GRUP SCOLARCAPITAN NICOLAE PLEOSIANU RAMNICU VALCEA EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICARILOR PROFESIONALE CALIFICAREA-TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCTII NIVEL:

3 SESIUNEA:MAI- IUNIE-2012

TEMA PROIECTULUI Exploatarea si intretinerea instalatiilor de ventilare a aerului conform conditilor de functionare si a documentatiei tehnice.
DIRECTOR, PROF.BOURECI ADRIAN INDRUMATOR PROIECT, PROF. HERESANU FELICIA

CANDIDAT: Saraolu Sorin

RAMNICU VALCEA-2012

Capitolul 1 ARGUMENT
n decursul timpului omul a luptat continuu pentru mbuntirea condiiilor de trai i a condiiilor n care i desfoar activitatea. pentru aceasta el a realizat pe parcursul istoriei diverse instalaii care s menin parametrii aerului interior la valori apropiate de cele optime. Instalaiile utilizate de om pentru a-i realiza condiii prielnice de lucru i de via au evoluat o dat cu tehnica, de la focul liber la instalaii de nclzire central apoi la instalaii de ventilare i climatizare. Apariia primelor instalaii de ventilare a fost condiionat de realizarea unor progrese n alte discipline. Odat cu nchegarea igienei ca disciplin sunt fcute cunoscute rezultatele legate de schimbul de aer al ncperilor, de coninutul de umiditate i gaze nocive, precum i de puritatea aerului. Progresele realizate n domeniul electrotehnicii ofer posibilitatea folosirii motoarelor electrice pentru acionarea ventilatoarelor i deci posibilitatea ventilrii ncperilor mari i foarte mari. n prejma anului 1890 se introduce umidificarea aerului prin intercalarea unor tvi cu ap (ulterior nclzit cu abur). Ceva mai trziu se introduce umidificarea adiabatic realizat prin pulverizarea fin a apei n curentul de aer. Sfritul secolului al XIX-lea poate fi considerat pentru climatizare ca nceput al acesteia. Dezvoltarea cea mai mare a ventilrii i climatizrii are loc dup primul rzboi mondial cnd se realizeaz instalaii de climatizare n scopul de confort (teatre, opere, cinematografe, sli de concerte etc.) i tehnologice (fabrici de hrtie, de tutun, textile, industria alimentar etc.). Apariia mainilor frigorifice (cu amoniac, cu bioxid de carbon) folosite la rcirea i uscarea aerului ofer o independen i mai mare instalaiilor de climatizare. Dup 1930 apar aparatele de fereastr, agregatele locale amplasate direct n ncperea deservit n sistem monobloc sau split. Apar deasemenea maini frigorifice funcoionnd cu medii nevmtoare (freoni) facilitnd folosirea bateriilor de rcire fr agent intermediar (baterii cu rcire direct). Dup cel de-al doilea rzboi mondial climatizarea cunoate o etap important n dezvoltarea sa. nafara perfecionrii aparatelor i schemelor de ventilare i climatizare clasice apar noi tipuri cum ar fi: instalaiile de nalt presiune, instalaiile de climatizare cu dou canale de aer (de introducere), instalaiile aer-ap (cu aer primar) folosind aparate cu inducie (climaconvectoare) sau ventiloconvectoare. Criza energetic a anilor 60 i pune amprenta i asupra instalaiilor de ventilare, conducnd la recuperarea din ce n ce mai mult, a cldurii din aerul de ventilare. Simultan cu aceast diversificare s-a dezvoltat i perfecionat aparatura de reglare, comand i control a instalaiilor de climatizare n special. Tehnica analogic i digital ptrunde masiv n anii 80 i n domeniul climatizrii. La orice sistem de ventilare (sau climatizare) este necesar s se introduc n ncperi aer tratat (aer refulat, aer introdus) care s preia noxele n exces (cldur, umiditate, gaze vapori, praf) i s le elimine odat cu acesta (aer aspirat, aer absorbit) din ncperi dup care totul s fie ndeprtat n exterior (aer evacuat).

