.

--
.. 2 2003 -
.., 1977 , , . 105,. 1
.
, :
1.
?
2.
,
?
3. -
?
.
. - , . . 7 .
: 4 3. 10 ,
(- , ).

- ( ),
.
. ,
, .
.
: ,
. (
). 23-00 ,

, .
, ( ) .
, m . ,
.
. ,
. . : ,
. , :
. , ,
. ,
.
, .
, . .
.
, . .
, ,
. .
, , .
, .
, 12 .
. ,
. . :

 , . , ,
. , .
- .
. , , .
, , .
:
.

. , .

-
1. : 0,41 - 1,00 - 0,57 - 1,35 - 1,0 (/)
: , ,
(nivelul de prelucrare) , (stabilitatea).

, .
30 50 , 40 - 42 .
.
1,0 , ,
,
.
inculpatul X a obtinut rezultatele:
Capacitate de munca: 0,866=1 punct, este foarte joasa.
Gradul de adaptare:0,473, rezultat inalt.(dat fiind faptul ca este mai jos de 1.0)
Stabilitate mentala:1,154=rezultat scazut. (cu cat mai jos de 1,0 cu atat rezultatul mai inalt)
Concluzie: se evidentiaza instabilitate mentala, care ar conditiona inducerea in stare de afect in
momentul comiterii infractiunii. Stabilitatea atentiei se refera la persistenta in capacitatea d a
mentine atentia asupra unui lucru o anumita perioada de timp si distragerea de la alti factori.
Stabilitatea e conditionata de particularitatile individuale ale omului,in special de calitatile
SNC, de insusirile starilor psihice, emotionale si fizice ale omului.
Persoanele astenizate,se caracterizeaza de obicei prin atentie instabila. Volumul atentiei este
redus,deoarece distributia atentiei a luat mult timp in receptionarea corecta a cifrelor din tabele.
2. : testului de retinere vizuala
: - 2
- 2
- 1
- 7 3 - .
Nivelul de dezvoltare intelectula submediu denota ca succesul indeplinurii sarcinii coreleaza cu
nivelul intelectual.

3. 10 :
6-7-8-6-9-8-10, - 6.
3- 9-10
.
Volumul memoriei voluntare intentionala este mai inalta de medie, deoarece la urmatoarea
reproducere inculpatul X retinea mai multe cuvinte. Calitatea memoriei reprezentata prin
proptitudinea reactualizarii si reproducerii imediate dupa stimulare intr-o ordine crescinda a
cuvintelor memorate indica dezvoltarea acestui proces psihic.
4. :
1. , , ,
+
2. , , ,
+
3. , , , - , 4. , , ,
+
5. , , , -
+
6. , , , -
+
7. , , ,
+
8. , , , - !
9. , , , +
: , .
, .
In urma interpretarii testului de excludere a elementelor de fond ne indica ca inculpatul X are un
nivel intelectual mediu,a evidentiat elementele comune,excluzindu-le pe cele necorespunzatoare
avind 6 raspunsuri corecte din 9 , cu explicatie caracteristica pentru grupul de obiecte similare.
Operatia abstractizarii consta in cunoasterea unui aspect comun pentru o grupa de elemente
similare, analizind aceste obiecte el a constientizat insusirea data a corpurilor de acelasi tip in
general, demonstrind o capacitate de abstractizare. La baza generalizarii sta abstractizarea ce se
reflecta prin clasificare.Generalizarea-operatie de imbinare a elementelor dupa relatiile lor
comune stabilite intr-o categorie, valorifica rezultatele activitatii analitico-sintetice si ale
abstractiei,demonstrate de subiectul examinat.
5. :
N

