upper Sre, o important zon de conservare .

La sud de Sre Riverd, regiunea este cunoscut sub numele de Gutland. Ea acoper puin peste dou treimi din ar. Terenul urc i coboar lin cu o nlime medie de 213 m. Principala activitate este agricultura, termenul Gutland venind de la solul fertil i de la verile calde i uscate din aceast parte a Ducatului, n comparaie cu regiunea Oesling. n consecin, se cultiv n mari cantiti fructe i legume, cum sunt cpunile, merele, prunele i cireele. Eroziunea rurilor din aceast zon a creat vi nguste i profunde i peteri, dnd natere la peisaje spectaculoase. n sudul extrem al rii se afl trmul rocilor roii - o referin la depozitele de minerale care se afl acolo. Bogate n fier nc de pe timpul Romanilor, dac nu chiar de mai nainte, districtul este o regiune minier i de industrie grea care se ntinde pe mai mult de 20 km. Courile nalte ale fabricilor de fier i oel sunt simboluri tipice ale sudului industrial. La est se afl valea Moselei unde se cultiv struguri. Numeroase sate se afl n vile adnci i n preajma podgoriilor de-a lungul rurilor. Fiecare sat are cel puin o cav de vin. Tot n est se afl i Mica Elveie , caracterizat prin vi strmte mpdurite i ravene cu formaiuni pietroase neobinuite. [modificare]Ruri

i lacuri

Luxemburg are cteva ruri minore, ca Eisch, Alzette, i Petrusse, dar rul principal este Mosela cu afluenii si - Sre i Our. mpreun, cursurile lor servesc ca grani ntre Luxemburg i Germania. De-a lungul malurilor se afl multe din castelele medievale ale rii. Mosela izvorte n nord-estul Franei i curge ctre nord prin Luxemburg pe 30.6 km ctre Rin, cu care conflueaz la Koblenz, Germania. Moselle are 514 km lungime i este navigabil, datorit canalizrii, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se afl de o parte i de alta a rului. Izvornd n Belgia, rul Sre curge 172 km spre est prin Luxemburg pentru a se vrsa n rul Mosela. Cursul su sinuos strbate Luxemburg de la est la vest. Rul Our, de-a lungul graniei de nord-est, este un tributar lui Sre. Valea sa este nconjurat de peisaje naturale intacte. Lacul Haute-Sre este cea mai mare ntindere de ap din Marele Ducat. nconjurat de vegetaie luxuriant i de izvoare linitite, lacul este un centru de sporturi acvatice: canotaj, caiac-canoe. Asemenea activiti de aer liber, datorit crora este un punct de atracie pentru turiti, au dus la dezvoltarea unei industrii manufacturiere locale. Oraul Esch-sur-Sre se afl la un capt al lacului. Imediat n amonte de el, rul formeaz un rezervor hydroelectric extins pe circa 10 km n susul vii. Digul Upper Sre a fost construit n anii 60 pentru a rspunde cererii de ap potabil. [modificare]Clima

Luxemburgului

Luxemburg face parte din regiunea de clim continental vest european i are o clim temperat fr extreme. Iernile sunt blnde, verile rcoroase i ploile abundente. Starea vremii este diferit ntr-o oarecare msur ntre regiunile din nord i sud. n nord, exist o influen considerabil a sistemului Atlantic, n care depresiunile frecvente dau natere unor condiii meteorologice instabile. Aceasta d natere la cer nnorat i la mult burni i ploaie iarna.

Ploaia uneori atinge 1.2m pe an n unele zone. Vara, cldura excesiv este rar i temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile sczute i umiditatea dau natere la ceea ce locuitorii numesc o clim revigorant. n sud, dei cderile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse n jur de 32 inch i iernile nu sunt mai plcute, principala diferen const n temperaturile mai ridicate vara, n special n Valea Moselei. Culturile, n special podgoriile, au bune condiii aici. Cu o temperatur medie anual de 10 C, cele mai nsorite luni sunt din mai n august. Primvara, natura se dezlnuie. [modificare]Flora

i fauna

Flora Luxemburgului este caracterizat prin aezarea rii la grania dintre zonele climatice Atlantic-European i Central-European. n nord, se ntlnesc muli fagi i stejari. Stejarii pot crete pn la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantiti mari de lemn dur. De-a lungul malurilor rurilor, se ntlnesc specii ca arinul negru i salcia. Lemnul de arin este galben pal ctre maro-rocat, de textur fin i rezistent chiar i sub ap. Este un lemn important pentru tmplrit n primul rnd datorit rezistenei sale la boli. Slciile pot ajunge la o nlime de 20 m i sunt valoroase n scop ornamental. Vile nguste, adnci, din nord sunt un habitat pentru plante i animale rare, n special lutria, o specie protejat. n sudul industrial, printre cariere i mine abandonate, natura i-a declarat dreptul i sunt flori peste tot.