Calitatea mediului in care oamenii si desfasoara activitatea are o influenta complexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub aspectul productivitatii muncii. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca: nivelul de iluminare, nivelul de zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc. Daca instalatiile de incalzire asigura pentru o categorie relativ restransa de incinte in anotimpul rece, mentinerea temperaturii aerului interior la o anumita valoare, datorita unor masuri suplimentare in general constructive sau de concepie se pot menine si ceilali parametrii ai confortului termic ca umiditate relativa, temperatura medie de radiaie, in limite acceptabile. Printr-o ventilare naturala, de regula intermitenta (deschiderea uilor sau ferestrelor) se poate asigura si o primenire a aerului interior. Dar pentru marea majoritate a incintelor, ca de exemplu ncperi aglomerate, ncperi de producie, laboratoare, hale pentru creterea industriala a animalelor etc., nu se mai pot asigura cerinele de mai sus numai cu o instalaie de nclzire. Pentru ndeprtarea mirosurilor si degajrilor nocive sau chiar toxice, apare necesitatea introducerii controlate a unui debit de aer, un prim argument care solicita prezenta instalaiei de ventilare. Natura si cantitatea de degajri nocive, modul lor de propagare, sistemul constructiv al incintelor, valoarea la care sunt prescrii parametrii aerului interior pe considerente de confort sau tehnologice, limitele admisibile la care trebuie reduse concentraiile diverselor substane nocive degajate, la care se aduga de multe ori cu o pondere importanta consideraii economice, au condus la folosirea unei game foarte variate de instalaii de ventilare si climatizare. Daca in cazul unei incinte industriale cu perei exteriori, la care au loc numai degajri de cldura, este suficient pentru ndeprtarea acestora a se prevede o ventilare naturala-organizata, adic sa se practice la partea superioara orificii de evacuare iar la partea inferioara orificii pentru ptrunderea aerului exterior, in cazul ncperilor aglomerate datorita degajrilor mari de cldura si umiditate cat si a valorilor la care trebuie meninui parametrii de confort, este necesara rcirea aerului introdus pentru a mari capacitatea de preluare a cldurii, iar pentru a asigura si limite mai strnse ale umiditii relative, deci preluarea surplusului de umiditate este necesara si uscarea aerului. Prin aceste masuri se realizeaz una din formele sub care se intalnesc instalatiile de climatizare. Unele procese tehnologice (industria textila, optica, prelucrri de mare precizie, laboratoare metrologice etc.) impun uneori cerine si mai stricte in privina unuia sau mai multora dintre parametrii microclimatului interior, ceea ce influeneaz nu numai complexitatea agregatului de climatizare, ci nsui sistemul constructiv al incintei respective. Preocuparea pentru asigurarea condiiilor de microclimat corespunztoare specificului muncii desfurate de oameni sau naturii procesului tehnologic, reprezint o cerina primordiala in dezvoltarea tehnicii ventilrii si climatizrii pe plan mondial. 2. Clasificarea instalaiilor de ventilare In orice sistem de ventilare este necesar sa se introduc in ncperi aer (aerul refulat, aer introdus) care preia nocivitile in exces (cldura, umiditate, gaze, vapori, praf) dup care trebuie sa fie ndeprtat din ncpere (aer viciat, aer evacuat).

Instalaiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului, dup spaiul ventilat si dup modul de complexitate a tratrii aerului in funcie de cerinele tehnologice sau de confort ale ncperii respective. In funcie de aceste criterii este posibil sa se stabileasc o clasificare a instalaiilor de tipul indicat in continuare.

Fig.1 Statie de climatizare

Fig.2 instalatii filtr-o ventilatie

Capitolul 2
ALCATUIREA SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE
In orice sistem de ventilare este necesar sa se introduca in incaperi aer (aerul refulat, aer introdus) care preia nocivitatile in exces (caldura, umiditate, gaze, vapori, praf) dupa care trebuie sa fie indepartat din incapere (aer viciat, aer evacuat). Instalatiile de ventilare pot fi diferentiate dupa modul de vehiculare a aerului, dupa spatiul ventilat si dupa modul de complexitate a tratarii aerului in functie de cerintele tehnologice sau de confort ale incaperii respective. In functie de aceste criterii este posibil sa se stabileasca o clasificare a instalatiilor de tipul indicat in continuare. Dupa modul de vehiculare a aerului, se disting -ventilare naturala -ventilare neorganizata -ventilare organizata La ventilarea naturala schimbul de aer al unei incaperi se datoreaza actiunii combinate a celor 2 factori naturali (presiunea cauzata de viteza vantului si diferenta de presiune cauzata de greutatile specifice diferite ale aerului interior si exterior ca urmare a temperaturilor inegale din interior si exterior). Cand patrunderea aerului curat are loc prin neetanseitatile constructiei (usi, ferestre), ventilarea mecanica se numeste ventilare neorganizata. Daca in constructie sunt practicate deschideri speciale cu dimensiuni determinate, amplasate la anumite inaltimi si care pot fi inchise si deschise dupa necesitati se obtine ventilarea naturala organizata a incaperii.

Fig.3Ventilarea mecanica

2.1

VENTILAREA MECANICA GENERALA

Un sistem de ventilare mecanica generala este alcatuit de obicei din doua instalatii : o instalatie pentru introducerea aerului proaspat si o instalatie pentru evacuarea aerului viciat . In practica exista situatii cand ventilarea se realizeaza cu o singura instalatie , fie de introducere,fie de evacuare . Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat indeplinesc simultan doua functiuni : o functiune de dilutie si o functiune de incalzire cu aer cald a incaperilor . Functiunea de dilutie se realizeaza prin amestecarea aerului curat din exterior cu aerul viciat din interior . Debitul de aer introdus din exterior trebuie sa fie suficient de mare pentru a dilua aerul din interior ,astfel incat sa rezulte concentratii sub valorile limita admise de normele sanitare. Functiunea de incalzire a incaperii se realizeaza prin incalzirea aerului inainte de introducerea in incaperea ventilata.

