ANATOMIA

CAPULUI

SI A GATULUI

Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

Terminologie medicala:

medial = intern lateral = extern cranial = superior caudal = inferior ventral = anterior dorsal = posterior proximal = spre radacina membrului distal = spre extremitatea membrului

Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului.

Capul este alcatuit din doua parti:

una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene 1

alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior viscerocraniul.

Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

OASELE

CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).

OASELE

CRANIULUI

Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2), parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche. 2

D ENUMIRE
Occipital

NR
1

D ESCRIERE
Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale) Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor. Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri. Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc epifiza. Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. Formeaza urechea medie si interna. Formeaza partile superioara. laterale ale craniului si prin unire, partea

Frontal Etmoid

1 1

Sfenoid

Temporale Parietale

2 2

OASELE

FETEI

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.

D ENUMIRE
Maxilare

NR
2

D ESCRIERE
Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale, si si adapostesc dintii superiori Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii, si o portiune din orbita Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul lacrimal. Formeaza partea osoasa a nasului. Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale. Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani. Este un os situat in partea posterioara a septului nazal. 3

Palatine Lacrimale Nazale Zigomatice Cornetele nazale inferioare

2 2 2 2 2

Vomerul

Mandibula

Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporomandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori.

OASELE

GATULUI

Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele doua se numesc atlas si axis. Atlasul este numit altfel deoarece sustine globul capului la fel cum Atlas se presupunea ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital. Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se misca capul. 4

In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de U numit osul hioid. Se afla intre radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.

OASELE

UMARULUI

Clavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula. Scapula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida. Gatul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. Aceasta proeminenta se numeste proces coracoid. Acromionul este perceput sub piele ca fiind capatul umarului si se articuleaza cu clavicula. Umarul este o articulatie de tip sferic, care este protejata de arcul format de procesul coracoid si acromion. Capul Humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. Articulatia umarului este capabila de miscari in toate directiile.

MUSCHII

CAPULUI

Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod unic. Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un om', rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane, pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati. Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de oameni fata este o emblema personala.

Muschii capului se impart in doua categorii: muschii mimici si muschii masticatori.

Activitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da posibilitatea sa avem pana la 7.000 de expresii distincte. Cu toate acestea, in viata zilnica nu folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. Sa vedem insa care sunt 5

caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din organism. Din punct de vedere anatomic: sunt asezati subcutanat; nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator; au un capat fix care se insereaza pe Fapt: oasele fetei, similar celorlalte grupe musculare, dar si o extremitate mobila, In actiune de mimica care se insereaza pe stratul profund al si gesticulatii, in corpul dermului, prin intermediul unor mici lame tendinoase, elastice. Aceasta componenta nostru se afla 65 de muschi caracteristica, impreuna cu fibrele ai tristetii si numai 13 conjunctive ale dermului, formeaza o muschi ai rasului. unitate morfofunctionala, fapt ce contribuie la elasticitatea sau revenirea lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie; sunt de volum si forta mica; sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

Aceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului. Din punct de vedere fiziologic, muschii mimicii: sunt importanti in acte fiziologice elementare precum prehensiunea cu buzele, masticatia, respiratia, in dozarea excitatiilor senzoriale; au rol important in exprimarea unor stari psihice; au ca mecanism de actiune si rezultat al actiunii lor incretirea pielii; dar pentru exprimarea unei stari psihice, este necesara actiunea conjugata a mai multor muschi; Fapt:

Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

dozeaza cantitatea de stimuli care ajung la organele senzoriale ale fetei; au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a fetei.

D ENUMIRE
Muschiul epicranian - partea occipitofrontala

D ESCRIERE
Se insera in spate, pe osul occipital, iar in fata, pe pielea fruntii; prin contractie, misca parul de pe calota, iar la frunte are actiunea de a ridica sprancenele. Se afla pe osul temporal, situat in lateralul cutiei craniene si ajunge pe pielea urechii.

