Matematici financiare

IV. Notiunea de probabilitate a unui eveniment.Probabilitati conditionate

4.1 Evenimente. Operatii cu evnimente O experienta este denumita aleatoare daca, repetand-o in conditii idntice, rezultatele sale sunt intamplatoare. Probe = experiente aleatoare care pot conduce la rezultate cu numar finit. = { | = proba} = {1 , 2 ,..., n } = universal posibilitatlor Eveniment = o submultime de probe Evenimente elementare = {1 } , { 2 } ,..., { n } . Eveniment compus = un eveniment care nu este elementar. Spunem ca evenimentul

A.

A = i1 ,..., ik s-a realizat daca s-a obtinut una dintre proble i1 ,..., ik . = ( ) ,

Rezultat favorabil = orice element a lui A. Multimea tuturor evenimentelor associate experientei aleatoae considerate este egala cu multimea tuturor partilor lui .

B. 3) Fiind dat un evenimente A, evenimentul A = \ A se numste eveniment contrar lui A. Concluzii: 1) Evenimentul A B (citit A sau B) se realizeaza daca si numai daca se realizeaza cel putin unul dintre evenimntele A si B. 2) Evenimentul A B (citit A si B) se realizeaza daca si numai daca se realizeaza simultan evenimentele A si B. 3) Evenimentul A (citit :non A) se realizeaza daca si numai daca nu se realizeaza evenimentul A. B. Un eveniment A K este compus daca si numai daca exista 2 evenimente incat A = B C .

1) Fiind date 2 evenimente A si B, evenimentul A B se numeste reuniunea evenimentelor A si B. 2) Fiind date 2 evenimente A si B , evenimentul A B se numeste intersectia evenimentelor A si

4) Evenimentul A \ B = A B se realizeaza daca si numai daca se realizeaza A si nu se realizeaza B, C K , cuB A , astfel

Deoarece avem: 1. A K A K si 2. A, B K A B K , pentru perechea ( , K ) s-a impus denumirea de camp de evenimente. A, B K =evenimente incompatibile daca A B = ( realizarea unuia exclude realizarea celuilalt). In caz contrar se numesc compatibile. O familie de evenimente A1 ,..., An = sistem complet de evenimente

Ai , i {1,..., n}; ; i j , Ai A j = ; ; A1 ... An = .

Multimea evenimentelor elementare

{1 } ,...{ n } =system complet de evenimente.

4.2 Definitia axiomatica a probabilitatii.Evenimente aleatoare egal probabile

Dca evenimentul A asciat unei experiente s-a realizat de evenimentului A :

n A ori din cele n probe frecventa(relativa) a

f n ( A) =

nA . n R, care

Cu cat numarul n este mai mare cu atat numarul m este mai mare. Definitia axiomatica: Consideram ( , K ) un camp finit de evenimente. AO functie P: K satisface axiomele: 1. A K P ( A) 0

A1 , A2 K , A1 A2 = P ( A1 A2 ) = P ( A1 ) + P ( A2 ) 3. P( ) = 1 ,
2. se numeste prbabilitatea K.

P( A1 ... An ) = P ( A1 ) + ... + P ( An ) , Ai K pentru care Ai A j = , i, j {1,2,..., n} , i j . Fie ( , K ) siP : K R+ o functie probabilitate tripletul ( , K , P ) =camp finit de probabilitate. Fie ( , K , P ) un camp finit de probabilitate. Sunt adevarate urmatoarele proprietati: 1. A K P ( A ) = 1 P ( A) 0 P ( A) 1 4. A, B K , A B P ( A) P ( B ) 5. A, B K P ( B \ A) = P ( B ) P ( A B ) 6. A, B K , A B P ( B \ A) = P ( B ) P ( A) 7. A, B K P ( A B) = P ( A) + P ( B ) P ( A B ) Fie ( , K , P ) un camp finit de probabilitate si A1 ,... An K evnimente. Spunem ca evenimentele A1 ,..., An sunt egal probabile (echiprobabile) daca P( A1 ) = ... = P ( An ) .
4.3 Probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.Definitia clasica a probabilitatii consideram un sistem complet de evenimente egal probabile A1 ,..., An => 2. P()=0 3. A K

