ANULUI PovESTltnR rERtuL

WALDSRF iNERADINITEIE

TUIRU DE MATERIAL VOR PARINTI PENTRLIPEDAEOEI, SITOI EIIARE 5ASTIE

Poveqtipentru copii, spuse in grddinilele Waldorf, culese,traduse qi

prelucrate chiar de citre educatoare.

Mariana a Aceastaculegere apdrut prin gdja Doamneieducatoare Elena Voiculescu, ajutatd de educatoareleFilofteia Avramescugi Mirela Andrei

Autorului ii revine respuodre legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea asupra opiniilor personaleexprimatein cuprinsul ei, asupra scdse cat si desenata), lolosite. traducerilordin bibliografiaconsultate,si asupraterminoiogiei

ARfrA/U{Nf
. Ritmul anului ti unepte pe copii cu fiinla spiituala a pamdntului. Prin poueptile spuse de-a tungLl anului capiii istoriapamdntului de Ia prima lui zi de naqtere pdnd" uieluiesc gi in prezentsau chiar'tn uiitor. Copiii se unesc an lumea uegetald", animald gi spiifuata prezente tn basme 9i pouegt| le simt foarte aproape Si pot cu comunica ele intr-un limbaj lnlelesnumai de ei. A spune basme Si pouegti copiilor de la cea mai frageda udrsta(o lund) le trezegteuiefiiiri care le sunt familiare 5i care ii hrdnesctntr-un mod uiu. Misiuneonoastrd., educatoarelor o este aceeade a aduce tn fiinla copiilorcontinufuribogate5i itmice gi ale b'asmelor pouegtilor formdnd gi intdrind tn acest lumea fel gi de reprezentdri de imaginiale uiitoruluiadult. Recomanddm aceastdanlegere, pe o trebuin{dzilnicdd.or ca ea poate gi trebuie completatd. basmelegi pouegtilemarilar ca sciitoi cum sunt : Fra{ii Gnmm,A.C. Andersen,Petre Ispirescu, Ion Creangd,M. Eminesa4 L. Tolstoi,etc.

sFARSlTriL DE VnRA

SINITA SIPESTEl.E
de Christiane Kutik Addncde tot, pe fundul unei miri, trdia cdndvao scoicd. Carapacea ei era inchisi la culoare,ca qi fundul mdrii. Trebuia sd te uili foarte atent, cu ca sd nu treci scoica vederea. Scoicanu fdceadproapenimic. Se mulfumea sd.zacd. acolo qi s5. priveasci uimitS.in juruJ ei. Erau multe de adn:irat: plante acvaticede un verde inchis, un numdr mare de pietre qi diverqi peqti: mari qi mici, rotunzi qi colfuroqi. Cel mai mult ii pldceascoicii cAndera Lune plini. Cdci atunci Luna stitea rotundA deasupra apei, iar lumina ei b15nd5,rdzbdtea pAnd pe fundul mdrii, la scoicanoastre. Ahrci ea stetea foarte liniqtiti, privea gi lua lumina aceeain lduntrul ei, in interior, in inima sa, Intr-o zi veniun peqteinot la scoicd. - Ia te uita, o scoice! - a zis peqtele. Aproapeca nu te-am vdzut, mdi scoiculild ! Peqtelevorbea a$a pentru cd era un pe$te foa-rtemdndru qi inchipuit. Apoi el- inspird puternic qi incepu sa inoate in fafa scoicii, In incolo gi incoace. felul acestael putea fi privit din toate pdrlile gi i se putea admira hdinula sclipitoarede'solzi. oCefrumos este peqtele", se g6ndi scoica.Se poatesuci gi inv6rti. Este foarte mobil qi sprinten. Dar pe nu-i trecu pril gdnd scoicii,sd{ invidieze- pegte.Cdci ea era pur qi simplu o scoicdqi stateape fundul mdrii. Inajnte de toate,ii plicea insd lumina bldndd a Lunii. Scoicaera mulfumiti cu ea insiqi. Peqtele nosbu dansdin cerc in fala scoicii.El straluceaqi sclipea, iqi arata intreagaartd. Cici voia sd fie admirat.Cu aceasta observi cd nu periculos. Cdci se apropiaseun peste uriaq, cu botul larg devenea fldmAnd, deschis, dupdpradd. - Fii atent I Fii atent ! - strigdmicula scoicd. Speriat,peqtelefugi. Cu o bitaie puternicAa aripioarei sale codaiese salvdintr-o despicituri de stdncd.Acolostdteaqi inima ii bdteatare, dar numai pentru scwtd. vreme. CAci in curald uiti orice pericol. $i incepu din nou s5.se arate, Da, acuma sdreachiar pdni la suprafala apei, pdnd afari in aer. Cdci voia sd se vadd in oglindaapei. Voia sA qtie cit e de frumos. Insd pentru cd scoicanu il admira, se ldudi singur qi inotd multumit de sine,de acolo. intr-o noapte, c6nd cerul era plin de stele, iar Luna strdJuceaplind $i rotundd, peqteleveni din nou inot la scoici. Scoicanoasfri stAtea acolo,foarteliniqtitd gi ficea ceeace-ipld.cea de mult sd faci: asculta atat
ql pnvea. Ce faci aici? - o intreba pe$tele. - Sunt liniqtitd, rdspunsi scoica. CAnd eqti liniqtit lucrurile incep sd.-ii vorbeascd. Toate vorbesc: auzi apa, plantele, pi"tt"l". C.rtd .gii