O RIGINE
Aponevroza epicraniala

I NSERTIE
Pielea si tesutul subcutanat al sprancenelor si fruntii Aponevroza epicraniala

Muschiul epicranian - partea temporoparietala

Doua treimi laterale ale liniei nucale

Orbicularul ochiului

Se afla pe circumferinta orbitei, in grosimea pleoapei; fasciculele musculare se impletesc, nefiind paralele intre ele, iar prin contractia lui se produce inchiderea fantei palpebrale. Coboara spranceana, o trage spre mijloc si in jos; actiunea lui duce la aparitia ridurilor verticale sau cutele ganditorului. Coboara pielea regiunii intersprancenoase si creeaza santurile transversale de la baza nasului.

Marginea mediala a orbitei, ligamentul palpebral medial, osul lacrimal Arcul supraciliar

Pielea din jurul orbitei, pleoapa superioara si inferioara

Muschiul coborator al sprancenei (sprancenos) Muschiul procerus/muschiul piramidal

Pielea regiunii sprancenoase

Aponevroza osului nazal si cartilajul nazal lateral

Pielea fruntii regiunea dintre sprancene

Muschii auriculari

Sunt dispusi in jurul pavilionului urechii si orificiului auditiv, avand o forta mica de actiune la oameni. Este un singur muschi, slab reprezentat, care are doua parti: prima comprima orificiul nazal si coboara varful nasului, iar a doua ridica aripile nasului. Are rol de suport al buzelor, are forma de elipsa si este folosit in special la inchiderea gurii, dar are si alte functii: digestiva - prinderea alimentelor, in procesul de masticatie sau de supt, la fumat; de relatie - sarut, fluierat, suflat in instrumente muzicale; de mimica - durere fizica, necaz, energie, decizie; confera forma gurii. Mandibula, procesul alveolar al maxilei si mandibulei Unghiul gurii, muschiul orbicular al gurii Aponevroza osului nazal si cartilajul nazal lateral Maxila si mandibula, iar in lateral straturile profunde ale pielii de la colturile gurii Pielea fruntii regiunea dintre sprancene Membrana mucoasa a buzelor

Muschiul nasului

Orbicularul gurii

Buccinatorul

Creeaza suportul obrajilor, este cel mai lat si mai puternic dintre muschii mimicii si are rol de masticatie: cu gura plina creeaza presiune in cavitatea bucala; cu gura goala lateste forma gurii; actioneaza in timpul rasului sau plansului.

Ridicatorul buzei superioare

Actioneaza in manifestari de dispret si se gaseste la baza nasului si imediat deasupra buzei superioare.

Marginea infraorbitala a maxilei

Pielea buzei superioare

Ridicatorul buzei superioare si al aripii nasului Zigomaticul mic

Coboara de la nivelul maxilarului si se afla pe cartilajul nazal, dar isi intretaie fibrele si cu orbicularul gurii. Trage in sus buza superioara pe o latime mai mare decat ridicatorul buzei superioare.

Procesul frontal al maxilei Osul zigomatic

Cartilajul alar mare Pielea buzei superioare

Ridicatorul colturilor gurii

Are originea in fosa canina si se gaseste pe comisura bucala. Prin actiunea lui, ridica buza superioara si expune vederii arcada dentara superioara. Este muschiul central al obrazului, este puternic, se contracta cand radem, trage comisura buzelor in sus si spre lateral, dand forma de S' santului nazo-labial. Este mic, slab si este responsabil de foseta zambetului sau de gropita.

Fosa caninilor din maxila

Unghiul gurii

Zigomaticul mare

Partea laterala a osului zigomatic

Unghiul gurii

Muschiul rizorius/al zambetului

Fascia parotidei si pielea obrajilor variaza foarte mult Baza mandibulei, partea anterolaterala

Unghiul gurii

Coboratorul unghiului/coltului buzelor

Atunci cand actioneaza, gura ia o forma cu concavitatea in jos, se afla pe mandibula, in treimea inferioara, si pe coltul buzelor, face santul nazo- labial sa para rectiliniu si actioneaza in manifestarea tristetii. Coboara buza in jos si o propulseaza inainte, exprima tristete, dezgust, ironie.

Unghiul gurii

Coboratorul buzei inferioare

Muschiul platysma, si partea anterolaterala bazei mandibulei Corpul mandibulei

Pielea buzei inferioare

Muschiul mentonier

Denumirea lui vine de la menton sau barbie, prin intrepatrunderea fibrelor lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea lui ridica motul barbiei si impinge inainte buza inferioara la copii, cand incep sa planga.

