Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rezistenţa BOR în faţa presiunilor de schimbare a calendarului bisericesc

Rezistenţa BOR în faţa presiunilor de schimbare a calendarului bisericesc

Ratings: (0)|Views: 39|Likes:
Published by hexaimeron_ro
de pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Rezistenta.html
de pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Calendar/Rezistenta.html

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: hexaimeron_ro on May 03, 2012
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2013

pdf

text

original

 
(Pr. Dan Bădulescu)
 În trecut întreaga Biserică Ortodoxă a Răsăritului a fost supusă presiunilor prozelitiste de schimbare acalendarului, şi atunci a fost normal ca acest lucru să afecteze şi una din bisericile locale, adicăBiserica Română. În acest caz presiunea nu s-a exercitat direct în cazul uniatismului din 1700,deoarece acolo s-a aplicat sistemul iezuit al tolerării cultului bizantin, şi prin urmare şi al tipicului şicalendarului liturgic. În schimb presiunea a început să fie exercitată de către factorul politic: statul. Se cunoaşte din istoriefaptul că, în privinţa calendarului, conducerea de stat are un cuvânt foarte greu de spus, şi chiar seimplică adesea decisiv. În sec. al XIX-lea s-au produs în spaţiul balcanic şi european răsăritean oserie de mutaţii sociale şi culturale ce au avut puternice implicaţii duhovniceşti şi bisericeşti. În sensul celor de mai sus, odată cu unirea ţărilor române şi cu venirea la putere a lui Al. Ioan Cuza, s-au făcut o serie de reforme statale şi bisericeşti, ce nu le vom discuta în amănunt în cadrul articoluluide faţă. Ceea ce ne interesează în momentul acesta a fost ideea schimbării calendarului, care atuncidiferea ca date, după datarea apuseană ce fixase o rată de decalare de 128 de ani, deci cu 12 zilefaţă de cel iulian al statelor şi bisericilor răsăritene.Trebuie avut în vedere faptul că problema calendarului este şi una politică şi una bisericească. Înperioada cuprinsă între secolele IV-XIX, Biserica şi statul şi poporul (neamul) deşi distincte, erau într-ounitate organică de nedespărţit, având desigur acelaşi calendar. Acum, se luptă ca lucrurile să ia o întorsătură zicem „nestoriană”: ruperea acestor trei entităţi. Statul se desprinde primul treptat –de Biserică. Conducerea ţării – acum Principat - având orientarea pro-occidentală, era firesc ca înprivinţa calendarului să militeze pentru introducerea calendarului gregorian, la cea dată stabilit în apusatât politic cât şi religios: „Patriarhia de Constantinopol afla prilej să-şi răzbune pentru secularizare,pentru planul Domnului
de a da ţării calendarul apusean
,
care fu respins într-o conferinţă a clerului românesc.
” (N. Iorga
Istoria Bisericii Româneşti 
)
1
 
„Astfel la începutul anului 1864, guvernul voia să introducă în ţară
calendarul gregorian.
 În acest scop,s-a convocat la Bucureşti un aşa numit «Consiliu bisericesc» format din mai mulţi arhierei şi egumeni,care să se pronunţe asupra acestei probleme.
Răspunsul negativ al Consiliului, ca şi opinia publidin ţară
, care vedeau în schimbarea calendarului
un prim pas spre primirea catolicismului, audeterminat guvernul să renunţe la ideea introducerii calendarului gregorian.
” (Pr. Mircea Păcurariu
Istoria Bisericii Ortodoxe
Române)Nădăjduim că aceste izvoare citate arată fără orice putinţă de tăgadă, care era atitudinea clerului şipoporului românesc dreptslăvitor în privinţa calendarului:
respingere organică hotărâtă.
Dar vrăjmaşiinu cedau aşa uşor, mai ales că poziţiile lor în plan lumesc politic, cultural, economic şi militar seconsolidau văzând cu ochii.Legat de subiectul nostru propriu-zis – calendarul bisericesc – vom vedea că centrul universitar de laCernăuţi va avea un cuvânt greu, dacă nu chiar decisiv – în cele ce vor urma în secolul XX. Cu prilejul jubileului de 25 de ani al Facultăţii teologice a Universităţii I.R. Francisco-Iosefină din Cernăuţi, 1900,prof. Constantin Popovici a scos lucrarea „Capitolul al şaptelea al literei P din Sintagma alfabetică a luiMatei Vlastare: «Despre Sfintele Paşte» sau «Despre computul (calculul) pascal»”. Este o lucrare de
2
 
