TEME TESTAREA PSIHOLOGICĂ (PERSONALITATEA)

1. ImportanŃa psihodiagnozei în psihologie

1.3. Diagnoza personalităŃii. GeneralităŃi
1.4. Între nomotetic şi idiografic
1.5. Rolul trăsăturilor de personalitate şi a situaŃiilor în determinarea
comportamentului
1.6. Aspecte deontologice ale cercetării şi evaluării personalităŃii
1.7. CerinŃe generale şi etape în elaborarea testelor de personalitate
1.8. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate
2. Testele de personalitate
2.1. Atitudinea subiecŃilor în faŃa testelor de personalitate
2.2. Clasificarea testelor de personalitate
2.3. Testele de personalitate de adaptare
2.4. Chestionarele de atitudini
2.5. Chestionarele de interese
2.6. Chestionarele de temeperament
2.7. Chestionarele şi testele de personalitate multidimensionale
3. Fcatori ai personalităŃii descrişi de H. J. Eysenck: conŃinuturi şi
cercetări experimentale
3.1. Definirea conceptelor de introversie, extraversie, neuroticism şi
temperament
3.2. Inventarul de Personalitate Eysenck (E.P.I.)
3.3. Chestionarul de Personalitate Eysenck (E.P.Q)
4. Chestionarul de tendinŃe accentuate Schmiescheck
4.1. Prezentarea generală a testului şi a teoriei ce a stat la baza
elaborării acestuia
4.2. Descrierea celor 10 trăsături accentuate
5. ConcepŃia lui R. B. Cattell şi chestionarele de personalitate
5.1. Perspectiva lui R. B. Cattell asupra trăsăturilor de personalitate
5.2. Chestionarul 16 Factori Primari (16 PF)
5.3. Chestionarul de personalitate pentru adolescenŃi (H.S.P.Q.)
5.4. Chestionarul “C” Cattell
6. Chestionarul de Personalitate California
6.1. Perspectiva lui H. Gough privind dimensiunile interrelaŃionale
6.2. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate California
6.3. Interpretarea foii de profil CPI
6.3.1. Validarea profilului
6.3.2. Strategii de interpretare corelativă a dimensiunilor ce au relevanŃă
din profilul CPI
6.4. Varianta 1987 a CPI şi modelul cuboid

Bibliografie: Notiuni de testarea personalităŃii, Gabriela Popescu, Editura

FundaŃiei România de Mâine, preprint
 Exemplificări

Cap. 1

Abordarea nomotetica priveste analiza individului in globalitatea sa, fiind o abordare

dinamica ce presupune considerarea tuturor componentelor in interactiune.

Unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai orientarii situationiste, cel conform
caruia predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a
persoanei respective in situatii similare este Mischel.

Care sunt caracteristicile dominante ale definitiilor personalitatii observate de Perron,

in numeroasele definitii ale personalitatii?

Termenul care desemneaza constructia teoretica elaborata in psihologie in scopul

intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic este cel de:

Care este ultima etapa, prin care se finalizeaza procesul de elaborare al testelor de
personalitate, etapa in care forma finala a testului este aplicata unui esantion de subiecti,
urmarindu-se aplicarea instructajului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp a testului?

Cap. 2

Testul de adaptare care a fost folosit pentru prima data in 1918 si care a fost elaborat
in incercarea de a standardiza interviul psihiatric pentru a-l adapta testarii pe loturi mari de
subiecti, intens folosit in timpul primului razboi mondial in Europa este:

Testul care poate fi descris ca o proba de atitudini fata de propriile posibilitati si

performante, prin care se diagnosticheaza performantele efective, aspiratiile, evaluarea
propriilor performante potentiale si ajustarea acestora pe parcursul testului este:

Chestionarul temperamental publicat in 1949 care suprinde 300 itemi, pentru fiecare
din cele 10 scale fiind alocati 30 itemi este chestionarul:

Proba care a fost elaborata de Storke B. Hatway si Ch. L. McLinley, referitoare la 20

de caracteristici cum ar fi sanatatea generala, simptome neurologice, psihosomatice si care
cuprinde 550 itemi trecuti pe cartonase poarta denumirea de:

O contributie importanta in psihologia romaneasca, si anume elaborarea Metodei

Aprecierii Obiective a Personalitatii, prezentata la Congresul International de Psihotehnica de
la Viena (1937) ii apartine lui:

Cap. 3

Cum prezenta Eysenck organizarea pe nivele a sistemului de personalitate:

Carui tip psihologic descris de H.J. Eysenck ii apartin caracteristicile:

comunicabilitate, sociabilitate, optimism, cooperare, activ, dinamic, cu initiativa, spontan,
impulsiv.
 H.J. Eysenck a descris prin urmatoarele caracteristici: tacut, retras, cu un numar
limitat de prieteni, constant in preocupari, tipul:

Cine este psihiatrul elvetian care a formulat inaintea lui H.J. Eysenck, ideea tipologiei
extraversie-neuroticism?

Neuroticismul, ca trasatura fundamentala a personalitatii, este prezentata de H.J.

Eysenck astfel:

Cap. 4

Care sunt principalele criterii prin care pot fi diferentiate personalitatile accentuate de
cele obisnuite?

Mecanismul psihic ce sta la baza firii demonstrative ca insusire accentuata, in

viziunea lui K. Leonhard, este cel de:

Care este principalul avantaj al firii demonstrative in teoria prezentata de K.

Leonhard?

Exacerbarea trasaturii hiperexacte corespunde tulburarii:

Grija hiperexactului pentru starea personala, evitarea exceselor si a potentialilor

factori ce pot afecta sanatatea, sunt caracteristici ce pot evolua in:

Cap. 5

In viziunea lui R.B. Cattell factorul este descris ca fiind:

In viziunea lui R.B. Cattell fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii sunt:

Tehnicile principale folosite in cercetarile ce au vizat problema varstei si a stabilitatii

factoriale, realizate de autori cum sunt Cattell, Peterson, Eysenck au fost urmatoarele:

Factori de ordin secundar, cuprinsi in testul PF16, elaborat de Cattell, au semnificatia

de :
Intr-o cercetare realizata in 1966, Cattell si Sealy au ajuns la concluzia ca aspectele
majore ale personalitatii se schimba de-a lungul adolescentei, schimbari ce sunt diferite in
functie de sex, astfel:

Cap. 6

Inventarul de Personalitate California, una din cele mai celebre probe de evaluare a
personalitatii, in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate in diferite domenii de activitate a
fost elaborat de:

CPI a fost conceput pentru a evalua normalitatea psihica inteleasa ca o realitate

dinamica, aflata in interrelationare, fiind construit ca un instrument paralel pentru un alt
instrument destinat psihopatologiei, si anume:

Prima etapa in interpretarea foii de profil CPI este reprezentata de:

 In interpretarea foii de profil CPI, scorurile mari la toate scalele, in special Gi apar in
cazul in care:

In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea

conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si
sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume: