Colegiul Tehnic Petru Rares Bucuresti,sector 4

Proiect pentru certificarea competentelor profesionale nivel 3 Calificarea profesionala:tehnician designer vestimentar

Elev:CIUNGU ANDREI-RAZVAN Clasa:A XII-a E Coordonator PROF. MARINESCU IULIANA

2012

MATERIALE PRIME UTILIZATE LA REALIZAREA DIFERITELOR PRODUSE VESTIMENTARE DESTINATE ANOTIMPULUI CALD

ARGUMENT
2

Articolele vestimentare au un rol important in protectia corpului.Daca la inceput predomina functia de aparare a organismului impotriva intemperiilor,ulterior functia estetica a capatat o pondere din ce in ce mai mare. Aparitia noilor tehnologii a avut ca efect utilizarea materiilor prime performante prelungesc viata articolelor vestimentare,reduc masa acestora si asigura confortul fiziologic(echilibru,masa,confort termic si lejeritate). Pentru sezonul cald sunt recomandate tesaturile si tricoturile din bumbac cu culori pastel,uni sau imprimate. In acest context lucrarea de fata cu titlulMateriale prime utilizate la realizarea diferitelor produse vestimentare destinate anotimpului cald si este structurata in 4 capitole astfel:

CAP I-> Fibra de bumbac CAP II->Tesaturi CAP III->Tricoturi CAP IV->Exemple de produse

Concluzii Bibliografie

pagina 5-7 pagina 8-13 pagina 14- 25 pagina 26-30 pagina 31 pagina 32

PLANUL TEMEI

I. II. III. IV. V. VI. VII.

ARGUMENT FIBRA DE BUMBAC TESATURI TRICOTURI EXEMPLE DE PRODUSE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

FIBRA DE BUMBAC

1.Obtinerea fibrei de bumbac Fibrele se obtin din fructul plantei de bumbac,care este o capsula in care se gasesc semintele,iar pe acestea fibrele,care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor. Fibrele se dezvolta timp de 60 zile de la scuturarea florii.In primele 20 de zile de la caderea petalelor,ovarul se dezvolta foarte repede,devenind o capsula.In interiorul capsulei se formeaza semintele,acoperite cu fibre de bumbac,cu teretele foarte subtire si lipsit de rezistenta numit perete primar. In faza a doua se produce maturizarea fibrei.Are loc ingrosarea peretelui prin depunerea zilnica de a unei lamele concentrice sintetizate.Se formeaza peretele secundar,iar canalul se ingusteaza. Cand ajung la maturitate,capsulele se deschid,fibrele nu mai sunt hranite de planta,se turtesc si capata rasucituri caracteristice.Culesul se face prin extractia cu grija a fibrelor impreuna cu semintele din capsulele deschise. Dupa recoltare,bumbacul se transporta imediat la statiile de egrenat,unde executa urmatoarele operatiuni: Receptia,sortareasi uscarea; Curatirea de impuritati; Egrenarea este operatiunea de separare a fibrelor de bumbac de seminte; Lintersarea este operatiunea de separare a fibrelor scurte(linters) de seminte; Presarea de baloturi. 2.Structura fibrei de bumbac Fibra de bumbac este individuala,monocelulara,cu un continut de 90-95%celuloza.Celuloza este o substanta monocelulara filiforma,cu grad de polimerizare de 3.000.Catelene moleculare de celuloza dispuse,cel putin in parte,in forma de retea formeaza microfibrele. Manunchiurile de fibrile,dispuse in straturi concentrice paralele cu directia axei longitudinale a fibrelor,cu o inclinare de 30 grade si cu o tendinta de rasucire,formeaza lamelele.