Pielea barbiei (Santul mentolabial)

10

Stiai ca:

7000 de expresii distincte avem atunci cand transpunem pe chip sentimente si emotii sufletesti. Toate acestea, datorita activitatii muschilor mimicii.

Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie, aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare. Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor, tegumentul capata o culoare roz, ne inrosim in obraji. In cazul unor sentimente de tristete, observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe 11

o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin de 18 categorii, din care una singura reprezinta zambetul natural', celelalte fiind de natura constienta. Se pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de jovialitate din priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele in lateral, nu si in sus. Mai putin sincera, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare relationala si sociala. Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu proprietati de paralizare a fibrelor musculare. La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul Stiai ca: anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror 18 tipuri de zambet exprima activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, chipul nostru, din care unul este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara singur reprezinta zambetul cu toxina botulinica sunt total contraindicate. natural, celelalte fiind de Musculatura faciala se remarca prin particularitati natura constienta. anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune. Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri interesate de studierea acestei grupe musculare. Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

MUSCHII MASTICATORI
Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

12

DENUMIRE
Muschiul maseter

DESCRIERE
Muschi pereche, puternic, de forma rectangulara, situat anterior de glanda parotida; este muschiul masticator plasat cel mai superficial. Actiune: ridicarea mandibulei Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior)

ORIGINE
Marginea inferioara a arcadei zigomatice

INSERTIE
Pe mandibula in jumatatea inferioara si laterala a ramurii verticale si pe unghiul mandibular.

Muschiul temporal

Muschi pereche, aplatizat si largit in evantai, format din fibre cu dispozitie verticala (fibre anterioare), oblice si orizontale (fibre posterioare). Actiune: ridicarea mandibulei (prin contractia intregului muschi) si retruzie (prin contractia fasciculului posterior) Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior)

Fosa temporala

Marginea anterioara a ramurii ascendente mandibulare (ramura verticala)

Muschiul pterigoidian extern (lateral)

Muschi pereche, scurt, de forma triunghiulara, aplatizat si plasat aproape orizontal; este format din fasciculul superior si cel inferior. Actiune: initiaza deschiderea gurii (coborarea mandibulei), protruzie si respectiv lateralitate (in contractie unilaterala de partea miscarii) Inervatie : nervul trigemen

Fata externa a aripii mari a sfenoidului( fascicul ul superior) si suprafata externa a lamei laterale (externa) a osului sfenoid (fasciculul inferior)

Fosteta anterointerna a condilului mandibular

Muschiul pterigoidian intern (median)

Muschi pereche, de forma rectangulara. Actiune: ridicarea mandibulei Inervatie: nervul trigemen

Fosa pterigoidiana si suprafata mediana (interna) a lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid.

Fata interna si inferioara a ramurii ascendente mandibulare.

13

MUSCHII
DENUMIRE
Deltoid

GATULUI SI AI UMARULUI

DESCRIERE
Muschiul umarului, ridica, extinde si roteste bratul Acopera pieptului, realizeaza adductia bratului, rotirea interna, si sustine glandele mamare Muschi triunghiular, acopera partea posterioara a gatului si partea superioara a spatelui. Mentine nivelul si postura umerilor. Trage capul spre spate sau in lateral. Roteste scapulele. Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul spre spate, realizand extensia capului. Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul anterior, realizand flexia capului. Muschi situat oblic in lungul gatului. Trage capul anterior, este folosit in gestul de incuviintare din cap. Muschi lat ce se intinde de la piept la barbie. Trage in jos barbia si buza inferioara. Muschi situat pe lateralul gatului sub muschiul trapez. Folosit pentru a da din umeri sau extensia gatului.

ORIGINE
Clavicula si acromionul scapulei Clavicula si stern

INSERTIE
Partea laterala a humerusului Partea laterala a humerusului, santul bicipital Clavicula si procesul spinos al scapulei.

Pectoral

Trapez

Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

Splenius capitus

Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice Are 2 capete, una isi are originea pe stern iar una pe clavicula Pectoralul mare si deltoid Primele 4 vertebre cervicale.