1
+
2

+
3 , ,
+
4

+
5

+
6
,

7
( )
8

+
9
-
+
10

+
11

+
12

13
, +
14

+
15
,

,
. ,

, . ,
.
In urma efectuarii testului pictograme se remarca initial o predispunere pentru a efectua testul
si pentru a desena, dar o data cu cresterea complexitatii notiunilor mediate se evidentiaza o
ingandurare. O problema deosebita a cauzat cuvantul frica, in final a refuzat sa il deseneze. Cu
o deosebita atentie reda nuanta (hasureaza) grilajul, ca o mediere in urma notiunii despartire.
Raspunsurile sunt autentice cu un procentaj mai mult de 70%.
Interpretarea rezultatelor indica o capacitate buna de memorare si reproducere,ceea ce denota ca
ii este accesibila simbolistica reprezentarii prin imagini ce corespund cuvintelor din test.
Criteriul al doilea sunt asociatiile corespunzatoare pictogramei,demostrind interdependenta
obiectelor. Persoanele sanatoase mintal stabilesc e obicei interdependenta elementelor comune.
Este afectat de starea lui actuala,constientizeaza realitatea situatiei produse acum, ceea ce ne
vorbeste de o posibila stare de afect la momentul producerii crimei si constientizarea starii lui
actuale,cind hasureaza grilajul.
6.
1. (, , , , ) -
2. (, , , , )
3. (, , , , )
4. (, , , , )
5. (, , , , )
6. (, , , , )
7. (, , , , )
8. (, , , , ) -
9. (,, , , ) -
10. (, , , , )
11. ( , , , , )

- -.
,
.
In timpul intervievarii s-a evidentiat un comportament adecvat. In timpul evaluarii au fost date
trei indicii. 5 raspunsuri corecte,citeva ezitari si citeva indicii de la psiholog,ceea ce indica ca
predomina si stilul de gindire concreta asupra stilului de gindire abstract. Raspunzind la inceput
cu greseli se interpreteaza ca rapiditate si impulsivitate in rezolvarea testului.
Acest test nu e complet ,al are 20 intrebari.

7.
1. , , , , 2. , , , ,
+
3. , , , ,
+

4. , , , ,
+
5. , , , ,
+
6. , , , , -
7. , , , ,
8. , , , ,
9. , , , ,
+
10. , , , , 11. , , , , -
12. , , , ,
+
13. , , , , -
14. , , , ,
15. , , , ,
16. , , , , 17. , , , , .
:
. , ,
.
Raspuns 6 intrebari corecte,la 3- a refuzat,la 3 a fost ajutat,la 4 incorect.
Metoda permite identificarea nivelului de generalizare si abstractizare a procesului de gindire.
Metodica este indicate in cercetarea capacitatii de clasificare si analiza.
Clasificarea regruparea intr-un anumit numar de clase a elementelor care prezinta unul sau mai
multe insusiri commune.
Analiza-dezmembrarea mentala a unui intreg in partile lui componente.Aceste operatii
fundamentale ale gindirii sunt dezvoltate la un nivel mediu, deficiente in reflectarea realitatii ce
precede o experienta anterioara,care genereaza un proces negativ. E posibil ca acest process
cognitive sa fie legat de prezenta unei situatii de problema care necesita solutionare si presupune
prezenta conditiilor necesare pentru rezolvarea ei. Prezenta gindirii la subiect presupune o
memorie semantic,logic neorganizata cu expunere neclara cu continut factologic sarac.
8.

-

, , , ,

- telenok

, , , ,

- krasivii

, , , ,

- measo

, , , ,

, , , ,

-legkii

, , , ,

-jevati

, , , ,

, , , ,

, , , ,

- soli

, , , ,

podskazka

, , , ,

, , , , .
5 intrebari corecte,6 gresite,1-indiciu al psihologului. In baza informatiei avute la dispozitie se
trage concluzia ca inculpatul X are o gindire ingusta cu hotare limitate in intelegerea legaturilor
logice si a relatiei dintre conceptele cunoasterii cuvintelor analogice,concrete.Intelegerea
concreta nu are legatura directa cu realitatea tangibila. Lipsa intelegerii analogiilor face
imposibila elaborarea de rezolvare problemelor in situatii concrete. Intelegerea e un process
analitico-sintetic de iluminare, se initiaza cu analiza si se finiseaza cu sinteza. Aici intelegerea
este elementara,bazata pe stabilirea asemanarilor ,a calitatilor comune ce apartin unor obiecte si
se bazeaza pe abstractii simple.
9.
NN
A
B
1
4
2

C
8

D
3

E
7

10

11

12

: -12, -4, D-3, D-11, -4.