Luna? Vezi liniqtit toateincep si strdluceascS, cerul, stelele, nimicnu Pegtele inlelegea in - Llcrurile nu po'tvorbi, ziseel. Nu e nimic deosebit ceeace vezi tu. E plictisitor se fli'liniatit. De fapt, eqti o scoici plictisitoare'Trebuiesa te miqti, s6 te migti, a;a cum fac eu. disprefuitorSiplecede acolo. Seintoa-rse in noapteaaceeatrecu.un pescar cu barca sa pe ma{e. El iqi aruncA ndvodul. Apoi aqtepti in barcd pdnd dimineala. CAnd risdri Soarele, -greu. il Pescarul tiase in barcd.Multe ieqirdla ivea15.: ndvodulera plin qi peqti, lucruri utile qi inutile. Printre cei pringi se plante de ap6, scoiii, qi nostru. a-flau scoicagi peqtele In veneala peqte-. Pescarulincepu sd-qi goleascinivodul. Pestele ianga.altul: curdnd jumdtate d6 barcd se umplu cu pe$ti. Unul stdtea Unul se asemdna cu ceilalli. Chiar in zl.ua aceeafuri duqi la piafe--qi v6ndu!i. Pescarul trbia numai cu pescuitul. Apoi pescarul scoase din ndvod ce se mai a{la acolo. CAnd lui in mAni scoica cu carapacea intunecatd, simli cn in ea trebuie sd se alle teinuita o cornoari. O deschisecu grjjd, Si ramase u1uit. incd nu mai vdzuse niciodatd aqa o minundlie. Cdci partea interioard a carapacelorstrSluceaca argintul, iar qi in scoici se alia o perlA,valoroasd frumoasi. gi privise scoica,in pace Si liniqte, in Cici tot ceea ce ascultase o ad6rtculm6rii, tot ceeace preluasein inima sa, devenise comoara,o
ariewnreti nerli

de Traducere DeliaPoPescu

PESTARUIUI POVEsTA AIJR DE 5lAPEsTlSoRULUl

de A. S. Pusktn A fost odati un moq gi o babi, aveau o cocioabi Chiar pe malu1m5rii a-lbastre Scundd, veche,de oameni sdrmani, in care au treit taman treizeci qi trei de ani, Moqul prindea cu ndvodul peqti mititei. Baba torcea din fuior cu furca er. Zv6rlindu-qi moqul intr-o zi n6vodul intr-al apelor ocol, il scoaseplin doar cu ndmol' L-a aruncat dil nou in apa cea mare $i 1-a scos cu iarbi de mare. A treia oarAzveAemoqul nAvodul,de zor, Si-1 scoatedoa-rcu un Peqtlqor. Dar nu era un peqtiqorobiqnuit Ci unul numai in solzi de aur ghintuit $i peqtiqorulde aur pe moqul nostru il roage Spun6ndu-i cu grai omenesc: - Te rog, sd md scapi, moqule drag6, $i dA-mi drumul in apa inddrdt, dumneata, Ci qi eu mare rdsplatd !i-oi da, Pfecum lio fi voia ta ! Grozav unchiaqul s-a minunat C5,de treizeci gi trei de ani cu pescuitul era invdlat $i nu pomenisenicicAnd Sd audi vreun peqtecu glas omenescstrigAnd' Dete drumul pegteluiin mare urare: FdcAdu-igi aceastA - Du-te-n plata Domnului, pistrugd minunatd ! Cd n-am eu nevoie de a ta r6sPlatd ! lntoarce-te-n albastra mare $i-n unda ei liber pornegtela plimbare ! II Moqul, acasi, babei ii spune De-a fir a pdr asti minune: - Doar un peqtiqorazi am Pescuit, Dar nu fu pegteobiqnuit, Ci cu totul $i cu totul de aur era

vorbea. $i-n grai omenesc de Totjelindu-sesi-1 las iar in apd., unde 1-anrpescuit, mareo sa-mideanegreqit. Cd-n schimbrdsplatA md Plocon, rog. dupd gtutdulqi voiamea sd-midea. S-alegatpegtiqorul Cerisplatd era sd aqteptde la un peqtemititel?... sdraculde el... I-am dat drumul in apd-nddrdt, Babaincepu sd-1 certepe unchiag: - Ndrodmai eqti,bati-te sfAntulqi poznag ! Cum n-ai qtiut sA-icei Micar o copaiede tei, C-a noastrede tot s-a crdpat $i-mi curgeaapa din ea c6nd am spdlat! Porni atunci moqulpe albastramare (Cenria ca valul prins de tulburare) Striga prin ap6 pdstruga, spreel da fuga Iar pegtiqorul il $in grai omenesc intreabi: - Ce,mogule,ai cu mine vreotreabS"? ruglminte ii face: Iai mo$u1 aceaste - Indurd-te,sHvit peqti$or, ca sa am pace: fa
Md toacd baba la cap gi nici la bitrAnefe, de gura ei nu scap, Cd la ce-s bun dacd nici o albie noud sd.-iaduc nu pot. C-a noastrd-i plesniti de tot ! lar peqtiqorul de aur, cum il aude, - N-ai grijd, mogule ! - ii rdspunde, Du-te cu Domul, in pace, Ci o aibie noui eu va voi face !

n
Cand se intoarse noqul 1ab6bu!a, Vdzo cd.arc-nograddo albie noud-nou!5.; Dar ea crrm il vede, Cu gura ia el se repede: - NSrodmai egtitu, qi mai ndtangca o oaie Prost5-nac eqli, te-aipricopsitc-o copaie, ce Parcdcine qtie ce ispravd mare ca E-o copailade 1emn, oricare! qi-i Du-te inddrdt la pegtiqor spune

