Hemoragia

Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Tipuri de hemoragii: Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. In functie de vasele sectionate deosebim: - Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii; - Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu; - Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand intensitate redusa. Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu exteriorul.
n functie de volumul de sange pierdut, hemoragia se poate clasifica astfel: - mica: cand se pierde mai putin de 500 ml sange - medie: cand se pierde 500 - 1000 ml de sange - mare: cand se pierde 1000 - 1500 ml sange - masiva: cand se pierd peste 1500 ml sange

Simptome. Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii, cresterea numarului de respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare. Simptomele si semnele care insotesc o hemoragie, variaza in functie de volumul sangvin pierdut, de viteza de pierdere a sangelui si de starea de sanatate a organismului inainte de hemoragie. Recunoasterea hemoragiei Hemoragia externa este usor de recunoscut: sangele se scurge inafara corpului. Uneori hemoragia se produce in interior dar se exteriorizeaza ulterior prin orificii anatomice: - epistaxisul: hemoragia nazala Insa uneori, hemoragia poate fi interna, caz in care nu se evidentiaza nici o sangerare la suprafata corpului, sangele acumulandu-se in interior. In acest caz apar doar semnele clinice ale pierderii de sange: paloare, extremitati reci, ameteala, hipotensiune, tahicardie (accelerarea frecventei cardiace), tahipnee (respiratii rapide) si starea generala a victimei se altereaza progresiv. Hemoragia interna este o urgenta si trebuie anuntat serviciul 112; singura masura de prim ajutor in astfel de cazuri este, asezarea victimei in pozitie culcat, cu picioarele mai susu decat capul si hidratarea victimei, daca este constienta, pana la sosirea echipei medicale. Hemoragia mica: - starea generala este buna - tensiunea arteriala (TA) normala - frecventa cardiaca (FC) normala Hemoragia medie: - senzatie de slabiciune, ameteli la ridicarea in ortostatism - paloare tegumentara, extremitati reci - TA sistolica se mentine inca peste 100mmHg - FC sub 100 batai/minut.

Hemoragia mare: - agitatie, transpiratii reci - paloare tegumentara - hipotensiune (TA sistolica scade sub 100 mmHg) - tahicardie (FC peste 100 batai/minut)

Hemoragia masiva: - confuzie sau chiar pierderea constientei - hipotensiune (TA sub 70 mmHg) - puls slab, greu perceptibil.

De retinut! Nu i se vor da lichide sa bea unei victime inconstiente. Daca victima este inconstienta sau daca prezinta greturi si varsaturi va fi asezata in decubit lateral (culcat pe o parte) si nu in decubit dorsal (culcat pe spate). Realizarea hemostazei Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in: - limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in poztitie ridicata (mai sus decat restul corpului) - oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza. Organismul uman are capacitatea de a realiza o hemostaza spontana, prin agregarea trombocitelor si coagularea sangelui la locul leziunii vasculare, cu formarea unui cheag (tromb). Cand aceste mecanism este insuficient, este necesara realizarea hemostazei artificial. Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se opreasca sangerarea. Aceasta compresie asigura o hemostaza provizorie, pana la sosirea echipei medicale sau pana la ajungerea intr-un serviciu medical unde se poate realiza hemostaza definitiva. Daca victima este constienta va fi incurajata sa consume lichide. Compresia hemostatica se poate realiza: - cu degetul aplicat pe vasul sangvin: compresie digitala - cu pansament compresiv: se acopera si se comprima rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.) - cu garoul - un cordon elastic cu care se leaga in amonte de leziune (in sensul de unde curge sangele); in lipsa unui garou se poate folosi un fular, curea, cordon, elastic etc. Hemostaza Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor rutiere. Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare. Ce observai? Victima prezint o ran deschis cu hemoragie grav. Sngele snete sau curge continuu din ran Ce trebuie fcut? Oprii sngerarea, aplicnd presiune direct pe ran. Evitai contactul cu sngele victimei. Cere-i victimei s aplice singur presiune pe ran. Ajutai victima s se aeze uor n poziie culcat. Cerei unui martor s cheme serviciile de urgen. Chemai dvs. serviciile de urgen, dac suntei singur. Apsai pe ran direct, cu ajutorul minilor. punei-v mnui dac avei. Putei pune i o bucat de pnz curat peste ran. Dac rana continu s sngereze, apsai mai tare. Apsai pe ran pn la venirea serviciilor de urgen.

Splai-v pe mini dup ce ai acordat primul ajutor. Se poate aplica i un bandaj pentru compresie, n scopul opririi hemoragiei .