P ( A1 ) + ... + P ( An ) = P( ) = 1 P( A1 ) = ... = P ( An )

si

=>

P( Ai ) =

1 , i {1,2,..., n} n

P(A)= P

Definitia clasica:Fie ( , K ) un camp finit de evenimete si fie A K un eveniment.Presupunem ca contine n evenimente elementare, iar evenimentul A contine k evenimente elementare, evenimntele fiind egal probabile. Atunci raportul P(A)=

( A ) + ... + P( A ) = k . n
i1 ik

k dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si n

numarul cazurilor egal posibile , se numeste probabilitatea evenimentului A.

4.4 Probabilitati conditionate. Dependenta si independenta evenimentelor Fie ( , K , P ) un camp finit de probabilitate si A,B K 2 evenimente astfel incat P(B) 0. Daca A si B= incompatibile => evenimentul a nu se va realize. Daca A B => evenimentul A este posibil sa se realizeze Fie ( , K , P ) un camp finit de probabilitate si A,B K 2 evenimente, astfel incat P(B) 0.Raportul:

P( A / B ) =
Proprietati:

P( A B ) se numeste probabilitatea evenimentului A conditionat de B. P( B)

1. functia PB =probabilitate 2. ( Ai ) 1i n un system complet de evenimente cu P ( Ai ) > 0, i {1,..., n} atunci pentru A K P ( A) = P ( A1 ) PA1 ( A) + P ( A2 ) PA2 ( A) + ... + P ( An ) PAn ( A) =
formula probabilitatilor totale.

3. P(A)>0=> formula lui Bayes(teorema ipotezelor) :

PA ( Ai ) =

P( Ai ) PAi ( A)

P( A ) P
i =1 i

Ai

( A)

4. daca A1 ,..., An K sunt n evenimente astfel incat P( A1 ... An 1 ) > 0, P( A1 ... An ) = P ( A1 ) P ( A2 / A1 ) P( A3 / A1 A2 )...P( An / A1 ... An 1 ) . Probleme rezolvate: 1) In cazul experientei aleatoare a aruncarii unui zar o singura data, avem: = {1,2,3,4,5,6} iar A={1,3,5} este evenimentul aparitia unei fete cu numar impar si el se realizeaza daca se obtine una dintre probele 1, 3 sau 5. In caz contrar, adica daca am obtine 2,4 sau 6, evenimentul nu se realizeaza. 2) Sa consideram experienta aleatoare a aruncarii unei monede de 3 ori la rand. Deoarece moneda are 2 fete , notate, sa zicem cu b(ban) si s(stema), universul probabilitatilor poate fi gandit ca fiind multimea : = { bbb, bbs, bsb, bss, sss, ssb, sbb} . Putem considera evenimentul A={bbs,bsb,sbb} care arata ca banul b apare de 2 ori. El se realizeaza daca se obtine una dintre probele bbs,bsb sau sbb. 3) In cazul experientei aleatoare care consta in aruncarea unei monede de 3 ori se pot condidera evenimentele: evenimetul A={bbs,bsb,sbb} , cara arata ca banul b apare de 2 ori si venimentul B={bbb,bbs,bsb,bss}, carea arata ca banul apare primul in cele 3 aruncari succesive. Cu aceste 2 evenimente, putem forma alte 3 noi evenimente: A B = { bbs, bsb, sbb, bbb, bss}; A B = { bbs, bsb};
atunci:

A = { bbb, bss, sss, ssb, sbs} 4) Fie K= P( ) multimea tuturor evenimntelor asociate unei experiente aleatoare. Observam ca pentru un eveniment oarecare A K , putem considera evenimentele A A siA A .Evenimentul = A A =evenimentul sigur si el se realizeaza cu certitudine la fiecare efectuare a experientei. Evenimentul = A A =evenimentul imposibil , fiind
evenimentul care nu se realizeaza la nici o efectuare a experientei. 5) La aruncarea unui zar, aparitia unui numar cel putin egal cu 1 pe fata superioara este un evenimnt sigur. 6) Extragerea unei bile rosii dintr-o urna care contine numai bile albe este un eveniment imposibil.