$i-l roagdin genunchisd ne deagi noud o casdpe lume. Iar porni unchiaqulspremaleaceamare (Ceera prinsi de o tulburare) $i-ncepesd chemepdstruga, fuga d6du spree1 Iar peqtigorul il $i-n grai omenesc intreabd: - Ce-imoqule,iar ai cu mine vreotreaba? Iar moqulsfiosil roagdfrumos: - induri-te peqligorule sl6vit, Ci qi mai amarnic baba m-a suduit $i nici acum 1abdtrdnele, tihnit nu md lasi sd-i fac alti casdI $i mi piseazd de Iar peqtiqorul aur ii spune: - Hai nu-1i mai face ateta amAJeciune ! Grija ta in solzii mei o iau $i precum{ie voia,o casi ili dau?" IV .PorneEte, dard,moEulsprecolibalui micd, insd din ea nu mai rimdsesenimica! o Undefusese,sein5.1!a casA Noud,cu iatac,frumoasd. 6cut de zidar, Cu un cuptor de cdrdmidd, Cu zdplazqi poartade scdnduride stejar, qi dinlii Iar baba-nfereasbaqedea, i se vedeau Cum fl injura pe unchiaqul ei de toli sfinlii: - Da' n6rod mai eqti qi tu, m6i tSadali ! NAtAng eqti,parcdo casi-i marescofali ! ce tiu Du-te inddrdt la peqtiqorul fermecat spune-ice m-am sAturat $i-1roag6in genunchi, Tot lSrancdde neamprost si fiu, de Vreau sd fiu boieroaic6 neamcilibiu ! Porni moqulsprealbastramareindatA (A cdrei undd era tulbu-ratA) $i incepesd chemepeshuga
Dc errr nare rla fitoa

Inotdnd spreel, 9i-1intreabd: - Ce-imoqule,tot rnai ai cu minevreotreab6? . Mogu-irispunde sfios: - indurd-te, slivit peqtiqor, rogu-tefrumos,

Babamea e-ntr.o uieche, Ydz,Doamle, a apucat-ovreo streche CAnu vrea sd mai fie idrancS de rAnd ca oricate, Ci-mi ceres-o fac cucoanede neatnmare' Iar cel pegtigorde aur ii spune; - Du-te cu Domnul,nu-!i faceam5rAciune.

La babaacasdunchiaqu-aplecat, palat Undece-ivdd ochii ? Un m5-ndru in a-lcdrui cerdac sta baba r5zimati Cu scumpcojocelde samurimbrdcata, in cap cu broboada iir impletitd, de La gdt cu girag de m6rg5ritare, Pedegetenumai de aw inele, In picioarecu cizmulilede rogiepiele; gi da porunci La harnice slugi Pecarele bate de le staiceqte, Iar pe deasfpra le mai gi pdruiegte. Uimit, mogulbabeisale-ispune; - Buna ziua, sl6vit6 stipAnd, pleciciune ! ! Nndajdniescca acum ti-e impecat suflele1u1 Dard baba qi sudui qi mai rdu bitrAnelul ! $i-i deteporunci Sd se duci-n grajdr.rila muncd. Nici luna se-mplineqte, Cd gi mai riu baba se burzuluieqte $i-1 trimite iar pe unchiaq - Du-te la peqtiqorul drag5-laq. eu Cd nu mai pot sAJiu doar boieroaicd qi Ci impdrhteasd de capul meu ! ingrozitmoqulo roag6: - Ce-aibdbuld, ori eqtiintr-o doagi ? Nici sa te porli, nici sd vorbeqtinu qtii. 0 sd-!i faci de ris printre impdrelii ! Dar baba qi mai rdu s-a maniat, Ii cdrpi o palmi unchiaqului neb6rbat: - Cum indrdzneEti, moEule, te sfddeEti sd tu, ? Cu mine, cd mi trag din neamuriboiereqti

" .i:r,i'

,,..:

l.rr..,.'i

10

Du-tela peqtigor, cu binelegi-amspus, cAt C6 de nu, eu dau poruncicu de-asila si fii dus I Pornijar unchiaqulla marealui cealargd (Caredin albastri se ficuse neagrd) Pdstruga aur o chemedegrabe, de Ea-notAnd spreel, vine qi-1intreabd: - Cemai wei ? - Fie-li mil6, peqtiqorule, anii mei I de Cu babamea si trdiescnu mai pot Acum i se ndzare ci SAnu mai fie ciocoaicd, imp6riteasdmare! Iar pegtiqorul aur ie$inddin unde de Cu b5rb6lie ii r6spunde; - Du-tecu Domnul, te mai amdri,lasd! nu Precum!i-e voia, baba ta va fi crdiasa ! VI Unchiaguls-a intors la babdacasd, CAndcolo,ce-Lvdd ochii ? Un palat de crdiasA st5. in carebabalui domnegte, la masd $i o slujescpe ddnsanumai boieride frunte, vinuri din ulcioareromnde, Turndndu-iscumpe Pec6nd ea gustadintr-o placintdde soi gi-n jurul ei soldaliiroi ii fac de stuajdcatedoi
/-^ u *^-^,.x ^ L4 uz4v4
5r 64u4,

-^-ax

Purtdnd la um6r cAte-olungd bardi. Mogui, cAnd vdzu asta, s-a cutremurat gi la picioarelebabei a-ngenuncheat. Spundndu-i: - Ziua-bund, sldviti-mpdrdteasd I Inima ta dcum de vreo rAvna-fi mai e roas5.? Dar nici mdcar cu o privire baba nu-1 invrednici, Ci numa-is5.-1ia din faqaei porunci. Cei boieri de teapa mare au sSrit pe dat6 Tot in ghionli a-fari si mi-l scoati, Iar c6nd era-n ugd, siri straia domneascd.. Cu cele baltagemai s5.-1cds5.peasc5. IarA tot poporul iqi bdteajoc de el: - Aqa se cuvine, caraghiosbitrAnel I

It

asta sa-!i fie $coala Peviitor, neghiobule, Ca sd nu-{i mai bagi nasul unde nu-!i fierbe oala VII nu Dar nici douAsiLptdmAni s-au incheiat Cd babaqi mai rdu a cdpiat, gi, dupd voiaei nAucd, Trimisecirrtenii pe mogsd-l aduc6 $i-i dedu aste porunca.