Fig.4 Schema unui sistem de ventilare mecanica generala

1. guri de aspiratie ; 2. conducta colectoare ;3. ventilator de aspiratie aer viciat ; 4. caciula de protectie a conductei de evacuare a aerului viciat ;5. filtru de praf ;6. baterie de incalzire ;7. ventilator de refulare aer cald ;8. retea de conducte ;9. guri de refulare ;10. recuperator de caldura

2.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI CENTRALE DE VENTILARE A AERULUI

O instalatie de ventilare este alcatuita din : -centrala de ventilare -retea de conducte -guri de ventilare -dispozitive de reglare Echipamentele care intra in componenta instalatiilor difera in functie de tipul acestora . Instalatiile de evacuare a aerului viciat au centrale de ventilare simple care contin de regula un ventilator . Gurile de ventilare sunt guri de aspiratie montate pe conducte de aer si guri de evacuare in exterior a aerului viciat. Daca instalatia aspira aer viciat cu praf rezultat dintr-un proces tehnologic inainte de evacuare in exterior , se monteaza obligatoriu un separator sau un filtru de praf . Cand substantele aspirate sunt : gaze , vapori, fum , aerul este evacuat direct in atmosfera , fara epurare , cu viteza mare si la o inaltime mare , pentru a asigura o dispersie mare a substantelor nocive in aerul ambiant.Epuratoarele se prevad atunci cand aerul evacuat contine vapori toxici in concentratie mare . Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat au centrale de ventilare mai complexe , care contin: ventilator , filtre de praf , baterii de incalzire , recuperatoare de caldura , camere de amestec , rame cu jaluzele pentru reglarea debitului de aer proaspat sau recirculat .Gurile de ventilare constau in prize de aer proaspat si guri de refulare montate pe conductele de aer din incaperi.

1. Centrale de ventilare Centralele de ventilare se amplaseaza in spatii special amenajate , in interiorul cladirilor. Centralele de ventilare sunt pentru introducerea aerului proaspat. Sunt alcatuite din compartimente in care se monteaza echipamentul .

Fig.5

Centrala de ventilare pentru instalatie cu aer recirculat

A- camera de amestec cu doua deschideri , pentru aer proaspat si pentru aer recirculat . P-priza de aer proaspat R-deschiderea de aer recirculat

Deschiderile au rame cu jaluzele actionate astfel incat pe masura ce intra aer proaspat (P) ,este obturata deschiderea de aer recirculat (R) si invers . Jaluzelele sunt actionate cu sistem de parghii si articulatii (J ) care poate fi actionat manual sau automat cu servomotor (S) . F-filtru de aer B-baterie de incalzire C-compartiment pentru intretinerea filtrului si a bateriei V-ventilator monoaspirant D-confuzor , pentru racordarea ventilatorului la baterie 2.Echipamente ale instalatiilor de ventilare si conditionarea aerului

Fig.6

Ventilatoare centrifugale de acoperis cu evacuare orizontala sau verticala

Fig. 7
Ventilatoare centrifugale de acoperis cu evacuare orizontala sau verticala

Fig.8

Baterii de tubulatura pentru incalzire sau racire (pentru canale rectangulare si circulare)

Fig.9

Ventilattie cu recuperatoare de caldura

CAPITOLUL 3 EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE

Exploatarea instalatiilor de ventilare constituie un ansamblu de operatii tehnice si masuri organizatorice de care depinde in mod esential durata de serviciu si functionarea continua la parametrii proiectai ai instalaiei . Exploatarea instalaiilor cuprinde urmtoarele : activitatea pornirea si oprirea instalaiilor,supravegherea si controlul funcionarii,ntreinerea instalaiilor,revizia si repararea instalaiilor.

3.1 . Organizarea exploatrii

Ca la urice activitate tehnica ,rezultate bune pot fi asigurate numai printr-o organizare eficienta.In cazul exploatarii instalatiilor, organizarea presupune,existenta unui personal de exploatare care sa efectueze in mod competent operatiile de exploatare existenta si tinerea la zi a documentatiei tehnice aplicarea riguroasa a unui program de revizie si reparatii. In ceea ce priveste personalul de exploatare este necesar sa existe responsabili de instalatii bine instruiti care sa cunoasca in amanunt specificul instalatiilor sa tina la zi documentatia sa urmareasca realizarea programului de revizie si reparatie sa fie singuri insarcinati cu supravegherea si intretinerea acestora. Documentele instalatiei sunt urmatoarele :fisa tehnica,jurnalul de exploatare si instructiunile specifice de exploatare. Fisa tehnica contine toate caracteristicile tehnice ale instalatiei in ansamblu si ale fiecarui echipament component in parte.in parte.In fisa tehnica sint scrise toate concluzile operatiilor tehnice efectuate la darea in exploatare,performantele pe care trebuie sa le realizeze instalatia incaperile servite si regimurile de functionare. Jurnalul de exploatare este documentul prin care se tine evidenta evolutia functionarii si starii instalatiei.Se inscriu opririle accidentale,cauzele lor,cum,cum,cand si de cine au fost efectuate remedierile,modificarile survenite in instalatie ,inlocuirile unor elemente ,data revizuirisi constatarile facute ,cand s-au facut reparatiile si in ce au constatat etc.