7) In cazul experientei legate de aruncarea unei monezi se constata ca, la un numar mare de 1 repetari ale experientei, frecventele aparitiei unei fete oscileaza in jurul valorii . 2
8) Consideram experienta aleatoare a extragerii unei litere din cuvantul FRATE. Fie V evenimentul aparitiei unei vocale. Sa se calculeze probabilitatea evenimentului V. Solutie:

P (V ) =

numarul vocalelor 2 = . numarul literelor 6

9) Dintr-un pachet de 52 de carti de joc, se extrage o carte la intamplare. Sa se calculeze probabilitatile de a xtrage : a) o cupa sau regele de pica; b) o cupa sau un rege. Solutie: A= evenimentul de a extrage o cupa, B=evenimentul d a extrage regele de pica si

13 1 4 ; P ( B) = ; P (C ) = . 52 52 52 14 a) Intrucat A B = P ( A B ) = P ( A) + P ( B) = 52 b) Deoarece A C = 5 1 4 P ( A C ) = P( A) + P(C ) P( A C ) = = . 52 52 52 10) Sa consideram experienta aruncarii unui zar. Acesta are 6 cazuri posibile. Daca A={1,2,3} 1 5 si B={2,3,4,5,6}, atunci P(A)= si P(B)= . Sa presupunem ca acoperim fetele 2,3,4,5,6 2 6
C=evnimentul de a extrage un rege. Avem:

P ( A) =

cu un strat de vopsea rosie. Daca in urma aruncarii zarului s-a obtinut o fata rosie, atunci stim ca s-a realizat B, dar nu stim ce fata a aparut. Daca vrem sa calculam probabilitatea ca A sa se realizez stiind ca B s-a realizat, avem numai 5 cazuri posibile( cazuri favorabile lui B) si dintre aceste 5 cazuri posibi;e, 2 sunt favorabile lui A. Rezxulta

PB ( A) =

2 P( A B 2 6 2 , iar = = . 5 P( B) 6 5 5

11) O urna contine 6 bile albe si 5 bile negre. Se extrag succesiv 3 bile ( fara intoarcerea bili extrase).Care este probabilitatea ca prima bila sa fie alba, iar celelalte 2 sa fie negre? Solutie: Fie evenimntele: A1 =prima bila este alba; A2 =a2a bila este neagra; A 3 =a3a bila este neagra.. Probabilitatea ceruta este:

P( A1 A2 A3 ) = P( A1 ) P( A2 / A1 ) P ( A3 / A1 A2 ) =

6 5 4 120 = . 11 10 9 990

12) Alegem in mod aleatoriu o familie din multimea familiilor cu 2 copii de varste difrite.Avem de ales din 4 configuratii egal posibil,M M, M F, FM,FF, unde notatia MF, de exemplu, specifica faptul ca dintre cei 2 copii, baiatul(Masculin) este mai in varsta decat fata(Feminin). Notam cu A evenimentul ca dintre cei 2 copii, cel putin unul sa fie fata, iar cu C evenimentul ca dintre cei 2 copii, copilul mai in varsta sa fie fata. Sa se determine P(A/B) si P(A/C). Solutie: Universul posibilitatilor este = { MM , MF , FM , FF } . Atunci A={FF}, B={MF,FM,FF}; C={FF,FM}. P(A)=

1 3 2 ; P(B)= ; P(C)= . Deoarece 4 4 4 1 4

A B = {FF }, iarA C = {FF } P ( A B ) = P( A C ) =

P( A B ) 1 = P( B) 3 In concluzie: P( A C ) 1 P( A / C ) = = P (C ) 2 13) Intr-o uzina, 3 masini M 1 , M 2 , M 3 produc piese de acelasi tip. 0,3% din piesele produse de M 1 sunt rebuturi, 0,5% din piesele produse de M 2 sunt rebuturi si 1% din piesele produse de M 3 sunt rebuturi. Se pun intr-o magzie 1000 de piese, dintre care 450 provin de la M 1 , 250 de la M 2 si 300 de la M 3 . Se alege la intamplare o piesa din magazie. Sa se P ( A / B) =
determine: a) probabilitatea evenimentului ca piesa extrasa sa fie rebut; b) probabilitatea evenimentului ca piesa extrasa sa provina de la una dintre cele 3 masin, stiind ca piesa extrasa este rebut. Solutie: a) Ai =evenimentul ca piesa extrasa sa fie produsa de masina M i , i {1,2,3} .

