CIOCANE PNEUMATICE

Dupa destinatie, utilajele sectiilor de forja si extruziune se clasifica in utilaje de baza si auxiliare.Prin utilaje de baza, se inteleg utilajele care concura direct la efectuarea deformarii plastice in vederea forjarii, matritarii sau extruziunii, iar prin auxiliare, se inteleg utilajele folosite la efectuarea unor operatii ajutatoare ca debitare, transport, incalzire, manipulare etc. In cele ce urmeaza vor fi tratate numai utilajele de baza. Pentru sectiile de forja, ciocanele reprezinta utilajele cu cea mai larga raspandire si aplicabilitate, in schimb mecanizarea si automatizarea operatiilor de forjare sau matritare la ciocane este foarte dificila. Din aceasta cauza ciocanele se recomanda pentru sectiile de forja cu productie de serie mica sau mijlocie. Din punct de vedere constructiv si functional ciocanele sunt foarte diferite, spre exemplu: ciocane vapopneumatice, ciocane pneumatice, ciocane mecanice,etc. De asemenea, ciocanele se mai clasifica in ciocane de forjare si ciocane de matritare, precum si in ciocane cu sabota fixa si ciocane cu sabota mobila.

Ciocanele pneumatice lucreaza numai cu aer comprimat si pot fi cu unul sau doi
robineti de distributie. In tara noastra, la Oradea se executau ciocane pneumatice cu dubla actiune si doi robineti de distributie. Caracteristicile principale ale ciocanelor pneumatice cu doi cilindri si doi robineti de distributie sunt redate in tabelul de mai jos, (tab1): Tab1:Caracateristicile principale ale ciocanelor pneumatice: G, in daN 75 150 250 400 560 750 1000 E, in daJ 100 250 530 950 1370 1900 2700 N, in 210 190 150 130 105 105 95 l, in mm 300 350 420 520 750 750 800 h, in mm 265 370 450 530 670 670 770 a, in mm 145 200 225 265 345 345 390 b, in mm 65 85 90 100 130 130 150

In tabelul de mai sus, tab1, G greutatea partii cazatoare a ciocanului, adica greutatea subansamblului berbec - glisor - tije piston; E energia de lovire dezvoltata in momentul de impact; N numarul de lovituri ; H cursa maxima a pistonului, respectiv a berbecului ; l reprezinta distant de la axa tijei la batiu; h distanta de la oglinda nicovalei la ghidaj; iar a si b lungimea si latimea nicovalei. 1. Schema cinematica: si modul de functionare al ciocanelor pneumatice rezulta din fig.1. In pozitia initiala, cand unghiul de rotire a manivelei este egal cu 0, pistonul 12 se gaseste in punctul mort superior, iar pistonul principal 5 in punctul mort inferior.
1

Fig.1: Schema unui ciocan pneumatic: 1 suportul nicovalei; 2 nicovala; 3 berbec; 4 tija ciocanului; 5 pistonul ciocanului; 6 si 6 orificiile robinetilor de distributie a aerului comprimat; 7 orificiul robinetului central; 8 camera de evacuare; 9 cilindrul principal; 10 supapa de echilibrare; 11 si 11 orificiiile de alimentare; 12 piston compresor; 13 cilindru compresor; 14 tija cilindrului compresor; 15 biela; 16 manivela; 17 arbore motor.

In aceasta pozitie, aerul de presiune atmosferica patrunde in partea inferioara a celor doi cilindri prin orificiile b si robinetul 6, iar in partea superioara prin orificiile a si 11, inclusiv robinetul 6. La deplasarea pistonului compresor in jos, care este antrenat de motorul propriu al ciocanului, legatura cu atmosfera se inchide si in timp ce aerul din partea de jos a celor doi cilindri se comprima cel din partea de sus se rarefiaza. Diferenta de presiune creata de coborarea pistonului compresor creste continuu si cand manivela 16(vezi fig.1) ajunge in punctul 1 (fig.2) sub influenta diferentei de presiune pistonul principal 5 incepe sa se ridice.

Fig.2: Diagrama ciclica a ciocanelor

pneumatice.