3.2 Pornirea si oprirea instalatiei

Modul in care se pornesc si se opresc instalatile depinde de specificul instalatiei si al incaperilor servite. Instalatiile de introducere a aerului proaspat care realizeaza si incalzirea sau conditionarea incaperiilor se pun in fuunctiune inainte de inceperea programului de lucru, pentru a se pregati incaperile inainte de sosirea personalului.Daca incaperile respective sint dotate si cu instalatii de aspiratie,acestea se pornesc numai la inceperea lucrului. La pornirea instalatilor din mai multe incaperi in comunicatie si cu grade diferite de viciere,la ordinea puneri in functiune se respecta urmatoarea regula:se pornesc mai intai instalatiile de introducere din incaperile cel mai putin viciate sau instalatiile di incaperiile cu gradul cel mai mult viciate.

3.3 Supravegherea si controlul functionarii.

Instalatiile de ventilare si de conditionare sint in general robuste si nu necesita o supraveghere continua si foarte atenta pe durata functionarii in scopul de a detecta imediat eventualele defectiuni. Cu toate aacestea este recomandabil ca toate elementele mobile si in special motoarele electrice si ventilatoarele sa fie nu numai la pornire ci si in timpul functionarii,o data sau de doua ori pe schimb.Altele elemente care trebuie supravegheate in timpul functionari sant duzele din camerele de umidificare,care trebuie sa pulberizeze apa in picaturi fine si nu sub forma de vina. Scopul principal al supravegherii este insa de a urmari functionarea instalatiei,penntru a asigura permanent parametri necesari.La instalatiile de conditionare trebuie sa se controleze temperaturile si umiditatiile aerului din incaperile servite.Daca instalatiile sunt echipate cu sisteme de automatizare,acest control se face o data sau de doua ori pe schimb si de tot atatea ori se verifica,incentrala,functionarea organelor de executie ale circuitelor automate.Daca instalatiile nu sunt automatizate controlul umiditatii si a temperaturi din incaperi trebuie facut mai des astfel ca orce abatere provocata de modificarea elementelor metereologice sa fie corectata cit mai prompt prin reglarea jaluzelelor din camera de amestec etc.Aceste operatii trebuie efectuate la instalatiile de ventilare pentru introducerea aerului avand si rol de incalzire a incaperiilor.Lainstalatiile de aspiratie trebuie controlate de cateva ori pe schimb functionarea separatoarelor de praf,prin observatii vizuale ale punctelor de evacuare in atmosfera. Aproape fiecare instalatie are elemente specifice care trebuie urmarite in timpul functionarii,care trebuie precizate in instructiunile de exploatare si trebuie sa fie cunoscute de responsabilul instalatiei in sarcina caruia sunt operatiile de supraveghere si control.

3.4 .Intretinerea instalatiilor

Intretinerea instalatiilor este o operatie complexa care comporta:ungerea elementelor in miscare (lagare,rulmenti)si a elementelor de actionare(parghi,role);curatirea de praf a filtrelor cu cellule,scuturarea sacilor,inlocuirea materialelor filtrante colmatate,curatirea de praf a conductelor ,bateriilor de incalzire si de racier;desfundarea duzelor de pulverizare ;inlocuirea filtrelor de apa de pe circuitele de alimentare a camerelor de umidificare ;spalarea bazinelor de udimificare si inlocuire a apei etc. O instalatie de ventilare sau de conditionare trebuie tratata ca orce utilaj de productie sau masina si de grija cu care se efectueaza lucrarile de intretinere depinde durata ei de serviciu.

3.5 Revizia si repararea instalatiilor

Pentru prevenirea defectiunilor si deteriorarilor,instalatiilor de ventilare si conditionare se supun periodic unei revizii in cadrul carora se examineaza toate elementele componente,dar mai ales cele cu organe in miscare si cele expuse la coroziune,socuri etc.Revizia este o operatie de verificare si constatare,nu de efectuare de reparatii.In incheierea reviziei se intocmeste lista reparatiilor necesare.In cadrul lucrarilor de revizie se verifica etansietatea tuturor imbinarilor,rigiditatea tuturor sustinerilor,buna functionare a elementelor de amortizare a zgomotului si vibratiilor.

O atentie speciala se acorda in cadrul reviziei,ventilatoarelor ,bacterilor filtrelor si separatoarelor de praf. La verificare se verifica echilibrarea statica,lipsa trepidatiilor,frecarilor ,zgomotelor,de orce fel,starea cuplajelorelastice,starea si intinderilor curelelor,buna fixare pe arbori a rotilor de curea etc. Responsabilul de instalatie efectuaza sau urmareste efectuarea revizilor ,conform programului inscris in instructiunile specific specific de exploatare. Lucrarile de reparatie sunt de mai multe categori:reparatii curente de serviciu,reparatii periodice si reparatii capitale. Reparatiile curente de serviciu pot fi efectuate de responsabilul instalatiei si constau din:inlaturarea micilor defectiuni ivite in timpul functionarii,inlocuirea pieselor marunte,strangerea unui element de fixare slabit etc. Reparatiile periodice se efectueaza la locul de amplasare a instalatiei de catre un serviciu specializat al intreprinderi,conform planului de reparatii a acestui serviciu intocmit in corelare cu programul inscris in instructiunile specifice de exploatare ale instalatiei. Reparatiile totale, daca nu sunt necesare in urma unor accidente,se efectueaza tot planificat la termene stabilite pe baza de experienta.Lucrarile de capital au un volum mare si pot comporta inlocuiri de elemente principale ale instalatiei .Dupa terminarea reparatiilor capitale este obligatoriu sa se faca proba instalatiei ca la prima dare in exploatare.Cand instalatiile de ventilare servesc procese sau utilaje tehnologice este rational ca efectuarea reviziilor si a reparatiilor periodice sa coincida.