: -10, -6, -4.
:
. .
Interpretarea cantitativa: 31 puncte corecte,Inteligenta QI nivel mediu,virsta cronologica
corespunde 25 ani.
Concluzie: Capacitile intelectuale medii, favorizeaz imposibilitatea tratrii raionale a
conflictului intern sau extern, evaluarea neadecvat nalta a propriilor trebuine, nevoi, ateptri,
concentrarea ateniei asupra piedicii n realizarea lor i a circumstanelor de moment,ceea ce
poate provoca starea de afect.
10. -: 10
(N=11,46 + 3,21)

. ,
, , , .
.
7-13 .
.

(.. , ),
, .. .
.
11.
52 forta de excitatie in diferite stari emotionale
56 forta de inhibitie

44 mobilitatea proceselor nervoase

Persoana are un grad inalt de exprimare.Suma de 42 de puncte sau m. muare pentru
fiecare raspuns este interpretata ca un grad inalt de exprimare. Dintre calitile individualpsihologice ce favorizeaz frustrarea pot fi menionate urmtoarele:
- dezechilibrul proceselor excitaiei i inhibiiei scoarei cerebrale, manifestat n
emotivitate sporit, excitabilitate, apreciere neadecvat a propriilor triri i a circumstanelor ce
le provoac, capaciti insuficiente de dirijare a conduitelor.
12.
- 16

9

3

Dupa rezultatele obtinute temperament sangvinic,comunicativ,sociabil,

controlat,optimist.Situatiile dificile le suporta fara crize.
Extraversiune-ca trasatura esentiala poate fi mentionata sociabilitatea ,deschiderea fata de
lumea exterioara.Cauta impresii,actioneaza sub impulsul momentului,prezinta o nota de
agresivitate,activ. Aceste date ne pot indica ca aceasta persoana poate aavea momente impulsive.
Modul de interpretare a factorilor:
Sinceritate 0-3 sincer 4-6 situativ
7-9 nesincer Aici e grad de sinceritate situativ 3
Extraversiune 12- 18 moderata; 19-24 considerabila.Extraversiune moderata.
Stabilitate emotional ridicata -9. Dupa indicia prezinta stabilitate emotional temperamentala.
13.
21 tip cu dispozitie preponderent buna,spirit intrprinzator,activism inalt.
21alternare a fazelor hipertimice si distimice
18exaltat-traire intensa ,uneori nemotivata a starilor de bucurie,fericire
,satisfactie si alternarea frecventa a acestora cu starile de tristete si disperare.
18 dispozitie preponderant rea,activism jos.
3
Concluzie: anumite deficiene caracteriale - autoevaluare neadecvat, capaciti afectivcomunicative deficitare, egocentrism, rigiditate a proceselor cognitive, capaciti insuficiente de
reglare volitiv a comportamentului.
14.
40 Anxietatea situativa e ca o reactie emotional la situatii
stresante,care prezinta diferite grade intensitate si durata,caracterizind trairi
subiective,neliniste,tensiune,nevrozitate.In caz se prezinta cu anxietate moderata-40.
47denota o permanenta predispunere a subiectului spre a percepe ca
amenintatoare un larg diapason de situatii,reactionind la ele printr-o stare de alarma.
Subiectul prezinta anxietate sporita-47.
Concluzie:Aciunile subiectului n a nlatura situaia afectogen snt blocate de activitatea
centrelor cognitiv-logice, situate pe partea superioar a scoarei cerebrale. Are loc o acumulare a
energiei psihohervoase, o instituire a unor emoii negative, care duc la schimbri n structura
fiziologic, nervoas, comportamental a individului. Atenia este diminuat de aciunea
pericolului, concentrat asupra lui, percepia - deformat i selectiv, gndirea - orientat spre
cutarea de soluii, vointa - diminuat. Comportamentul este dominat de emotivitate, stereotipie.