450 = 0,45; 1000 250 Atunci : P ( A2 ) = = 0,25; 1000 300 P ( A3 ) = = 0,30 1000 P ( A1 ) =
A=evenimentul ca piesa extrasa sa fie rebut. Atunci: P(A)=

P ( A1 ) PA1 ( A) + P ( A2 ) PA2 ( A) + P ( A3 ) PA3 ( A) = 0,45 0,003 + 0,25 0,005 + 0,30 0,01 = 0,0056 P ( Ai ) PAi ( A) , i {1,2,3} b) PA ( Ai ) = P ( A) 0,45 0,003 PA ( A1 ) = = 0,241 0,0056 PA ( A2 ) = 0,2232 PA ( A3 ) = 0,5357
Exercitii: 1. Cat reprezinta 50% din 1000? Dar 0,1% din 50?

p 50 a=bb= 1000 = 500 100 100 0,1 b )b = 50 = 0,05 100 a)

2.Un produs costa 150.000lei. Pretul lui este crescut cu 10% si dupa o luna, constatand scaderea vanzarilor, patronul reduce toate preturile cu 10%. Cat reprezinta acum pretul produsului? Solutie: Initial , pretul produsului a crescut cu 10% din 150.000, adica cu 15.000 lei mai mult, devenind 150.000+15.000=165.000. Dupa o luna , pretul se reduce cu 10%, ceea ce reprezinta 10% din 165.000, aica 16.500. Deci, in acest moment, produsul costa 165.000-16.500=148.500.

3.O persoana trebuie sa plateasca impozitul anual e 1% din valoarea pe casa. Apartamentul pe care il detine valoreaza 250 milioane lei, Daca impozitul este platit in primul trimestru, persoana benificiza de o reducere de 5% din suma datorata. Care este valoarea acestei reduceri? Solutie: Impozitul anual este e 1% din 250 milioane, adica 2,5 milioan, Rezulta ca valaorea reducerii este de 5% din 2,5 milioane=125.000. 4.Daca adaosul este de 20% si pretul de cost al unui produs este de 400.000lei, care este pretul lui de vanzare? Solutie: pret vanzare= pret de cost( +1) Pret de vanzare=400.000(20%+1) Pret de vanzare=480.000 lei 5.O familie are un venit lunar de 8.000.000 lei. Conform bugetului familiei, ei au planificat pentru cheltuielile gospodaresti 2.000.000 lei pe luna. Ce procent din veniturile familiei si-au planificat pentru cheltuielile gospodaresti?

p 8.000.000 = 2.000.000 100 Solutie: 80.000 p = 2.000.000 p = 25%

6.Valoarea unui utilaj este de 6.000.000 lei, iar amortizarea anuala este de 1.500.000 lei. Sa se calculeze termenul de amortizare si rata anuala a amortizarii. Solutie: Termenul de amortizare este obtine procentul

T=

V 6.000.000 = = 4(ani) . Pentru rata anuala a amortizarii se A 1.500.000

r=

A 100 = 25% . V

7.Termenul de amortizare a unui utilaj este de 25 ani. Se cere rata anuala a amortizarii. Solutie: Deoarece termenul de amortizare este de 25 de ani, rezulta ca