Fibra este formata din: a) Peretele fibrei,compus din: Peretele primar,ce contine 20-25 lamele,are o grosime de 0,5m si un continut redus in celuloza.La exterior prezinta o cuticula in care se gasesc insotitorii celulozei,care au rol de protectie a fibrei. 5

Peretele secundar,ce contine 40-45 lamele,are grosimea la maturitate de 5m si este alcatuit din celuloza aproape pura. b) Canalul(lumen)-de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate a fibrei. *Aspectul la microscop al fibrei de bumbac. La microscop,fibrele de bumbac sunt identificate cu usurinta,deoarece au caracteristici foarte distincte fata de alte tipuri de fibre.In functie de aspectul la microscop se poate determina calitatea fibrei si eventualele operatiuni care a fost supus. In sectiune longitudinala: Bumbacul native are forma de panglica rasucita; Bumbacul mort este drept,cu indoituri caracteristice intr-un unghi de 90 grade; Bumbacul mercelizat este cilindric,usor ondulat. In sectiune transversala: Bumbacul native este alungit,indoit,curabt in forma literei S,lumenul urmeaza forma conturului; Bumbacul mort are perimetrul rotund,cu un cerc in interior; Bumbacul mercelizat aer perimetrul rotund,cu un punct in interior. 3.Proprietatile fibrei de bumbac Aproape toate proprietatile fiziomecanice ale fibrei de bumbac sau determinat de gradul de maturitate.Gradul de maturitate este o caracteristica ce se refera la gradul de dezvoltare a peretilor fibrei de bumbac. Fibrele de bumbac nu ajung la acelasi grad de maturitate,in acelasi timp chiar atunci cand provin de la aceeasi planta sau de la aceeasi capsula. Gradul de maturitate depinde de: Soiul plantei; Regiunea de cultura; Conditiile climaterice din timpul dezvoltarii plantei. De gradul de maturitate se tine seama la: Stabilirea loturilor de bumbac; Stabilirea operatiunilor de innobilare(mercelizare,vopsire). Fibrele cu grad de maturitate scazut,in timpul prelucrarii,formeaza aglomerari de fibre numite nopeuri,care influenteaza atat aspectul,cat si proprietatile mecanice ale produselor.

Proprietatile fibrei de bumbac

Proprietate Culoare Luciul Finete Lungime Higroscopie Comportare la ardere

Valoarea Alba-galbuie,crem,bronz Mat-luciul salab Sub Nm 5.000 Nm 5.000-6.000 peste Nm6.000 Sub 24 mm peste 36 mm 20-24% 7-8% Ard repede,cu flacara stralucitoare,miros de hartie arsa,cenusa de culoare deschisa Rezista pana la 130 grade C 27-44 km 3-10% Sensibile la acizi Rezistente la substante alcaline Sensibile la substante oxidante Cuproetilendiamina

Caracterizare Culoarea naturala nu are importanta pentru intrebuintare Difera in functie de soiul plantei si de regiunea de cultura Finete mica Finete medie Finete mare Fibre foarte usoare Fibre foarte lungi Absoarbe apa in mediu saturat de vapori Repriza Metoda de identificare

Comportare la temperatura Lungimea de rupere Alungirea la rupere Comportare la acizi Comportare la alcali Comportare la substante oxidante Reactivul specific

La temperaturi mai mari se descompune Depinde de lungimea fibrelor Acizii concentrati dizolva fibra Se folosesc la: -curatirea alcalina -mercerizare Solutii diluate de apa oxigenata si hipocloriti se folosesc la: -albire Metoda de identificare

CAPITOLUL II

TESATURI

Aspecte generale privind tesaturile

Distributia firelor pentru realizarea principalelor categorii de produse textile arata ca: 70%sunt destinate tesaturilor; 16% sunt destinate tricotajelor; 10% sunt destinate pentru covoare; 4% pentru materiale neconventionale. Aceasta proportie evidentiaza importanta deosebita a tesaturilor. Definitie-Tesatura este produsul textil obtinut prin incrucisarea in unghi drept a doua sisteme de fire:urzeala(U)dispusa longitudinal si batatura(B) dispusa transversal. Conditia obligatorie pentru obtinerea tesaturii este trecerea alternativa a firelor de batatura peste si sub firele de urzeala si invers.In functie de destinatie si de natura materialului,tesaturile crude sunt supuse unor operatiuni de finisare,in scopul obtinerii unor noi proprietati si pentru imbunatatirea aspectului lor exterior. Clasificarea tesaturilor Tesaturile sunt diverse si se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa natura materiei prime: tesaturi din fire de bumbac si tip bumbac; tesaturi din fire de lana si tip lana; tesaturi din fire de in si canepa; tesaturi din fire de matase si tip matase.

a)

b)