3.6 Probleme legate de zgomot in instalatii de ventilare

La retelele de canale de aer care servesc incaperi cu conditii severe de silentiozitate ,se admite montarea dispozitivelor de reglare in ramificatiile care nu pot fi echilibrate prin calcul,cu conditia prevederii unor masuri pentru atenuarea zgomotului produs de dispozitivele de reglare.Jaluzelele fixe sau mobile ale prizelor de aer vor fi corect distantate ,cu marginile rotunjite ,rigide si bine fixate pentru a se inlatura posibilitatea vibrarii si generariizgomotului.Elementele mobile introduce in curentul de aer vor fi,la toate tipurile de dispozitive de reglare bine rigidizare ,pentru a nu permite producerea vibratiilor. La ventilatoare se va verifica : -daca elementele de prindere pe fundatie sunt fixate -daca rotorul este montat sigur pe arbore ,se invarteste in sensul normal,usor,fara frecari nu are jocuri,nu freaca si nu loveste in carcasa,nu produce zgomot si trepidatia normale.Se va verifica daca straturile din captusala fonica interioara nu sunt dezlipite . La aparatele de climatizare se va verifica nivelul de zgomot .In cazul grupurilor de racire se recomanda din motive acustice ca ventilatoarele axiale ale condensatoarelor sa aiba turatie reglabila functie de temperatura exterioara ,astfel incat noaptea cand temperatura este mai scazuta turatia sa fie mai mica si nivelul de zgomot mai redus.

3.7 Cauzele functionarii zgomotoase ale ventilatoarelor

Cea mai importanta cauza de zgomot este turbulenta aerului creata in interiorul ventilatorului.Tipul rotorului si forma paletelor au un efect considerabil asupra nivelului de zgomot. Zgomotul mecanic produs de un ventilator cu palete inclinate inapoi este mai mare ,la dimensiuni mici ale ventilatorului si mai ales cand sunt asociate si cu

presiuni mari.datoritaturatiilor mari. O alta cauza a zgomotului produs de ventilator se datoreaza motorului electric modului de actionare si lagarelor ventilatorului.Cu cat turatia ventilatorului este mai mare cu atat nivelul zgomotului produs este mai ridicat.A treia cauza de zgomot se datoreaza trepidatiilor ventilatorului .Vibratiile provocate de dezechilibrarea motorului electric ,a sistemului de actionare , a lagarelor sau a rotorului sunt transmise in special cladirii,dar si aerului vehiculat de ventilator.Zgomotele ventilatorului se propaga prin canale de refulare de-a lungul directiei de curgere a aerului si in sens invers prin canale de aspiratie. Instalatia de ventilatie poate produce zgomot daca aerul are viteza prea mare ,daca atenuatoarele de zgomot sunt defecte ,Verificarea etanseitatiiinstalatiei de ventilare In domeniul instalatiilor de ventilare industriala s-a intamplat nu odata sa apara probleme neplacute de functionare datorita unei neetanseizarii corecte a instalatiei de ventilare mecanice datorate unei gresiteexecutii.De aceea dirigintele de santier are printre altele datoria de a verifica atent functionarea corecta a sistemului de ventilatie mecanic. Una din problemele importante este etanseitatea corecta a instalatiei de ventilare mecanica prin refulare . In primul rand este o cerinta de calitate ,chiar daca nu are un caracter obligatoriu ci numai recomandabil Sistemul de canale de aer ,inclusiv aparatele, introduce in sistem precum si modulele de montare in camere de aer ale bateriilor si filtrelor vor fi supuse verificarilor de etanseitate.Pentru punerea in evidenta a neetanseitatilor rosturilor dintre ramele aparatelor si peretii camerelor de aer se va deplasa o sursa de lumina de-a lungul rosturilor,intr-unul din compartimente si se vor face observatii cu rabdare si atentie din interiorul compartimentului care comunica cu fata opusa a aparatului tinand acest compartiment in intuneric Se va acorda o atentie deosebita locurilor in care tevile de alimentare a aparatelor strabatperetii compartimentelor de aer..Acest procedeu se va folosi si pentru verificarea etanseitatii pe perimetrul usilor de acces si de comunicatie intre compartimentele centralelor de ventilare. Pentru a fi siguri etanseitatea sistemelor de canale se va verifica si cu una din urmatoarele metode : 1.Proba de fum : se va urmarietanseitatea la imbinarile transversale si longitudinale ale canalelor precum si la canalele care fac legaturi intre canalele principale si parate. 2.Proba cu solutie de apa si sapun : se va urmarietanseitatea la imbinari transversale si longitudinale ale canalelor precum si la racordurile dintre canale si parate. 3.Metoda compararii debitului de aer : se va compara suma debitelor masurate in toate ramificatiile sau in toate gurile de ventilatie cu debitul din canalul principal inainte de prima ramificatie.Debitele din canalele ramificatiilor si din canalul principal ,masurate cu acelasi tip de aparat vor puea fi diferite in limita a cel mult 10%; debitele din gurile de ventilare si debitul din canalul principal masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea avea o diferenta de cel mult 15%. Izolatia termica nu va fi considerata drept mijloc de etansare deoarece in timp izolatia se poate tasa