V A 1 A = 25 = r = 100 = 4% . A V 25 V
8.Banca X ofera credite pentru constructia de locuinte, in regim de dobanda simpla, cu dobanda de 40% pe un an, pe o perioada de 3 ani. O persoana imprumuta , in acesre conditii, suma de 100 milioane de lei. Ce suma va trebui sa rstituie la expirarea termenului? Dar daca dupa un an banca modifica dobanda la 35%? Solutie: Pentru fiecare an, dobanda reprezinta 40% din 100 milioan lei, adica 40 milioan lei, care, pentru perioada de 3 ani, conduc la suma de 3 40 = 120 milioane. Rezulta ca, la expirarea termenului , persoana trebuie sa restituie 100+120=220(milioane). Daca, dupa un an, banca modifica dobanda de 35%, persoana va avea de platit urmatoarele dobanzi: -pentru primul an: 40% din 100 milioane, adica 35 milioane; -pentru al 2-lea an: 35% din 100 milioane=35 milioane; -pentru al 3-lea an: 35% din 100 milioane=35 milioane; in total rezultand 40+35+35=110(milioane). Suma care trebuie restituita va fi de 100+110=210 milioane lei. 9. O firma ale carei in casari sunt de 800.000 u.m. si costuri de 660.000 u.m isi completeaza sursele de finantare prin emisiunea de obligatiuni in valoare total de 300.000 u.m. cu o dobanda anuala de 20%. Daca impozitul pe profit este de 35 %, care va fi profitul net la sfarsitul anului?

Solutie: Profitul brut realizt de firma este 800.000-660.000=140.000(u.m). Dobanda platita pentru

20 300.000 = 60.000 . Aceasta dobanda va scade din profitul brut, ramanand 140.000100 35 60.000=80.000. Impozitul pe profit este 80.000 = 28.000 , rezultand un profit net de 80.000100
obligatiuni este 28.000=52.000. 10.O asociatie depune o suma de bani S la o banca a carei rata a dobanzii este de 30% pe un an. Dupa 4 ani , asociatia a scos de la banca 114,244 milioane lei. Determinati suma initiala S depusa la banca si masa dobanzii. Solutie: Rata anuala a dobanzii este r=30%, deci R=1+ milioane, rezulta egalitatea

30 130 = . Deoarece suma totala este de 114, 244 100 100

SR 4 = 114,244 . Rezolvarea ecuatiei conduce la o suma initiala depusa de 40 4 milioane lei. Masa dobanzii este Dc = SR S = 114,244 40 = 74,244 (milioane lei).
11. O firma realizeaza , in regie proprie, un mijloc fix al carui cost de productie este 83.000.000 lei. Acesta este vandut unui client la pretul de 148.000.000 lei. Calculati valoarea TVA-ului aferent vanzarii mijlocului fix. Solutie: Fie x pretul mijlocului fix fara TVA (pretul initial). Cum procentul TVA este de 19%, rezulta ca

x+

19 x = 148.000.000 . Rezolvand ecuatia, obtinem x=124.369.748(lei). Prin urmare, valoarea 100

TVA-ului va fi 148.000.000-124.369.748=23.630.252(lei). 12.Cota de TVA pentru un anumit produs este de 19%. Cu cat la suta se va scumpi respectivul produs daca TVA creste la 24%? Solutie: Fie x pretul produsului fara TVA. Rezulta ca pretul produsului cu procent TVA de 19% este

119 124 x , iar pretul cu procent TVA de 24% este x . Diferenta dintre ultimele 2 preturi este egala cu 100 100 124 119 5 x x= x , ceea ce conduce la concluzia ca produsul se va scumpi cu 100 100 100 0,05 x 100 4,20% . 1,19 x
Total
10

50

-11,50

1335,10

n = ni = 50 s
Se observa ca
i =1

n X
i =1 i

10

. Astfel,
i

X =

= 11,5

11,5 . Dar x * = 10 X + 155 = 152,7. 50

Cum

1 * xi 155 xi* = 10 X i + 155, i = 1,2,...,10. Rezulta x* = 10 X , dar 10 2 10 1 1335,1 11,5 2 2 2 X = ni X i X = 26,7 0,05 26,65 . Folosind n i =1 50 50 2 2 x* = 100 X = 2665 . Xi =

( )

c) h

ni

[130,140) 6

[140,150) 15

[150,160) 18

[160,170) 7

[170,180) 4

* x3 = 155 este centrul clasei mediane, consideram o noua serie statistica definita prin 1 * 12 12 xi 155 . Rezulta X = . Dar, x * = + 155 = 152,6 . relatiile X i = 10 50 5 19. O variabila cu valorile xi , i = 1, n are media x si abaterea de la medie patratica x 0 . Sa se arate ca exista perechea de numere reale (a,b), cu ( a, b ) (1,0 ) , astfel incat variabila X cu valorile axi + b sa aiba media m si abaterea de la medie patratica x , dinainte date.