De la 1 la 2 pistonul compresor coboara si cel principal se ridica, iar presiunea in partea de jos a celor doi cilindri creste in continuare. La 2 orificiul a ajunge in partea superioara a orificiului 11, (fig.3.a) si o parte din aerul comprimat ce se gaseste dedesubtul celor doua pistoane iese in atmosfera.

Fig.3: Pozitia pistonului compresor

in timpul evacuarii si admisiei.

Cand = 180, orificiul a ajunge in partea inferioara a orificiul 11 (fig.2b) si partea supoerioara a celor doi cilindri se realimenteaza partial cu aer din atmosfera. Datorita acestui fapt, diferenta de presiune intre cele doua parti ale cilindrilor 9 si 13 scade sensibil, reducandu-se in aceeasi masura si viteza de riicare a pistonului principal. In continuare, pe masura rotirii manivelei de la = 180 la 2 ambele pistoane se ridica. La 3 se produce impactul, dintre berbec si semifabricat, si de la 3 la 3 are loc deformarea plastica. In timpul deformarii plastice, viteza de coborare a partii cazatoare scade de la maxim la zero. De la 3 la = 360, pistonul principal si partea cazatoare raman in repaus, iar pistonul compresor continua sa se ridice. La = 360 are loc din nou admisia sus si jos, iar in continuare ciclul se repeta. Rezulta deci ca unei rotatii a arborelui motor, adica unei curse complete (dus - intors) a pistonului compresor, ii corespunde un ciclu de lucru, si ca numarul de lovituri ale ciocanelor pneumatice este invariabil si egal cu numarul de rotatii ale arborelui motor. Daca inr-un sistem de coordonate, x y, se reprezinta variatia vitezei pistonului principal, precum si cursa efectuata de aceasta in functie de unghiul cu care se roteste arborele motor, se obtine graficul din fig.4.

Fig.4: Variatia vitezei si a cursei

pistonului principal in functie de unghiul de rotire a manicelei ciocanelor pneumatice: 1 - viteza; 2 cursa.

In fig. 4 punctul de origine O este considerat, ca pozitie initiala pentru pistonul compresor si pistonul principal. In aceasta pozitie pistonul principal se gaseste in punctul mort inferior, pistonul compresor in punctul mort superior, iar unghiul de rotatie al arborelui motor are valoarea zero. In timpul rotirii arborelui motor pana la valoarea unghiului de rotatie 1, pistonul principal ramane nemiscat in punctual mort inferior. Dupa ce arborele motor s-a rotit cu unghiul 1 pistonul principal incepe cursa de urcare. Viteza de urcare a pistonului principal (curba 1) creste din ce in ce mai mult, atinge valoarea maxima si apoi incepe sa scada, anulandu-se in momentul in care arborele motor s-a rotit cu unghiul 2 . In continuare, de la unghiul 2 la unghiul de rotatie 3 , pistonul principal coboara spre punctul mort inferior, iar viteza de coborare a acestuia, inclusiv a berbecului, creste de la zero la valoarea maxima. In momentul rotirii manivelei cu unghiul cuprins intre 3 , berbecul ciocanului vine in contact cu semifabricatul si incepe deformarea plastic. Din acest moment si pana la sfarsitul; deformarii plastic, manivela se roteste cu unghiul cuprins intre si 3 si 3 , iar berbecul isi reduce viteza de la valoarea maxima, realizata in momentul de impact, la valoarea zero, pe casre si-o mentine pana la sfarsitul ciclului. In ceea ce priveste cursa efectuata de pistonul principal, din fig.4 ( curba 2), se observa ca acesta incepe sa se ridice din momentul in care manivela s-a rotit cu unghiul 1 in punctual mort superior cand manivela s-a rotit cu unghiul 2 . Coborarea pistonului principal se produce liber pana la unghiul 3 , iar in intervalul 3 - 3 este franata si oprita de semifabricatul care se opune deformarii plastic. In continuare, de la 3 la 1, berbecul ramane nemiscat deasupra semifabricatului, dupa care ciclul se repeta. Spre deosebire de curbele de variatie a vitezei si spatiului parcurs de pistonul principal, viteza si spatiul parcurs de pistonul compresor variaza dupa o curba sinusoidala. Tinand seama ca energia de lovire a ciocanelor pneumatice, la aceeasi inaltime de cadere si aceeasi greutate a partii cazatoare, este cu atat mai mare cu cat viteza de impact este mai mare, rezulta ca pentru a mari lucrul mecanic trebuie redus timpul de coborare al berbecului. La randul sau reducerea timpului de stationare sau ridicare a acestuia. Insemnand cu 0 , r s si c unghiurile necesare timpului de stationare, ridicare si coborare (vezi fig.2), si tinand seama ca unghiul 0 are in general o valoare relativ mica, rezulta ca lucrul mecanic al ciocanelor