15. C!!!
C compensatie A C
A
A!
A!! anxietate C
06254317
gri++ maro++ verde xx violet xx galben=rosu=albastru- -negru- -dorinta
reprimata
56204317
violet C++maroC!!++verdeA xx griC xx galbenA= rosuA!=albastruA!!- negruC-4 culori : albastru, galben, rou i verde. Acestea sunt psihologic primare i constituie
ceea ce numesc culorile fundamentale ale testului . Culorile auxiliare ale testului sunt
:violet (mixur de rou i albastru), maro (mixur de galben-rou i negru), un gri neutru,
neconinnd culoare i de aceea liber de orice influen afectiv, n timp ce intensitatea l
plaseaz la jumtatea drumului ntre lumin i ntuneric, nct nu d natere la un efect catabolic
este psihologic i fiziologic neutru; i n fine negru, care este negarea tuturor culorilor.
5 violet

1 - albastru inchis
0 - gri neutru
3 - portocaliu-rosu
4 - galben stralucitor
7 - negru
6 - maro
2 - albastru-verdea
Etape pregtitoare pentru interpretarea protocolului1. ntr-un protocol standard (teoretic)
aceste grupuri sunt:
++ culorile care ocup poziia 1 i 2 n ir, numerotarea efectundu-se de lastnga la dreapta ;
Semnificaia acestui grup este Persoana doreste s fie sau sa aib ceea ce semnific grupul
++ Griul nu are nici o culoare, nu este nici inchisa, nici deschisa, de aceea reprezinta
neimplicarea. Maro-Acest lucru indica de obicei o nevoie de a depasi o situatie rea, care
cauzeaza un disconfort extrem, atat fizic cat si emotional.
x x c u l o r i l e c a r e o c u p p o z i i a 3 i 4 . S e m n i f i c a i a a c e s t u i g r u p
e s t e Persoana simte c se afl n situaia semnificat de culorile grupului xx . Verdele
reprezinta "elasticitatea vointei" si corespunde persistentei, rezistentei la schimbare,
incapatanarii, posesivitatii si egoismului pozitiv. Este deasemenea asociat cu grija pentru
persoana proprie.Violet- Poate fi considerata a fi o dorinta pentru intimitatea mistica sau
intelegere.
== culorile care ocup poziiile 5 i 6. Semnificaia acestui grup este
Persoana considera ca nu este oportun, nu este potrivit s fie sau s aib ceea ce
semnific culorile grupului == Acest grup este numit situaia actual
deoarece el semnific, aa cum deja am artat,
c o m p o r t a m e n t u l p e c a r e subiectul l considera potrivit in acest moment. Rosul
este "forta vointei" si corespunde dorintei, aratand excitabilitate, dominare, interese sexuale,
agresiune, pasiune controlata si autonomie. Arata grija pentru altii ca fiind deasupra intereselor
proprii. Galbenul reprezinta "spontaneitatea" si corespunde originalitatii, exprimand expectanta,
variabilitatea si dorinta de expansiune si de a fi activ. Denota grija pentru interpretarea culorilor
auxiliare .
- - culorile care ocup poziiile 7 i 8. Semnificaia acestui
g r u p e s t e Persoana nu vrea sau nu se simte capabil sa fie sau sa aib ceea ce
semnific culorile din grupul - - Albastrul reprezinta "adancimea sentimentelor" si are drept
corespondenta emotionala starea de calm, liniste, reincarcare, multumire, tandrete, dragoste si
afectiune. Denota in principal grija pentru sine.Negrul-negare
+- grupul plus minus este format din culorile aflate pe primele dou poziiid i n i r
combinate cu cele situate pe ultimele dou poziii.
In p r o t o c o a l e l e n o r m a l e , a l e s u b i e c t i l o r n o r m a l i , l i p s i t i
d e t e n s i u n i , echilibrati, fara conflicte si refulari, culorile fundamentale stau pe
primele 45p o z i t i i . O r i c e i n d e p a r t a r e a a c e s t o r c u l o r i d e l a p o z i t i a l o r
n o r m a l a e s t e u n indiciu de dezechilibru. Nu este vorba de un dezechilibru psihic, este vorba
deanumite stari de tensiune, stari de stres.
Preferinta pentru una dintre aceste culori acromatice poate fi considerata ca indicind o
atitudine negativa in fata vietii.Daca culoarea de baza este respins, i astfel situat
ctre sfirsitul sirului,atunci trebuina reprezentat de aceea culoare a ramas nesatisfacut,
datorita f a p t u l u i c a c i r c u m s t a n t e l e a c t u a l e s u n t n e f a v o r a b i l e , i a r E u l n u