Dupa destinatie:
8

Imbracamintea reprezinta totalitatea produselor realizate pentru acoperirea,infrumusetarea si protejarea corpului uman de o serie de factori externi,cu care acesta vine in contact. Imbracamintea uzuala se clasifica astfel: o In functie de pozitia in raport cu corpul: Lenjerie(panza,stamba,sifon,finet,damasc)etc; Imbracaminte intermediara-rochii,fuste,bluze,pantaloni etc; Imbracaminte exterioara-costume,pardesie,raglane,paltoane etc; o In functie de sexul si varsta purtatorului: Pentru barbati si adolescenti; Pentru femei si adolescente; Pentru copii de varsta scolara; Pentru copii de varsta prescolara; o In functie de anotimpul in care se poarta: Primavara-toamna tesaturi semigroase; Vara-tesaturi subtiri; iarna tesaturi groase; toate anotimpurile-lenjeria de corp. tesaturi pentru prosoape,halite de baie; tesaturi decorative si pentru tapiterie:stofe de mobile,cuverturi,paturi,perdele,draperii,fete de masa; tesaturi pentru acoperitori de pardoseala:covoare,machete,carpete,presuri; tesaturi pentru furnituri:captuseala,intarituri,insertii pentru gulere si mansete,tesaturi pentru fete incaltaminte de vara si sport,tesaturi pentru captuseli incaltaminte; tesaturi pentru ambalaje si articole de camping:panza pentru ambalaj,saci,rucsaci,corturi,prelate,hangare; tesaturi tehnice:postavuri,filter,retele cord,furtun de incendiu,benzi transportoare,curele de transmisie,linoleum,inlocuitor din piele; tesaturi pentru pansament si comprese; c) Dupa aspect: Tesaturi crude-care nu necesita finisare; Tesaturi albite-care au fost supuse operatiunii de albire; Tesaturi uni-se prezinta intr-o singura culoare:albe si vopsite; Tesaturi imprimate-sunt tesaturi cu desene complicate,cu contururi prcis delimitate si cu un colorit variat si stralucitor;

tesaturi pentru imbracaminte:

Tesaturi cu efecte de culori-sunt obtinute din fire colorate in urzeala si batatura,formand dungi,carouri sau diferite figure; Tesaturi cu bucle-sunt tesaturi la care firele formeaza bucle pe o parte sau pe ambele parti; Tesaturi scamosate-sunt tesaturi care prezinta un strat de fibre omogen la suprafata,pe o parte sau pe ambele parti; Desaturi cu doua fete-sunt tesaturile la care nu exista diferenta de aspect,putand fi folosite pe ambele fete; Tesaturi Jacard-sunt tesaturile cu desene foarte complicate,realizate prin modul de legare a firelor,combinat cu efecte de culori. Principalele tipuri de legaturi fundamentale pentru tesaturi Legatura panza Legatura panza este cea mai simpla legatura.Se caracterizeaza prin: raport de legare:Ru=Rb=2 deplasarea:Su= Sb=1 6 5 4 3 2 1 X X X X X X 1 2 X 3 X X 4 X 5 X X X X 6 X X X X

Legatura diagonal Legatura diagonal da tesaturii un aspect cu dungi paralele,oblice si este dfinita prin urmatoarele caracteristici; raportul:Ru=Rb3 deplasarea:Su=Sb=1 Legatura diagonal se caracterizeaza prin faptul ca fiecare fir urmator de urzeala peste un fir cu urmatorul fir de batatura,punctele de legare dand nastere unei linii oblice. Linia diagonala poate fi inclinata: spre dreapta Z cand deplasarea este pozitiva(+1) spre stanga S cand deplasarea este engativa(-1)

10

6 X X 5 X X 4 X X 3 X X 2 X X 1 X X 1 2 3 4 5 6

6 X 5 X 4 3 X 2 X 1 1 2

X X X X X X 3 4 5 X 6 X

Ru=Rb=3 Su=Sb= 1

Ru=Rb=3 Su= Sb=-1

Legatura atlaz Legatura atlaz da tesaturii un aspect neted si lucios,pe fata ei evidentiindu-se numai un system de fire:fie cele de urzeala,fie cele de batatura. Este caracterizata prin: Raportul:Ru=Rb5 Deplasarea:1<S<R-1 5 X