Ldcagulsd-mifie intre albastrevaluri peqtigorul aur de $i sd md slujeascd Care,dupi poftainimii mele, Sd-mifaci unele trebi mirunlele I Mogulnu indrdzni sAspundnimica impotrivaei (murea,bietuJ,de fricd !) de Mogulincepu sd strigepegtigorul aur Careirrotdndspreel il intreabd: - Iar mai ai moqule,cu mine vreotreabd. ? Mogulii rdspundecu plecd.ciune Ql gL,tvorbaplinA (ls ir{rauauluue: $i cu VOrUa P[r]a de amdrdciune;

- Du-tela peqtiqor, genunchi arunci. in te pentruminenu-i slqjbi i?i rrn,a!e,, Spune-i imp6ratease, ca ' ' --' :'..1i Ci vreausefiu qi a merilorstapanitoare, .
r::rr 'l': ': . ":r:",' ''':i'' ;": :i'

- lnoura-te oe mtne, sravlrpeEreoe TreaoaI Ce sa ma fac eu cu blestematamea de babd.

CAi s-a urAt meseriade impdr6teasd fre $i vrea s5. qtimd,pesteapecrd,ias6, Sd trdiascd-nmdri ca-n poveqti, $i tu insuli si o slujeqti, ' Cici, precumvezi,trulia nu qi-oascunde, ' Cicd sd-i faci chiar tu trebile mai mdrunte !
nh:ic de asti d .., Pegtigo:-ul mai rd.spunse nu . Ci lovi numai peste ape din coada ca o lopat6 $i pieri in marea ad6ncd....

Zadatnicagteptdmogulrdspunspe-a!fumul Cd nu prirni nici unul. Sprebaba1uiporni... Cdndcoloia6-n fale cotba lor ceavechese ln prag cu 0a0atur saracaoe arEoara, Ia Uitdndu-se necdjitS. albia cripatd.

12

sARBNTffiNRTft RItilLTII

SABIA TUMINA DE
De Klaus Graske
(Dupi rnotive din vechi legendemichaelice)

Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el Binele qi Rdu1. sabia sa impinge Rdul inapoi. Cu cAntdregte vremeir urme, un balaur inspdimantetor voi se se ridice Cu mu1t5. impotriva ingerilor gi si tulbure liniqtea din Cer. Avea un trup plin de se negi,o coaddlungd solzoasA, un bot lat. SullSndzgomotos, apropie 9i de poarta Cerului, scuipdnd foc inspre ingerul de pazd. Atunci tuhanghelui Michael iqi ridici sabia sa de lumini qi impinse cu putere monstruljos pe Pdm6rrt.Balaurul nu era nrort, dar ii trebui mult p6nA sA se poate miqca din nou. tuipi1eqi Ie pierdusein lupta cu SfAnhrlMichael. El putea sd se mai miqte doar tir-6ndu-se. Cu multi trudd se tdri sus pe un munte de unde seuiti in jos, De acolo ziri mu1!i oameni, ce munceau bucuroqi, qi cdntau in timp ce munceau, qi r6deau, qi-qi spuse,pufdind mulfumit: - Dacd n-am putut face nici un riu ingerilor, il voi face oanenilor ! Aburi otravili ieseau Se ascunsein apropieremtj-o pe$teldstencoasa. din din botui sdu qi otrdveau aeruJ jur. De atunci, viafa oamenilor de acolo incepu se se schimbe. Tot mai ral puteau ft atzi\i riz,dnd sau c6ntAnd. Se certau gi se ocdrau din cele mai mici motive. Munca qi-o indeplineau fdrA bucurie. Invidia creqteain inimile lor, ca un $arpeEi-ifdceardi. Tntr-ozi, sosi un cavalerin linutul in care bAntuia balaurul. Era un om evlavios, bund" de credin!6qi carestribituse nrulti lume. Multe vdzuse, dar fefe atdt de nemullumite qi de posomorAtenu mai intAlnise nicdieri. Incuiau uqile in fata lui, cdnd ll, z\rean de departe, venind. Nimeni nu voia s6-i rispundd 1asalutul prietenos.Nici chiar copii nu sejucau cu bucurie, aqacum vdzusepretutindeni. Str5inului i se strdnse inima. EI cdldri mai departe qi vazu cdmpuri cultivate, cAmpii m6noase,pe ca.rese a{lau vite 1apdqune,copaci plini de roade. Era limpede c6 oameniinu erau sdraci. Aqadar,ce sa fie ceeace le amdrdse atdt de tare inimile? In amurg, cava.lerul ajunse la un sat. Cobod de pe ca.l,ca si ceard adipost pestenoapte.Ciocdnila o ugd, gi aqtepti. Ciocini inci o dati. uqa. $i la celelaltecase Auzi qoapteomenegti, dar nimeni nu deschise usilerdmaserd inchise.

15

* incat nu mai era bund de nimic. Acea sabie de pe p ce lumina incdperea, stralucea ca aurul. pusi

oameniiau devenitrdi. De atunci fiecare nu se sine. Mulli cava-leri puternici qi curajogiau i dar nici unul nu s-a intors din luptd. Iar ba_laurul Cavalerul ascultase, qi in timp ce asculta, priv De unde sd fie sabia ce era alarnatd.acolo?Cdt de propria-i sabie,care din ultima bitdlie era atAt de

Cu rS.suflarea de pucioasd a otrevit aeml. De sa

pustni Cavaleruldeveniatent $i intreba din ce cauzd.. - Avem un necazmare. Un balaur se afld intr:

Erabucuros revade om. sa un - Mai inainteveneauadesea str6ini aici. dar de

_ intre timp se intunecasede tot. FdrA sd-gi fr gdsit vreun adepost, cavalerulpirisi satul. El ajunseiretr-opddureunde voia s6.,eaute loc un ferit pentru a ihnopta. Obsewd o luminile printre copaci. Strdinul se apropieSizdri o colibi modestd. Oarel-ar primi cinevaaici? . Ciocdni la ugd. Uga se deschise.Un pustnic privi afard qi se minuni, - Cine egti gi ce cauli ir: regiunea aceastapdresiti de D..uqnezeu? - Sunt cavaler$i caut un adepostpestenoapte,r runr cavaJer adapostpestenoapte,ragB-U.ESe $r b6rbatu1. - Cu dragAinimd, poftim ir:rduntru I spusebitr6nu1.