pneumatice pentru aceeasi greutate a partii cazatoare, este cu atat mai mare cu cat este mai mic raportul r / c . In ceea ce priveste unghiul de rotatie 0 , acesta corespunde mentinerii berbecului in contact cu piesa si in consecinta cu cat acesta va fi mai mare cu atat mai aderente vor fi loviturile si invers. In cazul cand 0 = 0, ciocanul pneumatic nu poate efectua lovituri aderente. 2: Sistemul de distributie: la ciocanele pneumatice cu dubla actiune si doi cilindri, sistemul de distributie poate fi cu unul sau cu doi robineti de distributie. Dintre acestea, sistemele cu doi robineti de distributie, avand avantajul unei constructii mai simple si mai robuste, sunt mai mult utilizate. In fig.5 este aratat o sectiune partial prin peretele dintre cilindrul principal si cilindrul compresor, in portiunea in care sunt amplasate principalele elemente ale sistemului de distributie, sistem care era folosit si de uzinele noastre constructoare de ciocane pneumatice. In timpul lucrului la ciocanele cu un asemenea sistem de distributie, pot fi realizate urmatoarele cicluri sau regimuri de functionare; mers automat, mentinerea berbecului in pozitie ridicata, mers in gol, presarea piesei si lovituri unitare. Mers automat. Pentru realizarea acestui ciclu maneta de comanda 2 (fig.5) se roteste in sens contrar mersului acelor de ceasornic pana in pozitia I, sau intr-o pozitie intermediara intre II si I, fig.5.

Fig.5: Sectiune partiala prin peretele dintre cilindru principal si cilindru compresor al
ciocanelor pneumatice: 1 parghie de siguranta; 2 manivela de comanda; 3 si 3 robineti de comunicatie intre cilindrul compresor si cilindrul principal; 4 robinet central; 5 parghie de legatura intre robinetii de comunicatie; 6 canal vertical(CV) intre robinetii de comunicatie; 7 canal de legatura intre robinetii de comunicatie si atmosfera; 8 camera de legatura intre cilindrul compresor si atmosfera sau cilindrul principal; 9 supapa ireversibila; OP canal de legatura cu cilindrul principal; OC - canal de legatura cu cilindrul compresor; CL canal ce conduce spre camera 8; A orificiul de legatura cu atmosfera.