Cum

X = a x . Dar, X = m si X = . Prin urmare , avem m=a x + b si = a x . Rezulta : a= ;a = x x b = m x; b = m + x x x

xi ni xi
6 7 8 9 10 11 14 Total Pentru a rezolva aplicatia, centralizam datele dupa frecventele absolute in tabel: 6 7 8 9 10 11 14 2 a) 3 3 3 6 2 1

Aplicatie: Un pachet de lucrari a fost notat, in puncte de la 0 la 20, de un anumit corector: Note:6,6,7,7,7,8,8,8,9,9,9,10,10,10,10,10,10,11,11,14. a) Calculati media si abaterea medie patratica a seriei de note date. b) Printr-un procedeu de tipul celui descris mai sus, transformati seria de note astfel incat noua serie sa aiba media 12 si abaterea medie patratica 2. Solutie: Variabila aleatoare X=ax+b are media X = ax + b si abaterea medie patratica

X i = xi 9 ni
2 3 3 3 6 2 1 20

Xi
-3 -2 -1 0 1 2 5

ni X i
-6 -6 -3 0 6 4 5 0

X i2
9 4 1 0 1 4 25

ni X i2
18 12 3 0 6 8 25 72

X =0
2 X =

72 = 3,6 20 = 1,88

b)Conform cazului general: X=ax+b a=

2 2 9 = 2,46 =1,06 si b=121,88 1,88 X i = 1,06 xi + 2,46

Notele date de corector in acest caz: 9,9,10,10,10,11,11,11,12,12,12,13,13,13,13,14,14,17. Aceasta noua serie statistica are media 12 si abaterea medie patratica 2.

20. Dintr-un lot de becuri se extrag la intamplare 200 bucati, care se pun la proba pentru a se afla numarul de ore de ardere, Se obtin rezultatele: Timpul de ardere(h) Nr. de becuri Timpul de ardere (h) Nr. de becuri 1000-1020 5 1100-1120 40 1020-1040 8 1120-1140 20 1040-1060 30 1140-1160 18 1060-1080 35 1160-1180 8 1080-1100 35 1180-1200 1 Sa se gaseasca tabelul cu frecventele relative cumulate crescator si sa se reprezinte histograma seriei statistice date. Solutie:Seria statistica este data prin clase de valori de aceeasi aplitudine, 20. Corespunzator fiecarei clase

[ xi 1 , xi ) , definim valoarea centrala

*

xi* =

Timpul de ardere, xi 1010 1030 1050 1070 1090 1110 1130 1150 1170 1190

Frecventa absoluta, ni 5 8 30 35 35 40 20 18 8 1

xi 1 + xi si se obtine: 2 Frecventa relativa, f i

0,025 0,040 0,150 0,175 0,175 0,200 0,100 0,090 0,040 0,005

Frecventa relativa cumulta crescator 0,025 0,065 0,215 0,390 0,565 0,765 0,865 0,955 0,955 1,000

21. Se plaseaza suma de 80 milioane lei pe o durata de 75 de zile, cu o rata a dobanzii de 9%(in regim de dobanda simpla). Ce suma finala genereaza suma plasata?(Se considera ca anul are 360 de zile). Solutie: D= 8 10
7

9 75 = 1.500.000 . 100 360

22. Fie S=1500$ suma care trebuie depusa la o banca pe o perioada de 8 luni (in regim de dobanda simpla) cu o rata anuala a dobanzii de 14%. Sa se determine dobanda pe care trebuie sa o plateasca banca dupa 8 luni. Solutie: D=

8 14 1500 = 140$ 12 100 8 2 = 1160$ 100 = 1166,4$

23. Daca se depune la banca o suma S=1000$, cu rata dobanzii anuale de 8%, care este suma obtinuta dupa 2 ani, in cazul dobanzii simple, respectiv in cazul dobanzii compuse? Solutie:D= 1000 + 1000

Dc = 1000 (1,08 )

24. O persoana a depus la o banca suma initiala S, cu rata dobanzii simple de 25%. Dupa 2 ani, suma a devenit 3 milioane lei. Care a fost suma S?