In cazul particular in care canalele de ventilare prin care se transporta aer incarcat cu praf,vapori sau gaze in medii corozive,combustibile sau inflamabile vor fi executate cu luarea masurilor speciale de etansare a imbinarilor. Masuri speciale pentru etansarea imbinarilor vor fi : -garnituri de cauciuc moale -lipirea cu cositor a falturilor longitudinale -etanseitatea rosturilor dintre flanse si peretii canalelor pe care acestea sunt montate Se iau toate masurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin neetanseitatile la imbinarile longitudinale si la imbinarile cap la cap ale elementelor de tubulatura ,la imbinarile dintre tubulatura si parate ,la capacele de vizitare,la punctele de masurare. Capacele de vizitare vor asigura o etanseitate practic perfecta ,sa fie robuste pentru a nu se deforma dupa demontarea si remontarea lor si sa fie rezistente la actiuni de coroziune. Se vor controla rosturile perimetrale ale filtrelor de aer mai ales la filtrele mecanice. La filtrele cu celule se vor asigura si verifica etanseitatea rosturilor dintre celule si stelaje pe perimetrul fiecarei celule.In cazul in care instalatia primeste un debit prea mic de aer fata de cel din proiect se controleaza etanseitatea intregului sistem. Controlul intregului sistem presupune constatarea unor goluri vizibile la imbinarile canalelor ,capace lipsa la gurile de vizitare si curatire ,controlul dopurilor lipsa la punctele de masura ,imbinari defectoase sau chiar deteriorari la racorduri elastice . Ultima verificare presupune constatarea existentei tuturor tronsoanelor de canale conform proiectului de ventilatii mai ales cele care trec prin spatii inchise anume prevazute prin proiectul de constructii ( structura ) . Intreruperile canalelor pot fi puse in evidenta prin compararea sumei debitelor de aer masurate la gurile de ventilare cu debitul total masurat la ventilator , intr-un canal sau intr-o ramificatie. Orice sistem cu tronsoane de canale nemontate intre ventilator si gurile de ventilare poate prezenta scurtcircuitari care sa reduca rezistenta sistemului si prin aceasta sa produca majorarea debitului de aer furnizat de ventilator . Se va face comparatie intre debitul masurat al ventilatorului si suma debitelor masurate la gurile de ventilare ,inainte de a se proceda la reducerea turatiei ventilatorului. In cazul in care aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor ,dupa cum urmeaza: -la canalele cu sectiune circulara se va etansa arcul de cerc de 90. -la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente.

Defectiuni si modul de remediere

Aceasta defectiune se manifesta prin viteze prea mari ale aerului in gurile de ventilare,prin curenti suparatori in zona ocupata si prin zgomot prea mare in incaperea ventilata.Cauzele care pot determina aceste defectiuni sunt prezentate in cintinuare. Instalatia are o rezistenta mai mica decat cea prevazuta in proiect.

Daca instalatia contine elemente care nu au putut fi calculate cu exactitate pierderile de presiune,este posibil ca aprecierile proiectantului sa fie prea acoperitoare,rezultand un ventilator care sa furnizeze o presiune mai mare decat cea necesara pentru instalatia executata. Sa uitat montarea a unor elemente prevazute in proiect. La instalaiile cu filtre alcatuite din elemente(filtre cu celule la instalaiile pentru introducerea aerului proaspat sau filtre cu saci la instalaiile de desprafuire),prin nemontarea unor elemente filtrante ramin goluri prin care aerul curge cu o pierdere de presiune mult mai redusa,cea ce mareste debitul de aer. Au ramas neobturate conducte de ocolire.Pentru a se reduce consumul de energie in anumite perioade ale anului,unele elemente,cum sunt in special bateriile de nclzire sau de racire si recuperatoarele de cldura,sant prevazute cu conducte prin care aerul este deviat in anotimpurile in care aceste elemente nu functioneaza.Debitul de aer care trece prin conductele de ocolire este mai mare decat debitul care se stabileste cand aerul parcurge elementele respective ,datorita rezistentei intotdeauna mai mici ale conductelor de ocolire.Cand recuperatorul sau bateria trebuie sa functioneze si dispozitivul de obturare special prevazut in conducta de ocolire ramane in pozitie deschisa,nu numai ca debitul instalaiei este prea mare,dar nici aparatul respectiv nu poate fi folosit,deoarece aerul il ocoleste. Turatia motorului este prea mare,datorita montari gresite a unei rotite de curea cu diametrul mai mic decat cel prescris.Aceasta eroare se produce deseori,cand axele motorului electric si ventilatorul au acelas diametru. Instalatia are debit prea mare de aer in ipoteza ca rezistenta sistemului si modul de alegere a ventilatorului au fost verificate se vor controla printre altele neetanseitatile prin rosturile perimetrale ale filtrelor de aer ( mai ales la filtrele mecanice ) ,golurile libere lasate in urma nemontarii unor celule filtrante . Racordarea filtrului la instalatie va fi facuta in conditiile unei etanseizari riguroase.Se completeaza cu celule filtrante sau se inlocuiesc filtrele defecte restabilindu-se etanseitatea.La usile sau capacele de vizitare ale separatoarelor de praf se va verifica,inainte de montaj si etanseitatea acestora.. Obligatoriu se va verifica etanseitate amontarii ramelor cu jaluzele si clapetelor de reglare.Se va reface etansarea dispozitivelor de inchidere si reglare. Daca suportii elastici sunt dereglati , daca se produce descentrarea sau dezaxarea elementelor in miscare ,daca se desprind suruburi ale ramelor cu jaluzele sau gurilor de refulare respective absorbtie . In exploatarea sau la darea in exploatare a instalatiilor de ventilare si de conditionare a aerului pot interveni urmatoarele defectiuni sesizabile in incaperea ventilata: -debit de aer prea mic -debit de aer prea mare -debit de aer pulsativ sau fluctuant -concentratie de noxe prea mare -parametri de stare a aerului diferiti de conditiile precise; -instalatia transmite zgomot prea mare in cladirea ventilate. Aceste defectiuni pot fi datorate fie sistemului de conducere a aerului,fie masinilor si aparatelor din component instalatiei(ventilator,aparat de conditionare,filtru de aer etc).