r e c u n o a s t e oportunitatea acestei satisfaceri. O astfel de trebuinta nesatisfacuta reprezinta o

sursa de anxietate, stres, o sursa de stres arata ca acee a persoana este
incarcata intr-una din trebuintele fundamentale (semnificata de culoarea
fundamentala respinsa). Aceasta trebuinta nesatisfacuta va da nastere unor tulburari
psihice sau de natura functionala.
Comportament compensator si exprima o anumita atitudine
compulsiva, excesiva care nu permite o alta alegere manifestinduse ca o atitudine generalizata.
Atunci cind in primul protocol numarul de semnul exclamarii este mai mic decit
numarul de semnul exclamarii din cel de -al doilea protocol prognoza inlegatura cu
persoana respectiva este favorabila, adica ea va raspunse in mod e f i c i e n t l a
tehnicile psihoterapeutice,in acest caz primul protocol prezinta
cu un semn al exclamarii mai mult decit al doilea,ceea ce poate
crea dificultati in eficienta tehnicilor psihoterapeutice.
Problema actualan conceptia lui Luscher problema actual este data de grupul ( + -).
Este vorba deci de sursa de anxietate cu care se confrunta persoana si de compensantia
prin care ea incearca sa faca fata acestei dificultati.
Indicii de instabilitate ai sistemului nervos vegetativ apar atunci cind la o extre ma
se situateaza culorile 3, 4 si la celalata extrema 1, 7.
Grupul de munc Trei dintre culorile fundamentale: verde, galben si rosu au fost
interpretate,pentru prima data de Max Luscher ca reprezintind grupul de munca. grupul respectiv
se va destrama atunci prognoza va fi mai mult sau mai putin defavorabila, in functie de
gravitatea destructurarii grupului. Aici este verdele atunci scopul muncii, efortului
persoanei va fi indicarea aprecierii de sine in ochii sai si in ochii altora.
16. : - 50%
O-D
E-D N-P

%
E
3,0
11,0 1,5
15,5
64,5
I
0,5
0,5
3,0
4,0
16,6
M
3,5

1,0
4,5
18,7

7,0
11,5 5,5
%
29,1
47,9 22,9

Testul Rosenzweig.
Indicele de adaptare sociala 50%.
E
I
M
Suma
%

O-D
3,0
0,5
3,5
7,0
29,1

E-D N-P
11,0 1,5
0,5
3,0

1,0
11,5 5,5
47,9 22,9

Suma
15,5
4,0
4,5

%
64,5
16,6
18,7

(extrapunitivitate)
(intrapunitivitate)
(impunitivitate)

O-D = dominarea obstacolului

E-D = aprarea eului
N-P = persistena necesitii
E = prezena obstacolului frustrant este subliniat cu insisten.