strdinului qi-i spuse: - Un cava_ler lesat ca.ndva,aici, aceasti a a voit sd ucidd balaurui, dar curajul l-a pdrAsit.N la lupt6. BitrAnul se ridicd, pentru a intocmi un pat apoi se dusela culcare. Strdinul se tot gandi la toate cele pe care le zlaa aceea. fi vrut sd-i ajute pe oarneni,chiar Ar Cand, tn sf6rgit, adormi, alrr un vis. fu str5lucindin fala sa, qi-i spuse. invingi balaurul. Dar fii atent, cici monstrul e doar din materiilepdmAnfuluinu au putereasa-l de lumini te voi ajuta in lupta, dacdmd chemiI CAnd cavalerul se trezi, se simli odihnit $i pustnicului pentru ospitalitatesi-l rugd sa-i arate penku arate., Si-l ruga baleiurului.inspre apusul Soaretuiajunse acolo. ir
zgomot asurzitor qi aburi de pucioasi umpluri balaurul, cavalerul fu cAt pe-aici sd.se descurajeze, - Egti un om cinstit qi fSrd teamd. poti sd-i

un
apEru aminti

l6 t

* , ,

Carrd balaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd Invidia qi riutatea c6zurdca niqtem6qtide eliberatide forta sa nefastd. din pe sufletele Oameniise grabireinsprepegtera st6nci- Ei vruri 1or, si-i mulfumeasc5.eroului pentru fapta sa curajoasd, dar cavalerul spuse: - Eu singur n-ag li putut invinge monstrul. Sfantul Michael sabia sa de luminA mi-a ajutat.

de din Traducere lirnbagermane DeliaPopescu

t7

lN TETATEA roPttAREEELUI5l
ca Se poveste$te se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe unde, un om sdrman ca.reavea atdfia copii, cd aproiilie toli locuitorii din sat ii erau cumetrii, IiindcS.rar se mai a{1acineva edfe sd nu-i fi ndgitvreunul. Cdnd iatn ii vine pe lume incd un bnielel. li trebuia in grabd un pr!ru1 trecetor gdseasci? Iesepe uli{5 9i aqteaptS.'rPe naq.Undesd-1 'i1 rog sd-mi ndqeascS. feciarul.' A$tepte. care se va ivi', se gAndeae1, $i, deodatd, se iveqte un bdtr6n, imbricat intr-o 44ntie .]Ungd, r.q. de care mergeape drum mdndndde la spate cenuqie, vileluqul ei. Omul ii ieseinainte qi-l roagdpe bitraqlt Batranul primeste, Si, ta despSrlire,ii ddruieq s1 doar de Vileluqul se nescuse, fapt, in aceeagi vifeluqul. - ili dau vaca 1ie, ii spuse bitrinul, iar viJ Omul ii mullumi qi bitrSnul pleci. Vremeaincepi fdcu taur voinic qi bAielelul un flAcdu in lege.Int'5 la pdqune,cu taurul, cdnd il auzi pe acestasp
- A venit vremea s6-mi caut pigunea de cu c6.tevaceasr.ui mai devreme gi avea i:: frunte o

teu.
se

duse

tu pot facecAtele am de ficut. De aceea, I 1a eu voi da o raitd p6n5. cer. B5-iatulbdnuia ci taurul este ndzdrdvan. se culci in iarbd. lar taurul a luat-o la goan6, apoi v5zduhul,ca un fulger.Aju:rsepe pa$unea qi, de acolo,incepu sd pasci florile de aur ale
soarele apuse qi abia atunci porni inapoi, il
c aie

i I

acasd, culcatir iarbi qi se intoarserS. adormise in acelaqi fe1 se petrecu lucrurile incl o
cAld bdiatul implini 20 de ani. in aceiaqizi, la regelef5rii.

'::

i
!

t:
;

- Cind vom ajungela e1s6-i ceri, cu curaj, qi sd-i f6gnduieqti vei scdpacopila! c5.-i iatul si- qi It cu
"11 C1jl

t
:

intre cornele ta Fldciul ascult5.. Se aqez5. se inf6.liqdregelui qii spus pentru ce a venit.

4
t 1

Regele, nespusde bucuros,ii dddu pe da i-o cerea.Desi,in addnculsufletului s6u, se in mai revadi vreodatdcopila,care-ifuseserdpiti.
cdt gi alfi voinici se skAduisere sa o scoata din

i ' in 12 capete, putereacdruiaajunsese. gi nu izbutiseri s-o scape, mai intAi, petltru ca gd]aqul balaurului era foarte departe,iar in drum trebuia sd treacapesteun munte inalt pdnd la cer. ln a1doileardnd, fiindcdacelacarear Ii reuqit