25 2 = 3 milioane Solutie: 100 S = 2 milioane S+S

25. Sa se calculeze suma care trebuie platita de un debitor pentru un credit in valoare de 72 milioane lei, cu scadenta la 120 zile de la acordarea creditului si rata anuala a dobanzii de 10%(se considera ca anul are 360 de zile). Solutie: 72 10
6

+ 72 10 6

120 10 = 74.400.000lei 360 100 10

26.Sa se completeze tabelul urmator( in cazul dobanzii compuse): Suma S Rata anuala Perioada 900 u.m. 14% 2 ani 500 u.m. 12% 3 ani 1300 u.m. 10% 4 ani 27. Dupa 3 ani, cu dobanda compusa anuala de 15%, s-a obtinut suma fost depozitul initial? Solutie: S 1,15 3 = 1040 S 683,8u.m.

Suma finala 1026 u.m. 627,2 u.m. 1903,33 u.m.

S 3 = 1040u.m. Care a

28. Care este rata dobanzii pentru ca o suma plasata cu o dobanda compusa sa creasca de 4 ori in2 ani?

r S 1 + = 4S 100 Solutie: 1 + r = 4 100 r = 2 1 = 1 r = 100% 100

29. O asociatie depune o suma de bani S la o banca a carei rata a dobanzii este de 30% pe an. Dupa 4 ani, asociatia a scos de la banca 114,244 milioane lei. Determinati suma initiala S depusa la banca si masa dobanzii. Solutie: S 1.3
4

= 114,244 S =

114,244 40 milioane lei 2,8561 Pi , i {1,2,3,4,5} , P5

7.800.000 9.282.000

D=114,244-40=74,244 milioane lei. 30. Sa se determine pretul de vanzare sau pretul initial al diferitelor produse din tabelul urmator, daca procentul pentru taxa pe valoarea adaugata este de 19%. Produsul P P P P
1 2 3 4

Pretul initial Pretul de vanzare

1.250.000 1.487.500

546.220 650.000

125.000 148.750

3.235.300 3.850.000

31. Diferenta dintre pretul TVA si pretul fara TVA al unei carti este de 47.500 lei. Daca procentul pentru taxa pe valoarea adaugata este 19%, sa se determine pretul de vanzare (cu TVA) al cartii.

Pv Pi = 47.500

19 47.500 100 Pi 1 + = 250.000 Pi = 47.500 Pi = 19 100 Pv = 297.500

Solutie: 32. Care este pretul de vanzare intr-un magazin al unei masini de spalat care la unitatea producatoare costa 6.850.000 lei, daca procentul pentru taxa pe valoarea adaugata este de 19%? Solutie:

Pv = 6.850.000 +

19 6.850.000 = 8.151.500 100

33. Patronul unui magazin alimentar a constatat ca, dintre toate sortimentele unui produs, cel mai bine se vinde cel care are pretul cuprins intre 8.000 si 10.000 lei bucata. El are obligatia ca pretul de achizitie sa perceapa si TVA-ul, care reprezinta 19%. De la care dintre firmele F1 , F2 , F3 , F4 va trebui sa achizitioneze patronul magazinului produsul, stiind ca pretul de achizitie al unei bucati din

11

produsul respectiv este de 6000 lei la firma la firma

F1 , 7000lei la firma F2 , de 7500 lei la firma F3 si de 8500 lei

F4 ?
Solutie: Daca ar cumpara de la firma

F1 , pretul de vanzare e de 7.140 lei, de la firma F2 pretul de vanzare e de 8.330 lei, de la firma F3 pretul de vanzare e de 8.925 lei , iar de la firma F4 pretul de vanzar e de 10.115 lei. In concluzie, patronul ar trebui sa-si achizitioneze produsele de la firmele F2 si F3 .
34. Care este procentul cu care variaza un pret daca: a) pretul se dubleaza: crestere cu 100%; b) pretul se tripleaza: crestere cu 200%; c) pretul ramane la fel: crestere cu 0%; d) pretul scade la jumatate: scadere cu 50%; e) pretul scade cu o cincime:scadere cu 20%; f) pretul creste cu un sfert: crestere cu 25%. 35. Sa se determine dobanda simpla dupa un an, obtinuta pentru un depozit de 5 milioane lei, cu o rata a dobanzii anuale de 30%. Aceeasi problema pentru un depozit de 1000$, dupa 6 luni, cu o rata anuala de 2%.