4 3 2 1 X 1 2 3 4 X X

Principalele tipuri de legaturi derivate pentru tesaturi

11

Legaturi derivate din panza X X X X X X 1 X X X X X X 2 3 X X 4 X X 5 X X 6 X X X X X X X X 7 X X 8 X X X X legatura rips de urzeala si de batatura legatura panama Legatura panama egala

8 7 6 5 4 3 2 1

Ru=4 Rb=4

Legaturi derivate din diagonal Diagonal intarit prin puncte sau linii diagonale Diagonal intarit prin puncte si linii diagonale Diagonal ascutit Diagonal umbrit Diagonal intarit prin puncte si linii diagonale 1 2 1 1 1 0 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

12

9 8 7 6 5 4 3 2 1

X X X X X X 1

X X X X X X 2

X X X X X X 3 X X X X X 4 5 X X X X X

X X X X X X 6

X X X X X X 7

X X X X X 8

X X X X X 9 X X X 10

X X X X X 11 X X X X X 12

Diagonal ascutit

13

CAPITOLUL III TRICOTURI

Aspecte generale privind tricoturile La producerea tricoturilor se folosesc aproape toate tipurile de fire textile care,pentru a putea fi tricotate,trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de elasticitate,flexibilitate si uniformitate. Definitie-Tricoturile sunt produse textile obtinute pe cale mecanica,prin buclarea succesiva sau simultana a unui fir sau a unui sistem de fire,transformarea lor in ochiuri si inlantuirea lor intr-o anumita ordine. Succesiunea de ochiuri inlantuite pe directie transversala reprezinta randul de ochiuri,iar pe directia longitudinala reprezinta sirul de ochiuri. Tricoturile se folosesc pentru producerea articolelor de imbracaminte exterioara,lenjerie si articole de larg consum(ciorapi,manusi,articole sportive),datorita calitatii lor: *Sunt elastice-se intind,luand forma corpului,fara sa stanjeneasca miscarile; *Sunt igienice;datorita structurii poroase: o permit circulatia aerului intre corp si mediu; o impiedica degajarile de caldura ale corpului omenesc catre mediu(calduroase iarna);

14

o protejeaza corpul impotriva radiatiilor calorice exterioare(racoroase vara); Clasificarea tricoturilor Tinand cont de diversitatea tricoturilor,clasificarea acestora se face pe baza mai multor criterii: a) Dupa natura materiei prime: Tricoturi din fire de bumbac si tip bumbac(lenjerie si ciorapi); Tricoturi din fire de lana si tip lana(imbracaminte exterioara,sosete); Tricoturi din fire tip matase: o Celulozice artificiale(lenjerie,articole sport); o PA(ciorapi femei,sosete,lenjerie femei,imbracaminte exterioara); o PES(imbracaminte exterioara,perdele); o PAN(imbracaminte exterioara). b) Dupa destinatie: Tricoturi pentru imbracaminte: o Lenjerie de corp-copii,femei,barbate; o Imbracaminte exterioarapulovere,veste,jachete,rochii,parrdesie,paltoane,costume copii; o Ciorapi,sosete,manusi,basc,fulare; o Articole pentru sport; Tricoturi pentru uz casnic si articole decorativeperdele,dantele,draperii,cuverturi,fete de masa,prosoape,tapiserii etc; Tricoturi cu destinatie tehnica-suport pentru inlocuitori din piele,filter,plase pentru pescuit,ambalaje etc; Tricoturi pentru articole medicale: o Implantabile-proteze vascule,valve cardiace,tendoane,inlocuitori de meninge,pavilion de ureche,plase de sustinere a muschilor abdominali; o Halite,bandaje,pansamente. c) Dupa structura: Tricoturi cu legatura de baza: o Cu legatura glat-format din ochiuri normale,toate avand aspect de fata pe o parte si de spate pe cealalta; o Cu legatura patent-formate dintr-o alternanta de siruri de ochiuri normale,cu aspect de fata si spate,intr-un anumit raport(1:1;2:2;2:1;3:3); o Cu legatura lincs-formate dintr-o alternanta de randuri de ochiuri normale cu aspect de fata si spate intr-un anumit raport;
15