In cazul actionarii cu pedala, aceasta este apasata in jos. In aceasta pozitie a manivelei sau a pedalei, robinetii 3 si 3 se rotesc in sens contrar acelor de ceasornic si pun in legatura directa cilindrul compresor cu cilindrul principal, atat in partea superioara cat si in partea inferioara (fig.5, pozitia I). din fig 5 se vede ca, in timpul functionarii ciocanului cu mers automat, legatura intre cilindrul principal si cel compresor se realizeaza direct prin intermediul robinetelor de comunicatie , sectiunea C D si G H ( poz I ), restul orificiilor si canalelor fiind inchise. In acest fel, la coborarea pistonului compresor din pozitia initiala cu un unghi corespunzator unghiului de rotatie 1 (vezi fig.4), pistonul principal, respectiv berbecul ciocanului, sta pe loc in pozitia punctului mort inferior. Dupa ce unghiul de rotatie al arborelui motor a atins valoarea unghiului 1 , pistonul principal incepe sa se ridice pana cand arborele motor se roteste cu unghiul 2 . Din acest moment, pistonul principal coboara si ramane in punctul mort inferior, pana ce arborele motor a efectuat o rotatie de 360, dupa care ciclul se repeta. Inaltimea de ridicare a pistonului principal si viteza de coborare a acestuia depind de cantitatea de aer ce trece din cilindrul compresor in cilindrul principal. Cu cat aceasta cantitate este mai mare, cu atat inaltimea de ridicare si viteza de coborare a pistonului principal vor fi mai mari si deci cu atat mai mare va fi energia de lovire in momentul de impact. Intrucat cantitatea de aer ce trece dintr-un cilindru in altul depinde in mod direct de gradul de deschidere al robinetelor 3 si 3, care se deschid cu atat mai mult cu cat se apasa mai mult asupra manivelei sau pedalei de comanda, rezulta ca intensitatea loviturilor de ciocan se regleaza numai prin gradul de apasare asupra pedalei sau manivelei de comanda. La eliberarea partiala a pedalei sau rotirea incomplete a manivelei de comanda in sensul acelor de ceasornic, robinetele 3 si 3 se rotesc in acelasi sens si ocupa o pozitie intermediara intre pozitiile I si II( vezi fig.5). In aceasta pozitie se intredeschide canalul CA, care face legatura intre partea superioara a cilindrului compresor si atmosfera, iar canalul OP, care face legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal , ramane partial deschis. In acest caz, din partea superioara a cilindrului principal si restul iese in atmosfera , raportul intre cele doua parti fiind determinat de gradul de deschidere al orificiilor CA si OP. In partea inferioara a cilindrilor, pe masura rotirii in sensul acelor de ceasornic a robinetului inferior 3, canalul de legatura OP se inchide deschizandu-se in acelasi timp canalul CL, care conduce spre camera 8. Daca robinetul central 4 este deschis (poz a, sect. M N), aerul comprimatdin partea inferioara a cilindrului compresor, care trece prin orificiul CL in camera 8, va iesi in atmosfera. In cazul in cand robinetul central este inchis ( poz.b, sect.M N), surplusul de aer comprimat din partea
6

inferioara a cilindrului compresor intra in camera 8, deschide supapa ireversibila 9 si, prin caanalul 6 si orificiul OP, trece in partea de jos a cilindrului principal. Din aceasta cauza, la forjarea cu lovituri usoare, inaltimea de ridicare a berbecului este foarte scurta in cazul cand robinetul central este deschis si normal cand acesta este inchis. De aceea pentru realizarea ciclului de mers automat se prefera a se lucra cu robinetul central inchis. Mentinerea berbecului in pozitie ridicata: pentru efectuarea acestui ciclu este necesar ca robinetul central 4 sa fie inchis, iar manivela de comanda sa fie adusa in pozitia initiala, respectiv in pozitie verticala. Daca ciocanul este comandat cu ajutorul pedalei, atunci aceasta trebuie sa fie eliberata. In acest caz, robinetele 3 si 3 se rotesc in sensul acelor de ceasornic si raman in pozitia indicata in fig.5, poz.II. In aceasta pozitie, cilindrul compressor si cilindrul principal in partea superioara comunica diret cu atmosfera ( poz.II,sect.C D). In partea inferioara, legatura intre cei doi cilindri se face in felul urmator. Aerul comprimat din partea de jos a cilindrului compressor trece in camera 8, deschide supapa ireversibila 9 si prin canalul 6 intra in partea de jos a cilindrului principal(poz.II, sect.E F si G H). In acest fel, la ridicarea si coborarea pistonului compresor aerul nu poate fi comprimat in partea de sus a cilindrilor, intrucat acestia sunt pusi in legatura cu atmosfera. In schimb,in partea inferioara a cilindrlui compresor, aerul ce se comprima in timpul coborarii pistonului este introdus in partea de jos a cilindrului principal. Datorita acestui fapt, in timp ce pistonul compresor se coboara, pistonul principal se ridica, avand desigur aproximativ acelasi decalaj ca si in cazul ciclului mers automat. Dupa ce pistonul compresor incepe sa se ridice se formeaza o depresiune in spatele sau si, datorita supapei ireversibile 9, aerul comprimat ce se gaseste in partea de jos a cilindrului principal nu mai poate comnuica cu cilindrul compresor. Rezulta ca atata timp cat ciocanul functioneaza cu manivela de comanda in pozitie verticala sau cu pedala ridicata, adica cu robinetii de comunicatie in pozitia II deasupra pistonului principal, presiunea este egala cu cea atmosferica, iar dedesubt valoarea presiunii oscileaza in jurul valorii maxime pe care o poate realiza compresorul ciocanului. Intrucat aerul comprimat in partea inferioara a cilindrului compresor nu se consuma in intregime prin pierderile provocate de mentinerea in pozitie ridicata a elementelor partii cazatoare, surplusul de aer comprimat este fortat sa se strecoare prin neetanseitatile dintre cilindru si pistonul compresor. Datorita acestui fapt, in timpul mentinerii berbecului in pozitie ridicata motorul lucreza mai greu, iar cilindrul compressor incepe sa se incalzeasca. Din aceasta cauza ciocanele pneumatice nu trebuie sa functioneze cu berbecul in pozitie ridicata perioade mai mari de 1,0 1,5 minute. In cazul cand necesita a efectua pause mari, fie ca se opreste motorul, fie ca se trece ciocanul pe ciclul mers in gol . Mers in gol: pentru efectuarea ciclului mers in gol se deschide robinetul central (poz. a, sect.M N), iar in manivela de comanda se aducee in pozitie verticala. La ciocanele cu pedala, aceasta trebuie eliberata. In acest caz, robinetii de comunicatie se gasesc in poz.II (vezi fig.5). ca si in cazul mentinerii berbecului in pozitie ridicata, in partea superioara ambii cilindri sunt pusi in legatura directa cu atmosfera. In partea inferioara, datorita faptului ca robinetul central 4 este deschis, aerul comprimat iese direct in atmosfera. In acest fel, si partea inferioara a cilindrului compresor comunica cu atmosfera. In consecinta, pistonul compresor lucreaza in gol, adica nu comprima aer nici la urcare nici la coborare, iar pistonul principal ramane pe loc in punctul mort inferior.