I j

se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri furtunoase, neinchipuit de adAnci.'$i, in al treiled rdnd, frindci balaurullocuiaintr-o cetatede fldcdri. Cine ar fi putut, pe urm6, dupi atAt de greleincercdri, se se mai lupte cu balaurul care era de o cruzime cum nu se mai vdzusesi nu se mai auzise? Bdiatul insi, deqi aflase cAte avea de intdmpinat, 1u6. mri,ini in sabia ddruitd de rege. Se aqez6. intre coarnele taur.ului. Acesta iar porni in goan6.$i, inb-o clipd ajunserd in fala munlilor acelorauriagi. - Nu qtiam ce muntii sunt chiai atdt de inalfi, se minuni fldciul, mdsurA.ndu-i privirea.Credci vom fi nevoili sd ne inapoiem cu acasd! l\r ^: -i^. ^ --::x .: -x w dr!d, * rd.spunse taurul. Coboard._te numai putin dinke coarnele mele, BAiatul se cobori qi taurul fdcdndu-givdat, igi repezicu atAta putere coarnele in zidul de munfi, incAt il didu la o parte ca pe un bugteanputred.Drumul era deschis. Taurul il indemndpe fldcdusd se salte la loc, intre coarnelesale. Pornird.mai departe qi in cur6rrd, sosiri la ldrmul mdrii. - Nu qtiam cAmareaesteatat de adAlci qi fi.utunoasi,exclam6. bdiatul.Credcd vom fr nevoilisa ne intoarcemacasd.. - N-ai nici o gdjn ! fi. r6.spunse taurul. Jine-te insd bine de coarnelemele. $i iqi aplecdfruntea. Iar botul lui incepu sd.soarbd. Bdu... bdu... b?u... pand inghili toatd.apa mdrii. Iar, mai departe, alergard pe fundul mdrii, fdra se se ude, ca Si cum ar fi trecut pe o cAmpie.Pestepulin ajunseraaproapede cetateade fldcd_ri. cat Cu inaintau,dogoarea creqtea. Bdiatulabia mai puteasArespire. - Opre$te-te, strigd el taurului. Opreqte-te Mai bine sd ne ii I intoarcem,altrninteri vom fi arqi. Dar taurul continue s6.goneascd, pdnd ce ajunse chiat in fala cetdlii qi acoloincepu si imprdqtietoati. apa pe care o sorbisedin mare.Pem6swd ce apa stingeafld.cdrile, se ridicaun fum gros,carecuprindea cerul ca niqte nori imenqi.insd, tot tot atunci, din fumegarea'acea grozav5., ldqni afari, plin de manie, pi balaurulcu 12 capete. - PAn5. acum am ficut eu ce-a fost nevoie,rosti tauul cetue fldciu. Din clipa aceasta, venit rAndul tdu. li ieqi inainte balaurului a qi izbeqte-l sabia,ins6, in aqafel, ca sd-i tai toate capetele cu dintr-o singurd loviLurd. FldcAul prinse inimd. iqi incordi toate puterile. Ridicd sabia aceea ma-re, voiniceqte, am6ldoui m6ini1e. i.naintea cu Ieqi balaumlui qi ii dddu o lovituri atAt de cumplitd, incat toate capetelezburatd dintr-o datd, Balaurul cEzu dar se ridicd din nou gi incepu qi sd.se zbatd $i se se rostogoleascd atat e sdlbatic, incAt pdmAntul se cutremure. Dar taurul ii prinse trunchiul intre coarnelesale 9i i1
azv6rli tocmai sus int e nori. Iar cr6.nd prd.buqi inapoi, dintre nori, se se

I9

pie-qr. tqate A fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt incepu sd sufle Si fdre4lifg1S. laolaltA cu praful. Dupe aceeataurul ii grdi bdiatului: - Inre in cetate. fata gi du-o acas5,la pdrinlii ei. Cum termini Ia undeva, de spus acestecuvinte taurul se intoaJsegi porni in grab4r
q wq yrq!{.

Iar bdiahrl intud.in cetate. Acolo o aJIdpe copila

eareil

imbrilign, fericiti cd a scepatde balaurul cel infi regelui.Vi inchipuili desigur,ce nunta a urmat ! Cejgc,.c9 veselie! ... cd. nunta, se povesteqte, nu s-a mai vEzllt n'iciodatepe O asemenea lume ! Traducere din

20

PRTNIESA 5rgAI.AURUl.
A fo-"t odat5. rege, ca_re un domneapeste o !ar6 puternici. El - . Iocuia cu frumoasa sa hicd intr-un castelaIlat pe o lndllime de unde se putea privi pAni in ceamai indepdttatd,zarc, in fala casteluluiera o piJla mareunde se sdrbdtoreau celemai frumoase serbdri, cu cdntece qi dansuri qi fiica regelui era cea mai fericitd. c6nd puteaprivi de la balcoanele in piala iorfotind de lume. ei, In fiecarean, cdrld.var-aera pe teminate qi recolta era stranse ir hambare,veneau de mai departe qi de mai aprbape lEranii qi familiile lot cu cununi A1spice, cu mere, pere gi alte frricte, cu conopiddqi qi sfeclS morcoviqi alte legumepe care le diruiau regelui prlnlesei, 9i sprebucuria1or. Tdranii purtau haine colorate, bentile vesele le fluturau la pdl5rie,cdntau cantece qi vesele dansauhorelerecoltei.in fiecarean, cAndse apropiawemea s5rb6toriirecoltei,prinlesa stdteala balcon, plini de nerdbdare,la gdndul primului cantic gi al primelor cuiori vii ce aveas5. audd qi s6 le vad6.ApoicAtse mai bucura I le Odat5.insd, nu veni nimeni; tot privi qi-qi incordi privirea, aQtepte agtept6. zadatnic.in sfAr.qit, vdzu pi tdrani venind. Dar d.ar Si ii oarece era asta ? Nu se vedeau bentilete vesele, se auzeaucantece nu sdltdrefe, veneau incet linAndu-se mAini,fdrd nici un dar al recoltei de cu capetele aplecate tristefein pimAnt. Ce se ir:tAmplase Regele cu $i ? iqi trimi.ce soliileqi lSranii spuserd: - In anul acestanu am putut sd recolt5m, cd.ci baiaur a venit un in tara noastra,careesteatat de sdlbatic,cri mdnAncd striveqte gi totul sub tdlpilelui qi, ceeace nu esteastfeldistrus,ardein iocul ce iesedin botul sdu cumplit. Aga c6 nu putem azi serba nici o sdjbatoa_re a recoltei qi, dac6.nu a1n avea provizii de anul trecut, at trebui sd. suferim de foame Regele, caredori indatd si fie de ajutor, iqi trimise cavaleriisd se lupte cu.balaurul,_ cdndajunserdla peqtera sdbiileqi ldncilelor dar lui, de metai se-strdmbard vdpaiafocului ce-l scuipaacestaqi cavalerii sub nu-i puture face nimic. Acum, regeie iqi trimise soliile ia balaur; trebuia,si-i oJere 9i bogdlii5i tot cevoianumai si. pdrdseascd aur fara. Aur qi bogdlii nu vru acesta,ci doar o fecioarA frumoasddacAar fi putut avea,atunci ar pleca, Tofi se inspiimantardqi nimeni nu vru sd_gi frumoasele dea sale fiice balaurului. Atunci prinlesa ii spusetatdJui sdu: - Lasd.-md. mi duc la balaur, nu mi-e teamd,poatepot si salva lara. Totuqiregelespuse: - Nu, iubita mea fiicd, nu te pot da balaumlui tocmai pe tine. cirregtiece vei pali !
*:

i::-

ffi:.