 Tricoturi cu legaturi derivate-sunt rezultate prin combinarea a doua sau mai multe legaturi de baza de acelasi tip; Tricoturi cu desene: o De culoare-tricoturi cu legaturi de baza si derivate,in structura carora apar fire de diferite culori; o De legatura-tricoturi cu legaturi de baza si derivate,avand in structura si alte tipuri de ochiuri; o Cu desene combinate-sunt realizate din orice combinatie posibila,intre desene de culoare si desene de legatura tricoturi Jacard. d) Dupa forma obtinuta pe masinile de tricotat: Tricoturi metraj: Plane-obtinute pe masini rectilinii; Tubulare-obtinute pe masini circulare. Tricoturi panouri(semifasonate): o Plane(dreptunghiulare,semiconturate,conturate); o Tubulare; Obtinute pe masini prevazute cu mecanisme de ingustare si de largire a randurilor de ochiuri; Tricoturi produse complete(fasonate)-conturate spatial(ciorapi,manusi,basc). Tipuri de ochiuri si metode de reprezentare a tricoturilor

1.Tipuri de ochiuri Principalele tipuri de ochiuri intalnite le tricoturile simple(din batatura)sunt: ->ochiurile normale sunt alcatuite din cele mai smiple elemente de structura:flancul stang,bucla de ac,flancul drept si bucla de platina;acestea pot fi realizate dintr-un fir sau din mai multe fire care evolueaza simultan. ->ochiurile vanisate sunt ochiuri normale formate din doua fire cu destinatie distincta:firul de fond(F) care apare pe spatele tricotului si firul de vanisare(V) care apare pe fata tricotului; ->ochiurile retinute(1)au buclele de ac dispuse in randuri ulterioare celor in care au fost formate.In spatele lor este dispus segmentul de fir denumit flotare(2).

16

->ochiurile duble sunt formate din ochiuri retinute(1)care au pe bucla de ac una sau mai multe bucle(2)netransformate in ochiuri. ->ochiuri transferate(1)sunt ochiurile normale su retinute care,dupa realizarea lor,sunt trecute pe ochiurile vecine(3),la stanga sau la dreapta.Sirul se continua in randul urmator cu o bucla de inceput(2). 2.Metode de reprezentare a tricoturilor Reprezentarea grafica a tricoturilor consta in transpunerea in desen a elementelor de structura ale acestuia,respective a legaturii si raportului.Din reprezentare poate fi urmarita evolutia firului,forma si pozitia ochiurilor. Principalele metode de reprezentare grafica a tricoturilor sunt: a. Reprezentarea structurala(analitica); b. Reprezentarea in sectiune; c. Reprezentarea prin semne conventionale(schematica); d. Reprezentarea aspectului coloristic al desenului. a) Reprezentarea structurala(analitica)reproduce fidel evolutia reala a firelor din tricot,felul si pozitia ochiurilor in cadrul legaturii. Pentru a usura executarea acestei reprezentari se foloseste foaia cu patratele pe care se contureaza echidistant semicercuri care vor reprezenta buclele de ac. Distanta intre sirurile cu semicercuri este de o patratica iar intre randuri de doua patratele. Celelalte elemente ale ochiului se traseaza in functie de legatura si de aspectul tricotului,de fata sau de spate. b) Reprezentarea in sectiune consta in transpunerea pe hartie a pozitiei firelor fata de ace in randul respectiv.Punctele de pe hartie sunt echidistante si plasate in randuri paralele sau intercalate in functie de asezarea acelor in fontura. Astfel,pentru reprezentarea tricoturilor simple realizate pe o fontura sau pe doua fonturi cu acele asezate fata in fata,punctele sunt asezate pe aceeasi linie in directie orizontala si verticala. Pentru reprezentarea tricoturilor simple produse pe masini cu doua fonturi cu acele dispuse intercalat se reprezinta puncte echidistante,plasate in randuri paralele si decalate. c) Reprezentarea prin semen conventionale consta in reprezentarea prin anumite semen a firului,a ochiurilor si a succesiunii ochiurilor. Reprezentarea semnelor conventionale se face pe foaie cu patratele.Astfel,ochiurile cu aspect de fata se reprezinta prin doua linii care se intretaie,iar ochiurile cu aspect de spate,printr-un cerc.Daca ochiul prezinta modificari,acestea vor apare in desen.
17

d) Reprezentarea aspectului coloristic al desenului consta in indicarea pe hartie a dispunerii culorilor in raportul desenului.Hartia folosita este cu patratele iar spatiul cuprins intre doua linii orizontale reprezinta un rand de ochiuri care apare pe fata tricotului iar spatiul dintre doua linii verticale reprezinta un sir de ochiuri pe fata.