Presarea piesei: acest ciclu se utilizeaza in cazul cand piesele necesita a fi stranse intre berbec si nicovala, pentru a fi indoite sau pentru a putea fi mentinute in vederea efectuarii altor operatii. Pentru realizarea acestui ciclu se inchide robinetul central 4, iar manivela de comanda 2 se aduce din pozitia I in pozitia II. In aceasta pozitie, cilindrul compresor in partea superioara si cilindrul principal in partea inferioara comunica cu atmosfera (sect.C D si I J). Aerul ce se comprima in partea inferioara a pistonului compresor trece in camera 8, deshide supapa 9 si, prin canalul 6, trece in partea superioara a cilindrului principal. In timpul ridicarii pistonului compressor, aerul de deasupra lui nu poate fi comprimat, deoarece in partea superioara a cilindrului principal nu poate sa se reintoarca in partea de jos a cilindrului compressor, unde are loc o rarefiere. Din aceasta cauza pistonul compressor lucreaza numai in timpul coborarii, iar aerul comprimat alimenteaza pierderile ce au loc prin neetanseitatile din partea superioara a cilindrului principal, mentinand in acest fel berbecul apasat pe piesa sau nicovala. Lovituri unitare: pentru efectuarea loviturilor ubitare si aderente, se inchide robinetul central 4, iar manivela de comanda 2, ca si in cazul presarii piesei, se roteste in sensul acelor de ceasornic din pozitia verticala in pozitia III. In aceasta pozitie, robinetul inferior 3 inchide canalul de legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal in partea inferioara, sectiunea E F, in pozitia III , iar robinetul superior 3, prin sectiunea G H, intra in camera 8, deshide supapa 9 si, prin sectiunea A B, patrunde in partea superioara a cilindrului principal. Prin sectiunile C d si I J, cilindrul compresor in partea superioara si cel principal, inclusiv berbecul, coboara la rotirea manivelei de comanda 2 din pozitia II in pozitia III , si nu cu numarul de rotatii ale arborelui motor. Aderenta loviturii depinde de timpul de mentinere a manivelei de comanda in pozitia III si este cu atat mai mare cu cat timpul de mentinere este mai lung. In cazul in care manivela de comanda este lasata in pozitia III, berbecul va ramane apasat pe piesa, adica ciclul se transforma din lovituri unitare in presarea piesei.