Remedierile indicate in continuare presupun ca instalatia a fost data in exploatare fie initial,fie dupa o reparative capital,cu respectarea tehnologiei descries la capitolul 2.In cazul in care nu exixta siguranta ca verificarea instalatiei,reglarea aeraulica si probarea echipamentului au fost effectuate conform tehnologiei descries,este necesar ca aceste operatii sa fie effectuate correct,inainte de a se trece la aplicarea masurilor de remediere. Instalatia are debit prea mic de aer acesta defectiune se manifesta prin viteze prea mici ale aerului in gurile de refulare sau de aspiratie,senzatie de aer stagnant in zona ocupata,concentratie mare de noxe,temperature si umiditati ale aerului mai mici decat cele precise. Cauzele care pot provoca aceasta defectiune sint prezentate in continuare. B.Rotorul ventilatorului se invarteste in sens invers.La ventilatoarele centrifugale,sensul corect de rotatie este cel in care aerul este expulzat din carcasa prin gura de refulare.Invartirea inversa a rotorului nu inverseaza sensul de curgere a aerului,dar reduce substantial debitul de aer. Pentru inlaturarea defectiunii este suficient sa se schimbe intre ele doua faze la bornele de alimentare cu curent a motorului electric. C.Curelele de transmisie sint prea slab intinse si aluneca pe rotile de curea ale ventilatorului si motorului electric,in aceste conditii rotorul ventilatorului capata o turatie mai mica decat cea necesara. Pentru intinderea curelelor se indeparteaza motorul electric de ventilator,prin alunecarea prin glisierele cu care este prevazut,se schimba curelele sau dispozitive speciale cu rola de intindere. D.Rotile de curea aluneca pe ax.In acest caz,se fixeaza mai bine pana care solidarizeaza roata de curea cu axul. E.Filtrele de aer sunt infundate cu praf.Colmaterea filtrelor privind rezistenta instalaiei diminuaza debitul de aer.Remediul consta in inlocuirea sau curirea mediului filtrant. F.Bateria de nclzire saude racire este colmatata cu praf.Pentru curatire,bateria se demonteaza din instalaie si se sufla cu aer comprimat sau se spala cu jet de apa. D.Conducta de aer este pe o anumita portiune strangulata sau infundata.Cauzele pot fi: -o lovitura accidentala -depuneri de praf -un dispozitiv de reglare defectat -izolatie fonica sau termica dezlipita. G.instalatia este neetansa.La instalatia cu guri sau dispozitive de aspiratie,aerul fals,antrenat in instalaie prin neetanseitati,diminueaza debitele la guri.La instalaiile de introducere,scaparile de aer prin neetansietati reduc debitele la gurile de refulare. Pentru remediere se inspecteaza intreaga instalaie si se optureaza neetansietatiile care,cel mai frecvent,se produc in urmatoarele puncte:la imbinarile intre tronsoane,la racordarea conductelor cu aparatele sau cu ventilatoare,la iesirea prafului din separatoarele de praf,la conductele corodate montate in medii agresive. Uneori pot lipsi portiuni intregi de conducta,mai ales cele ingloabate in elemente de constructie.Aceste intreruperi ale conductelor pot fi puse usor in evidenta prin compararea debitelor de aer masurate la gurile de ventilare cu debitul masurat total la ventilator.