Osul occipital si procesul mastoidian al osului temporal Osul occipital si procesul mastoidian al osului temporal Procesul mastoidian al osului temporal Mandibula si maseter Partea mediala a scapulei.

Splenius longissimus

Sternocleidomastoidian

Pielos al gatului (Platisma) Ridicator al scapulei

14

ARTERELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari: Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in: artera carotida comuna dreapta 15

artera subclaviculara dreapta

Artera carotida comuna stanga Artera subclaviculara stanga

Arterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. Arterele carotide comune se bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat si cap.

DENUMIRE Artera carotida interna

RAMURI Oftalmica

RAMIFICATII Supraorbitala Supratrohleara Lacrimala

IRIGA Fruntea, muschii superiori ai orbitei, pleoapa superioara Partea anterioara a scalpului Glanda lacrimala si pleoapele Creierul si urechea medie

Cerebrala anterioara si miijlocie Artera carotida externa Tiroidiana superioara Linguala Faciala Maxilara -

Muschii osului hioid, laringele, faringele si glanda tiroida Limba, amigdalele si epiglota Fata, amigdalele si palatul Obrajii, dintii, muschii masticatori, urechea, nasul, palatul si sinusurile paranazale

Temporala superficiala

Parotida Auriculara posterioara Frontala Parietala Faciala transversa Temporala mijlocie

Glanda parotida Urechea medie, lobul si pielea urechii Fruntea Lateralele capului Muschiul maseter Tamplele si pleoapele Muschii gatului si ai scalpului

Occipitala

Occipitala Sternocleidomastoi diana

16

VENELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Cele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire. Sangele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri venoase. Din aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in partile laterale ale gatului. In cele din urma venele se dreneaza in venele jugulare interne si externe, care la randul lor se varsa in venele brahiocefalice si subclaviculare.

DENUMIRE

RAMURI

POZITIE
17

Vena jugulara externa

Temporala superficiala

Dreneaza partea laterala si frontala a scalpului si se uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura retromandibulara. Coboara prin spatele urechii si se uneste cu retromandibulara. Coboara prin fata urechii si se uneste cu temporala superficiala. Coboara prin spatele mandibulei si se varsa direct in jugulara externa. Dreneaza zona obrajilor, urechilor si a nasului, apoi se uneste cu temporala superficiala pentru a forma retromandibulara. Se formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului pentru a se uni cu jugulara externa. Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului, apoi se uneste cu jugulara interna. Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in retromandibulara. Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se uneste cu vena faciala. Merge impreuna cu artera linguala si se varsa direct in vena jugulara. Dreneaza zona glandei tiroide si se uneste cu jugulara interna.

Auriculara posterioara Auriculara anterioara Retromandibulara Maxilara

Jugulara anterioara Vena jugulara interna Faciala si faciala profunda Faciala transversa Angulara Linguala Tiroidiana mijlocie si superioara

18

LIMFATICELE

CAPULUI SI GATULUI

Ganglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

DENUMIRE
Occipitali Auriculari posteriori Auriculari

NUMAR
1-3 2

POZITIE
Pe osul occipital, la marginea muschiului trapez La insertia m. sternocleidomastoidian Imediat inaintea tragusului

ZONA DE DRENAJ
Regiunea occipitala a scalpului Partea posterioara a regiunii temporoparietale, si zona din jurul urechii Zona laterala a lobului urechii si zona 19

1-3

anteriori Parotidieni 2 Pe glanda parotida si sub ea

temporala anterioara Radacina nasului, pleoapele, regiunea frontotemporala, urechea externa si timpanul, palatul si partea inferioara si posterioara a cavitatii nazale, nazofaringele Pleoapele, conjunctiva, pielea si mucoasa nazala si orala.