Hartie cu semicercuri

Hartii cu puncte in randuri paralele si intercalate

n tabelul 2.3.1 sunt definite i reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structur ale tricoturilor din bttur. Tabel 2.3.1 Tipuri de Reprezentare structural Semne convenionale Semne ochiuri i convenionaleale elemente seciunii ale Fa Spate Fa Spate Fa Spate ochiurilor tricoturilo r din bttur Ochi normal

Ochi vanisat

Bucl de nceput sau bucl netransfor 18

mat n ochi Ochi dublu de indice 1

Ochi dublu de indice 2

Ochi reinut de indice 1 Ochi reinut de indice 2

Flotare Ochi reinut cu flotare cu punct de legare i flotare Ochi dublu de indice 1 cu flotare

Ochiuri transferate

19

Bucl de platin transferat pe bucl de ac

Bucle de platine reinute i transferate succesiv pe bucla de ac

Ochi plu

Bucle de ac semitransf era-te Bucl de platin transferat pe bucl de ac n acelai rnd Bucle de platin reinute i transferate succesiv pe bucl de ac

20

Proprietatile tricoturilor Tricoturile,ca produse textile cu destinatii multiple,prezinta o serie de proprietati care depind de caracteristicile materiei prime,de structura si parametrii de structura si procesul de fabricatie. Tricoturile pot fi caracterizate prin proprietati fizice,proprietati fizicomecanice si proprietati igienico-functionale. 1. Proprietati fizice -Lungimea tricoturilor este determinate de utilaj,materia prima utilizata,structurata si destinatia tricoturilor.In cazul tricoturilor metraj,lungimea maxima a tricoturilor este determinata de capacitatea de inmagazinare a acestora pe masina de tricotat.In cazul tricoturilor conturate sau seminconturate,lungimea este determinata de articol,de modelul acestuia si de linia modei. -Latimea tricoturilor este determinate de dimensiunile fonturilor masinilor de tricotat,de forma tricoturilor,de materia prima,structura tricoturilor si de operatiile de finisare la care sunt supuse tricoturile. -Grosimea tricoturilor este determinate de natura,finetea materie prime si de structura tricoturilor si se alege in functie de destinatia articolelor care se vor realiza. -Stabilitatea dimensionala a tricoturilor reprezinta proprietatea acestora de a-si pastra,in anumite limite,dimensiunile in timpul purtarii si dupa operatii de intretinere casnice(spalare,calcare).Stabilitatea dimensionala este influentata de un complex de factori,dintre care,cei mai importanti sunt:natura materiei prime,structura tricotului si parametrii procesului de fabricatie. 2. Proprietatile fizico-mecanice -Rezistenta la diferite solicitari:de tractiune(intindere)pe diferite directii,la frecare,la plesnire si strapungere. Rezistenta la rupere a tricoturilor determina valoarea de intrebuintare a articolelor din tricoturi,in special a celor produse din fire foarte fine. Rezistenta la frecare se manifesta ca urmare a unor solicitari aplicate tangential la suprafata tricoturilor si care determina uzura la suprafata tricoturilor si