Sistemul de ventilare trebuie pus sa lucreze in condiiile de functionare prevazute in proiect. H.Reducerea debitului de aer.In cazul sistemelor cu doua instalaii,din care una de introducere si alta de aspiratie,lucrand in aceasi ncpere,la orcare din instalaii debitul de aer se reduce,daca cealalta instalaie nu functioneaza si toate ferestrele si usile ncperi sunt inchise. Instalatia are un debit de aer pulsativ sau fluctuant Cand care pot determina aceasta deficienta sint prezentate in continuare A.Rotorul ventilatorului este dezechilibrat ca urmare a faptului ca este partial infundat cu izolatie fonica desprinse depe perei cinductelor,cu hartie sau folie de polietilena ramasa in sistem in timpul de executie,cu aschii metalice de lemn etc.sau cu praf(la instalaiile de desprafuire). B.Clapete sau jaluzele incorect fixate pe axele lor.Este suficient ca o singura clapeta sa aiba un joc mare pe ax,pentru ca intregul sistem sa fluctueze.Desi este foarte dificil ca aceasta defectiune sa sa depisteze,singura solutie este de a verifica fiecare clapeta si rama cu jaluzele din instalaie. C.Producerea de fluctuatii.Straturile dezlipite din captusala fonica a peretilor conductelor,hartiilor,carpelor sau foliile de polietilena uitate in interiorul conductelor,expuse la curgerea aerului,produc fluctuatii sesizabile in intreaga instalaie. D.Defectiuni in rigidizarea peretilor conductelor,mai ales in cazul unor dimensiuni mai mari ale acestora,produc un efect defoale care se transmite in sensul curgeri aerului. E.Odiminuare importanta a debitului de aer poate produce pulsatii ale aerului furnizat de ventilator,insotite de cele mai multe ori si de zgomote in interiorul carcasei.Acest fenomen,denumit pendularea ventilatorului centrifugal,este frecvent inspecial la rotoarele cu palete inclinate inainte si dispare de indata ce debitul de aer creste la valoarea de functionare normala. F.Fluctuatiile in directia si intensitatea vantului sant transmise instalaiei prin prizele de aer proaspat si gurile de evacuare a aerului viciat. Aceste fluctuatii sunt inerente si nu produc perturbatii importante in functionarea instalaiei,daca sunt sporadice si de scurta durata. Daca insa cladirea ventilata este expusa cu regularitate la vant cu actiune indelungata,prizele de aer si gurile de evecuare trebuie prevazute cu paravane sau cu panouri de protectie. G.Concentratie mare de noxe in incaperea ventilata. Aceasta deficienta poate proveni din cauzele prezentate in continuare. a)Debit prea mic de aer al instalaiei.Pentru remediere se aplica masurile indicate la paragraful 1. b)Functionarea necorespunzatoare a utilajelor tehnologice care degaja noxele. c)Modificarea procesului de lucru prin adaugarea de noi surse de degajri sau schimbarea pozitiei surselor fata de cele avute in vedere la proiectarea instalaiei de ventilare.Singura remediere posibila in aceste instalaii consta in reproiectarea instalaiei. d)Deteriorarea gurilor sau dispozitivelor de aspiratie locala sau folosirea lar in mod necorespunzator.

Parametri de stare a aerului diferiti de condiiile prescrise a.Cand temperatura aerului in incaperea ventilata in regim de iarna este prea mica,defectiunea poate avea urmtoarele cauze: -debit de aer prea mic:pentru remediere se aplica masurile indicate la paragraful1. -bateria de incalzire defecta(in special scurgeri ale fluidului incalzit)se demonteaza bacteria din instalatie se verifica si se repara; -bateria de incalzire colmatata cu praf;se demonteaza bacteria si se sulfa cu aer comprimat sau se spala cu jet de apa; -temperatura scazuta a fluidului incalzitor;se intervine la central de incalzire; -conducta de ocolire a bateriei de incalzire are dispozitivul de obturare in pozitie deschisa;se inchide dispozitivu; -neetanseitati mari de-a lungul perimetrului bateriei; b.Cand temperature aerului din camera in regime de iarna este prea mare defectiunea poate fi provocata de: -debit de aer prea mare -temperatura fluidului prea mare -sistemul de comanda automata este dereglat. c.Cand temperatura aerului din incapere in regim de vara este prea mica,cauzele provin de la debitul pre mare de aer,de la temperature prea coborata a fluidului care alimenteaza bacteria de racier sau de la dereglarea sistemului de automatizare. d.Cand temperature aerului din incapere in regim de vara este prea mare ,cauzele pot fi: -temperatura prea ridicata a fluidului care alimenteaza bacteria de raciere; -aceleas cause ca la punctual a. e.Cand umiditatea aerului din incapere este prea mica,defectiunea poate fi produsa de : -debitul prea mic de aaer; -infundarea unor duze de pulverizare a apei in camera de umidificare; -defectarea pompei de circulatiei a apei; -infundarea filtrelor de apa pe circuitul apei de pulverizare; -dereglarea sistemului de automatizare . f.Cand umiditatea aerului este prea mare,cauzele pot fi: -debitul prea mare de aer; -dereglarea sistemului de automatizare;

CAPITOLUL 4 SCHEME

Fig.1 Statie de climatizare

Fig.2 instalatii filtr-o ventilatie

Fig.3 Ventilatie mecanica

Fig.4 Schema unui sistem de ventilare mecanica generala

Centrala de ventilare pentru instalatie cu aer recirculat