Faciali

3 grupuri

Infraorbitali in regiunea infraorbitala Buccinatori pe muschiul buccinator Supramandibulari in fata maseterului

Faciali profunzi Linguali Retrofaringiali

Numerosi 2-3 1-3

Sub ramura mandibulei Sub muschii limbii In spatele partii superioare a faringelui, in fata atlasului

Fosa temporala si infratemporala si nazofaringele Sunt doar statii intermediare ale vaselor limfatice ale limbii Cavitatile nazale, nazofaringele

Ganglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

DENUMIRE
Submaxilari

NUMAR
3-6

POZITIE
Sub mandibula, pe suprafata glandei submaxilare Sub muschiul digastric Sunt in relatie stransa cu vena jugulara externa, si deci se gasesc pe suprafata sternocleidomastoidianului

ZONA DE DRENAJ
Partea mediala a pleoapelor, obrajii, lateralele nasului, buza superioara, gingiile Portiuni din buza de jos, planseul bucal, varful limbii Partea inferioara a lobului urechii si regiunea parotidiana

Submentali Cervicali superficiali

Cervicali anteriori Cervicali profunzi

Inconstant

Un grup de ganglioni superficiali si un grup de ganglioni profunzi Sunt ganglioni voluminosi, situati dealungul arterei carotide, de la baza craniului pana la baza gatului

Partea inferioara a laringelui, glanda tiroida si partea superioara a traheei. Partea occipitala a scalpului, posterioara a gatului, o mare parte a limbii, laringele, glanda tiroida, traheea, nazofaringele, cavitatile nazale, palatul si esofagul 20

Numerosi

In acesti ganglioni se dreneaza toate celelalte vase limfatice ale capului

NERVII
DENUMIRE NUMA TIP DE FUNCTIE

CAPULUI SI AI GATULUI

21

R
Olfactiv Optic 1 2

NERV
Senzitiv Senzitiv Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale. El este responsabil de simtul mirosului Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale retinei. Nervul optic ia nastere in papila (mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa printr-un canal. Nervul astfel format isi continua traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza partial Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului precum muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei Inerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura rotatia ochiului in jos si spre interior Asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii. Controleaza muschii masticatori productia de saliva si de lacrimi si administreaza

Oculomotor

Motor

Trohlear Trigeminal

4 5

Motor Senzitiv

Motor Abducens Facial 6 7 Motor Senzitiv

Inerveaza muschiul drept extern al ochiului care permite miscarea ochiului spre exterior Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea pavilionului urechii si timpanul. Controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit inchiderea ochilor si a gurii. Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului. Asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si sensibilitatea faringelui Comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei parti a salivei de catre glanda parotida Aduce informatii de la organele digestive 22

Motor Auditiv 8 Senzitiv

Glosofariangean

Senzitiv Motor

Vag

10

Senzitiv

Motor Accesor Hipoglos 11 12 Motor Motor

Inerveaza respiratorii

organele

respiratorii,

digestive

si

Inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez Inerveaza muschii limbii

NERVUL

TRIGEMEN

(V)

Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de la piele. Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte: nervul oftalmic, nervul maxilar superior nervul maxilar inferior 23

DENUMIR E
Oftalmic

RAMURI
Supra-orbitala Supra-trohleara Infra-trohleara Nazala Lacrimala

FUNCTII
Inerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si pleoapele superioare Inerveaza pielea dintre ochi si partea superioara a nasului Inerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale nasului Inerveaza buza si partea inferioara a nasului Inerveaza pleoapa superioara si canalul lacrimal Inerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea pometilor Inerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului, buzei superioare si a gurii Inerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si pielea obrajilor

Maxilar

Zigomatica Infra-orbitala

Mandibular

Anterioara Auriculotemporala Posterioara Alveolara inferoara Mentoniera

Inerveaza urechea si pielea de deasupra ei, pana in crestetul capului Inerveaza dintii mandibulei Inerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

24

NERVUL

FACIAL

(VII)

Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale controleaza muschii mimicii si ai gatului.

RAMURI
Auriculara posterioara Temporala Zigomatica Bucala Mandibulara

FUNCTIE
Inerveaza m. sternocleidomastoidian, auricular posterior si occipital Inerveaza m. temporal, auricular ochiului si coborator al sprancenei. Inerveaza m. zigomatic Inerveaza m. buccinator, ridicatorul buzei superioare, orbicularul gurii Inerveaza coboratorul buzei inferioare, m. mentonier, orbicularul gurii si platisma. anterior, zigomatic, orbicularul

25

26