o erudiţie impresionantă, cum nu am întâlnit în zilele noastre, şi din care vom da citate. Autorul esteinfluenţat de ortodoxie, greco-catolicism, catolicism, şi peste acestea, de ştiinţa astronomică profană,la care aderă fără nici o rezervă. Drept aceea, ne-am permis în anumite locuri astronomice sădiortosim în sensul patristic tradiţional – adică al concepţiei geocentrice şi geostatice. Demersul săucu privire la reformarea calendarului – ne aflăm în 1900 – este încă destul de moderat şi nici măcar explicit, deci lucrarea nu poate fi considerată ca o propagandă activă pentru reformă. Au continuat deci presiunile politice de schimbare a calendarului, acum fiind în ţară şi un conducător de confesiune catolică, deci o creştere a influenţei catolice. Cele de mai sus se continuă şi la începutulsecolului următor – XX:„La o altă solicitare din partea autorităţilor civile române, la începutul secolului nostru şi tot în vremeadomniei Regelui Carol I, într-o şedinţă a Senatului, doi ierarhi şi-au spus cuvântul. Este vorba deMitropolitul Moldovei Iosif Naniescu (1875-1902) şi de Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian (1886-1893, 1896-1909). Şedinţa Senatului în care s-a discutat problema îndreptării calendarului a avut locla 19 februarie 1900. Mitropolitul Iosif Naniescu s-a pronunţat categoric împotriva schimbăriicalendarului cu motivarea: calendarul a fost «regulat odată pentru totdeauna». Ierarhul moldoveanvedea problema calendaristică nu atât o problema ştiinţifică ci una de ordine morală şi bisericească(potrivit sursei citate «Cronica bisericească», în revista «Biserica Ortodoxă Română», an XXIII, nr.12/martie, 1900, p.1155)... La aceeaşi şedinţă, Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian a declarat că prinschimbarea cerută de Papa Gregorie «s-ar produce dezbinarea şi
nu am fi nici cu BisericaOccidentală şi nici cu cea Orientală şi am rămâne izolaţi 
».” (cf. diacon I. Ivan)  În 1902 Patriarhia Ecumenică a trimis o enciclică bisericilor ortodoxe surori în care cerea părerea şiconsensul lor în mai multe probleme, printre care şi cea a eventualei schimbări a calendarului:„De nu mai puţină atenţie este vrednică, după părerea noastră,
 problema unui calendar comun
,despre care se vorbeşte şi se scrie deja de câtăva vreme, mai ales de
metodele propuse pentrureformarea calendarului 
iulian care s-a folosit în Biserica Ortodoxă de sute de ani, sau
de primireacelui gregorian
:
 primul este mai inexact ştiinţific, iar al doilea mai exact, considerând de asemeneaschimbarea Paştelui nostru bisericesc după o înţelegere trebuincioasă.
În studiile din aceastăproblemă, vedem că opiniile ortodocşilor ce s-au ocupat în mod special de aceasta
sunt împărţite
.Unele din acestea consideră moştenirea noaststrăbună ca
fiind singura potrivită în Biserică
, fiindpreluată de la Părinţi şi având întotdeauna autoritatea Bisericii; nu numai că ei socotesc că e o preamică nevoie de schimbare, dar chiar 
o resping 
, din pricinile pe care le-am arătat. Alţii, campioni aicalendarului apusenilor şi a introducerii lui de tre noi, sugerează cea mai mare preciziecronometrică posibilă, sau chiar noul uz al uniformităţii; ei pledează pentru practica bisericii apuseneca fiind inteligentă, aşteptând de la ea probabil, în opinia lor, oarece sporiri duhovniceşti. Astfel, învremea noastră, discuţiile s-au intensificat, şi tot felul de declaraţii şi propuneri au venit din ambeletabere, de natură atât ştiinţifică cât şi religioasă, în acele ţări ortodoxe unde există o înclinare anumităpentru noţiunea schimbării calendarului nostru Ortodox sau o oarecare reformare a sa; şi, întrucâtaceastă problemă (cu tot aspectul ei ştiinţific evident) are o importanţă bisericească, ni se pare dreptca să schimbăm informaţii cu relevante cu celelalte Biserici Ortodoxe pentru ca să ajungem şi aici la o înţelegere sobornicească între ele, şi ca să fie exprimată o singură opinie şi hotărâre a întregii BisericiOrtodoxe. Deoarece, doar ei singure îi aparţine judecarea acestei probleme şi căutarea (dacă estenevoie) unei căi de a uni (pe cât este cu putinţă)
speranţa unei precizii ştiinţifice cu dorita păstrare acinstitelor hotărâri bisericeşti.
Sinodalii noştri continuă, spre cinstea lor, rezistenţa, sprijiniţi fiind în totalitate de tre turmadreptcredincioasă. Ei au dat cererii Patriarhiei Ecumenice următorul răspuns:
3

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
JeffGTurley liked this
Dan liked this
Dan liked this
alexcojocaru72 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->