30 1 5.000.000 = 1.500.000 lei 100 2 6 = 10$ b) D = 1000 100 12

Solutie:a) D= 36. Fie S suma initiala depusa la o banca ce ofera o dobanda compusa de 25% anual. Sa se determine S, daca dupa 4 ani suma capitalizata a fost de 20 milioane lei.

25 S 1 + = 20.000.000 100 Solutie: 20.000.000 S= 8.196.700 2,44

37. Pretul unui produs, inclusiv TVA 19%, este de 950.00 lei. Care este pretul fara TVA? Solutie:

19 950.000 = Pi 1 + Pi 798.300lei 100

38. Profitul unei firme a fost , in anul 1999, de 150 milioane lei. Sa se calculeze impozitul pe profit platit statului (in 1999, impozitul pe profit fixat prin lege a fost de 38%).

38 150.000.000 = 57.000.000lei (impozitul pe profit) 100 39. Sa se calculeze media x si media patratica x 2 pentru urmatoarea selectie de 4 date:
Solutie: 7,75,8,8,25,7.

75 + 25 + 7 2 + 8 2 = 21, ( 6 ) 6 Solutie: 75 2 + 25 2 + 7 2 2 + 8 2 2 x2 = = 60,28125 6 x=

40. Sa presupunem ca salriile platite ( in milioane lei) de o societate pe o luna celor 45 de salariati ai sai, grupati in 5 grupe de salarizare I-V, au fost urmatoarele: Salariul Numar de salariati

Grupa

12

I 20 II 15 III 9 IV 4 V 3 Sa se calculeze salariul mediu pe societate. Solutie: p1 = 1 p 2 = 2 p 3 = 10 p 4 =

1 2 10 29 3

29 p5 = 3

x=

20 + 15 2 + 9 10 + 4 29 + 3 3 = 5,89milioane 45
Peste 61 1517

41. Structura emigrantilor din Romania in 1997 pe grupe de varsta a fost: Varsta(in Sub 18 18-25 26-40 41-50 51-60 ani) Nr. 4145 2559 8091 2490 1143 emigranti Sa se afle dominanta acestei serii. Solutie: x M o centrala a acestei serii este 33 ani, deci dominanta acestei serii este 33.

= 26 40 deoarece in acest interval sunt cei mai multi emigranti 8091.Valoarea

42.In tabelul urmator este data repartitia notelor la teza la matematica la o clasa de 30 de elevi. Gasiti amplitudinea si mediana seriei. Nota 3 4 5 6 7 8 9 10 Frecventa 1 3 8 6 7 3 1 1 absoluta Solutie: Amplitudinea=10-3=7

xM e =

1+ 3 + 8 + 7 + 3 +1+1 =6 4

43. Produsul intern brut pe locuitor, in 1998, calculat pe baza cursului de schimb in dolari USA in 10 dintre principalele tari europene, este dat in tabelul urmator: Tara Austria Belgia Elvetia Franta Germania Italia Olanda Regatul Spani Suedi Unit a a PIB/ 22784 20880 33297 21834 23538 1706 20224 16208 12227 21251 loc. 6 a) b) c) Solutie: a) Sa se calculeze valoarea medie a produsului intern but pe cap de locuitor in cele 10 tari europene. Sa se calculeze abaterile absolute de la valoarea mediea si abaterea absoluta a Romaniei de la media celor 10 tari. Sa se calculeze abaterea medie liniara.

romania 1159

x=

22784 + 20880 + 33297 + 21834 + 23538 + 17066 + 20224 + 16208 + 12227 + 21251 = 20.931 10
Elvetia 12.366 Franta 903 Germania 2.607 Italia -3865 Olanda -707 Regatul Unit -4723 Spania -8704 Suedia 290

b) pentru Romania: 1159-20.931=-19.772 Austria 1.853 Belgia -51

1853 + 51 + 12366 + 903 + 2607 + 3865 + 707 + 4723 + 8704 + 290 3910 c) d = 11

13