21

prin care se diminueaza rezistenta la solicitarile de intindere.Rezistenta la frecare influenteaza durata de intrebuintare a articolelor din tricoturi. -Alungirea la intindere reprezinta deformarea tricoturilor sub actiunea solicitarilor.Valoarea alungirilor este in functie de structura tricoturilor,de natura si finetea firelor folosite si de parametrii de structura ai tricoturilor.Tricoturile se deformeaza,alungindu-se,chiar la valori mici ale solicitarilor la intindere,aceasta find una din deosebirile cele mai importante dintre tricoturi si tesaturi. -Elasticitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si reveni la forma initiala cand actiunea fortei inceteaza.Gradul de elasticitate a unui tricot depinde de structura sa.In general,tricoturile din batatura(simple) sunt mai elastice decat tricoturile din urzeala. -Extensibilitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unei forte de intindere.Aceasta depinde de caracteristicile firului,de structura si desimea tricotului.Tricotului din batatura(simple)sunt mai elastice decat tricoturile din urzeala. -Aparitia fenomenului pilling este o proprietate negativa a tricoturilor fiind in stransa legatura cu rezistenta la frecare a acestora. Intensitatea acestui fenomen este determinata de coeficientul de frecare si flexibilitatea fibrelor,structua tricotului si capacitatea de incarcare cu electricitate statica. -Desirabilitatea tricoturilor este determinata de ruperea unui element de structura a tricotului datoria unor forte care depasesc rezistenta rifului sau datorita degrabarii prin uzura.Este o proprietate negative,specifica tricoturilor si depinde in principal de structura acestora.Astfel,tricoturile din urzeala se desira mai greu iar tricoturile glat(din batatura)se desira cel mai usor. -Rularea tricoturilor lamargini este o caracteristica negative a tricoturilor fiind datorata tendintei de indreptare a firului in ochiuri.Aceasta proprietate este influentata,in special,de structura tricotului.Rularea tricoturilor la margini este influentata si de desimea tricotului si de caracteristicile firului folosit. Rularea se produce dinspre spate spre fata,in raport cu sirul de ochiuri.Acest fenomen de rulare creeaza dificultati in timpul unor faze tehnologice cum sunt finisarea si croirea tricoturilor. 3. Proprietatile igienico-functionale -Capacitatea de izolare terminca este proprietatea tricoturilor de a impiedica degajarile de caldura ale corpului omenesc catre mediul inconjurator si de a proteja corpul impotriva radiatiilor calorice exterioare.Este influentata de conductibilitatea termica a materialului,de porozitatea tricoturilor si de conditiile atmosferice exterioare(temperature,umiditate,viteza de circulatie a aerului).
22

-Permeabilitatea la aer este proprietatea tricotului de a permite circulatia aerului intre corp si mediu.Ea este influentata de structura tricotului prin marimea spatiilor libere dintre elementele de structura,dar si de natura si structura firelor prelucrate.Aceasta proprietate igienica se adapteaza in functie de anotimp,fiind mai mare la imbracamintea de vara si mai mica la cea de iarna. -Permeabilitatea la vapori sau apa reprezinta capacitatea tricoturilor de a absorbi,retine si antrena umiditatea.Ea depinde de natura materiei prime,structura tricotului,de finisare si de croiala.Din punct de vedere igienic sunt preferate materiile prime hidrofile si higroscopice(bumbac,lana etc),mai ales in cazul produselor de lenjerie care trebuie sa creeze senzatia de confort.

Diferite exemple de tricoturi

mbrcminte exterioar

Perdele din tricot din urzeal

23

Bti i fulare

Cagule

Mnui

osete

24

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

25

Lenjerie de pat i cuverturi

Plase de pescuit

nlocuitor de vas de snge

Tricot conturat spaial

26

CAPITOLUL IV

Exemple de produse

Rochii lungi de vara

27

Rochie vaporoasa de vara,din voal

28

Camasa eleganta de vara

29

Fusta eleganta cu talie inalta,alungeste talia

30

Fusta eleganta cu talie inalta

31

CAPITOLUL VI Concluzii In proiect au foost analizate aspecte legate de Materiale prime utilizate la realizarea diferitelor produse vestimentare destinate anotimpului cald. In urma studiului efectuat se desprind urmatoarele concluzii: Pentru tinutele de vara se recomanda tesaturi si tricoturi tip bumbac(din bumbac 100% sau bumbac in amestec cu celofibra) Tesaturile sunt vopsite in culori deschise sau imprimate cu motive florale,viu colorate,predominand culorile pastel sau chiar alb. Tricoturile sunt confectionate cu modele ajurate,din fire subtiri care asigura o aerisire corespunzatoare a corpului.

32

Bibliografie

1. Virginia Merticaru,Daniela Giurgiu-Materii prime textile,an aparitie 2001,Editura Preuniversitaria 2. Romanita Tiglea-Manual pentru Scoala de arte si meserii,clasa a XI-a,Editura Oscar Prunt,an aparitie 2006 3. www.wikipedia.ro-Bumbac

33