I = obstacolul frustrant este indicat ca nefrustrant sau ca favorabil ntr-un fel;

sau n unele cazuri, subiectul subliniaz ct este de necjit pentru c este implicat o
alt persoan n situaia frustrant.
M = obstacolul frustrant este minimalizat pn la punctul unde S-ul aproape
neag prezena sa.
E = ostilitatea, blamul sunt dirijate spre o persoan sau un obiect din exterior.
E = S-ul neag n mod agresiv c ar fi responsabil de o fapt de care este
acuzat.
I = blamul, culpabilitatea sunt proiectate de S spre el nsui.
I = S-ul admite culpabilitatea sa, dar neag c ea ar fi ntreag invocnd
circumstane atenuante.
M = culpabilitatea pentru frustrare este evitat, situaia fiind considerat de S ca
inevitabil, n particular, individual, frustrarea este complet scuzat.
e = o soluie pentru situaia frustrant este ateptat cu insisten de la altcineva.
i = soluiile sunt prezentate de S de obicei cu un sentiment de culpabilitate
pentru a rezolva problema.
m = S-ul exprim sperana c timpul sau circumstanele care vor trebui s
survin n mod normal, vor aduce o soluie a problemei. Rspunderea i supunerea
sunt caracteristice acestui tip de rspunsuri.

Concluzie: E+ total: agresivitate, hiperagresivitate. 64%

I total: imaturitate, autoncredere exagerat, sentiment de inferioritate
hipercompensat. (16,6%)
M total: lipsa controlului emoional.
O-D Lipsa simului realitii, nu-i d seama de pericole. (29, 1%)
E-D Lipsa aprrii, subiectul nu reacioneaz la frustrare (47, 9%)
N-P Interes sczut, superficialitate, lipsa de eficacitate n activitatea
subiectului.(22,9)

1.
?
n condiiile obiective ale comiterii infraciunii inndu-se cont de faptul c viaa inculpatului X
se afla n pericol (de dificultatea circumstanelor) precum i de trsturile psihice i psihologice
care-l caracterizeaz pe inculpat comportamentul inculpatului a fost determinat de o stare de
pierdere a capacitilor psihice de contientizare adecvat a circumstanelor organizare voluntar
a aciunilor i prevedere a consecinelor propriului comportament.
Starea de afect se manifest n condiiile apariiei pe neateptate a unui pericol pentru o valoare
suprem a individului, meninerii acestuia i contiinei de neputin de a-l nlatura.
Aciunile subiectului n a nlatura situaia afectogen snt blocate de activitatea centrelor
cognitiv-logice, situate pe partea superioar a scoarei cerebrale. Are loc o acumulare a energiei
psihohervoase, o instituire a unor emoii negative, care duc la schimbri n structura fiziologic,
nervoas, comportamental a individului. Atenia este diminuat de aciunea pericolului,
concentrat asupra lui, percepia - deformat i selectiv, gndirea - orientat spre cutarea de
soluii, vointa - diminuat. Comportamentul este dominat de emotivitate.
2.
,
?
n condiii de extrem inculpatul X nu poate lua o decizie optimal deoarece posed
capaciti intelectuale joase care i mai sunt afectate de strile emoionale puternice pe care el le
resimte n situaii mai dificile. Sresul, frustrarea, starea afectiv ce au dus la dezvoltare
impulsiv, necontrolat, manifestat n forma unei explozii afective, ndreptate n direcia
nlaturarii factorului care au contribuit la tensionarea nervoas, - agresivitate oarb i furie pn
la abandonul de sine;
- ngustare a cmpului de contiin; percepie i contientizare eronate, fixate asupra
cauzei care a provocat tensiunea nervoas, diminuarea sau chiar lipsa unor senzaii;
- regresiune spre conduite inferioare, apropiate de instinct, reorganizate cultural;
-comportament neadecvat; dezorganizri motorii: vorbire afectat, nestpnite,
necontrolate , for mrit;
3. -
?
Instabilitate psihica,subdezvoltare intelectuala,caracter conflictual, agresivitate marita,
consecintele traumelor cranio-cerebrale,care ar fi cauzat schimbari neuro-psihice asupra unor
centri vitali important.
Starea afectiv puternic se agraveaz in momentul incidentului se rsfrnge asupra
capacitilor afective volitive i intelectuale ale inculpatului fapt pentru care putem vorbi
despre dezordini deosebit de grave care pot fi considerate de nivelul afectului fiziologic. Sub
imperiul afectului fiziologic omul poate svri fapte necugetate, crime cu caracter grav.