21

Nimeninu vru s-o lasepe prinlesdsd plece,dar ea spusgt - Lasd-mdsd md duc. Dumnezeri va apdr4 cici daddnu mi mi duc, balaunrlva distrugetotui qi vom muri de foame! spuseatunci: Regele - Atunci du-te cu Dumnezeu,copilul meu ! Printesa iei imbrdci hainele albe 9i v51u1 r!4pl$e sPre i .la'dreapta, muntele unde balaurul igi avea pegtera sa. Nu F i Ci9rul era nici la st6nga, numai drept inainte qi spre cei, i2Jeriio Q-.4f complet intunecat de nori qi b5tea un vant I loj in -e.le nu o insolird dar ramaserd. josul muntelui, cAciqtia
puteau ajuta. Balaurul de foc veni din pegtera sa, dar c sus, norii se indep6rtari unii de a-llii $i ea put' cerului. Acolo era mai luminos decAt soareleqi din
a1rl

veni SfAntulArhanghelMihail qi stelelede pe cet. razd.dsn lumina lor, in mirnd. Cu ele iEi fo metalul cen:lui qi pe care balaurul nu o pri luminoasi. Cum igi indreptd Sfanful Mihail balaur, acestanu se mai miqcA.Puterealui e gi venirAalergAnd o aduseri pe prinlesd inapoi' lor grdbirdspre casele qi aduserdcelemai lor. spicedin cdmdrile recolteil Acum putem serbas5-rbdtoa-rea cinstea SfAnfului Mihail, Nu mai avemde ce ne qi sprecastelgi AgavorbirS. se indreptarA
1n numele ljomnullu no1 venlm.

FPre

ti,.,.

Multumire SfAntului Mihail vrem si-i ,l Noi venim,noi venim,noi venim Spre Sfdntul Mihail cu bucu-r-ie Sprea Domnuluimdrire.

Traduceredin

22

PTJVESTEA PAINII
Poveste romdneasci Ralucaesteo prieteni tare grijulie cu pdpugile,Din oricefel de mdncareea il serveqte ini pe Costicd, r5loiul galbende plug, ii bagd chiar cu si.la cioc qi tot ce cadede la Costica, in clap I inghiteLabu$. Ce s-a int6.mpLat dimineala? Ca de obicei,matnaa uns cu ieri miere, pentru Raluca, o felie mare de p6ine. $i cand fetila a inceput sd facdmofturi, mama i-a spus : - Ra-luca, dac6 ai qti cum se face pdinea, sunt siguri cd n-ai mai risipi-o. - Ba eu $tiu ! Pdineacreqtela brutdrie, a respuns foarte sigurd. fetifa, Cd prietenii ei s-au prlpidit de rAs la un asemenea rd.spuns, vedeligi voi. Dar feliade pdinerddeacu lacrimidc miere. Iata cam cum i$i inchipuia fetila cd se facepdinea. Atunci Cdtdlin,frateleei, care qtie foartemultd carte, a inceput se-i spunepovestea adevdratia pdinii. Vreli s-oascultali qi voi ? Totul incepede la bobul de griu. Cat este de mic, at6.tare o mare importan!6. In sacii de grau penku semd-nat, m6inile harnice au ales celemai ma.riqi mai frumoaseboabe.C6nd ghioceiiau vestit primdvara, tractoarele au ieqit la arat, pregdtind un- culcuq ad6nc, moale6i bine aerisitin careapoibobul de grdu sd fie semenat. Au venit apoi alte maqini,semdndtoarele, au ldsat sA cadein gi brazde, niqtecopiipe tobogan, ca boabele grAu, de $i liecare bob s-a aqternut pe dormit in aceaste cemdJule aerisitd gi bogatd, cu tot feluI de m6lc6-ruri a-lese pentru ei lcare se numesci:rgrigaminte). Soarele incdlzeqte, norii vin cu ulcioarele qi dau grdunlelorsd lor bea apa. Bobul de grau a incollit, qi ca un Jhicelde iarbd qi-a scos capul din pdm6nt,afarh.Incet, i:rcet,grdul a crescutinalt, s-a copt, din verdes-a fecut galbenqi dintr-un bob s-a ficut o'familieintreaga. A venit combinaqi a secerat, str6:rgdnd toateboabele sact. fu1 Sacii cu faina a-1bd ajuns la brutArie. au PAinile,cornurile,covrigiistau gi se rumenescin cuptor, parce ar faceplaja, intorcandu-se c6rrdpe o parte,c6.rrd a1ta, pe La sfdrgitul acestei cdi6.torii,piinile coapte a$teapte in rafturi, doar sa fie cump6.rate. Aga a allat Raluca povesteapriinii, Iar felia de pAine unsa cu miere,ce sd. mai spun,nu-qi mai incipea in coajdde m6ldrie, vd

23

URIASA RTDTIHEA
populari Poveste
Bunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescut ridichea aceea cat mare,ma-re capul omului, chiar qi mai mare. int-o zi, bunicul a fircercat se smulgd ridic'l.rea.:d,in. pilqant; qi de apuc6nd-o frunzetrageqi trage..... Moqul a chemat qi pe babe. moqneagului, moqneagui de frunzele ridicheanu s-a smuls. A chematbabaqi pe nepoatd. Nepolicas-a prins cu amAndoud m6inile de moqqi moqulde ridiche.Trag,trag,...dar
Nepolica a chemat c6!e1uqu1.Ci

nepolelei, nepolicade mijlocul babei,baba

ridiche gi trag, bag... dar ridjchea nu s-a sr

ajute qi ea la scosridichea.Pisicas-a agdlat de poala nepolelei,nepolica de mijlocul - Stali ca mai aduc eu ur tovardgin ajr .$i a chematpe Soarece. $i goarecelese prinde de coada cdfeluqului,c6!e1u9ul poala nepolelei, de
de moq, mogul de ridiche qi trag, trag,... ridi mogneagul ridiche Ei trag, tag,... dar rir de

LANRPINANELOR SARBATOAREA

i.: ".

STEtEIOR AURUT
Sus,Ia marginea pddurii, chiar sub frumoasarid6cin6.de copac, locuia odatd o farniliede pitici, Acum, toamna,acoloestedeosebit de fiumos ! Copacii inalli au presirat, de jur imprejur, frunze aurii gi atunci, cAnd soarelesh'dJuceqte, intinde in faia casei piticilor un se covorstrdlucitor,luminos. Acum, familia piticilor are multe de lecut: pregetirile pentru iarnA, pe care piticii Ie fac temeinic. De fapt, pe timpul iernii piticii rdmAn sub pdn6nt 9i au griji ca rdddcinile copacilor gi pomilor sd nu inghele. Piticul N.{ilio zbughi afard gi adund multe frunze aurii. "Uite cAtefarfurioare aurii str6ngeel !" Tatil piticilor cioplegtecastronaqegi oale noi din castane,ghinde qi coji de nuci. Mama piticilor este ocupata cu aprovizionarea pentru iernat. Erau adunate acolo, in cdmarapiticilor, seminle de conuri de brad, fruch:l fagului fiir), nuci qi multe fructeuscate. Albinele din pidwe au adus prietenilor 1or, piticilor, in dar pulind miere. Intr-o bund dimineala, mult inainte de risdritul soareiui, micutul Mili era dejatreaz$i stateain fala casei, intr-o poienildmoale de muqchi verde. Deodati, el vdzu o z4nd. rnete, a1b5, care fermeca poiana lesandu-i un voal fin qi a1b.Aga ceva nu mai vdzusepiticulul in viala Iui. Oarece puteasd fie? Miii fugi la pdrinli qi le povesti ce vdzuse. Ei, pdrinlii, o cunosteau pe Zdna-Zdpezii,ca.rein noplile de toamni tdrzie fermeca poiana in alb: este vestitoarea Reginei-Iarna, aduce bruma... in ea curAndva veni prima zi de inghe!. - trste tipuJ ca noi s5.rdm6.nem pimdnt, hotdri piticul. sub Tatil gi astupd bine intrarea caseipiticilor cu muqchi moaleqi verde. Dar, vai I Deodatdse fdcu aga de intuneric incat nu se mai vedea nimic... - Avemnevoie, totugi,de luminri. I - Ba, avemnevoie foc - el ne va incd-lzi ne va lumina. qi de - Te rog, tatd, am voie sd aduc focul?- stdgeM i. gi se strecurd deja afarddin cdsufade sub riddcina copacului. Afard, intre timp, se intunecd de tot gi Mili simli aerul rece qi clar al noplii. Piticulul fugi spre poiald qi de acolo vdzu cum bolta cerului era presdratd cu nenumS.rate stele strdlucitoare qi lumrnoase de Ia care se intindeau spre pdm6lt tot atetea iire de mitase, aurii. De un astfel de lir auriu vroia s6.se prindd piticuful, el fugea cu gdletuqa lui sd prindd un fr auriu, dar nu reuEi.
27

ioage; pe Atunci, ffist, se aqezd o pietrjcici qi incepusarse - Lumineazd,lantern5.mic6, ia o stefule ftica. Dragi stelufe, fili steluja mic6. bune cu mine qi diruifi-mi un pic din ar.rul vostnr !

mild de el qi trimise, I6si sd-i cadd in gdletuqdqt fir lring; metisos $i luminild. awiu qi-i aprinselui MiIi o adevdratd Acum piticul avea o adevdrati lanternd, uh trainpion,Ocrotind lurrlinifa cu multi griji, piticulul s-a intors in pddure 9i a impdrlit, a ddruit tuturor piticilor tumind din lumina dfur auir:I stelelor qi toli piticii se bucurau de lumina primitd..

Atunci o stelula auzi glasul trist $i fuav al piticului gi i se facu

.Traducere din

i
,

j
l
i

28

POVE5TEPITITI IU
A fost odatdun pitic ce se numea Sispozis gi Sispocu pdlaria cea Mare. Casa lui se a_fla undeva departe,h pddurea-Celor_$apte-era marginea unui mic luminiq. Ca toate casele de pitici, ,Coline,ta fdcuti din lemn qi acoperiti de sus qi pAndjos cu crengi gi rhmurele uscate. Trecuseiqrd5i o vard, copacii se ingdlbeniseri,recolta fusese sban-sdiar piticii din Pddurea-Ce1or-$apte-Co1ine,preocupafi erau sd adune,provizii pentru iarnd. Iernile erau lungi 9i grele in pddureaCelor-$apte,Co1ine. Cine nu vroia se ind.u-re foanreaqi frigul in casalui de pilic, trebuiasd seingrijeascd timp, s6 nu duca tp-s; de nimic. din Sispo muncise mult b. aceste ziie. El uscase ciunerci si $i plante, pusese la sdrat vdrfuri de rdddcini, doui butoaie piir,". in pivnild aveasticlecu suc de arfar, mesteacd!,zmeurAgi mure, ln pod ayaSapte saci.cuseminlede mei de pddure,din carepiticii iqi maiina fdina. Se apropia timpul acum sd se g6.ndeasc5. marmeladade aline Ia roqii. Piticli pregitise deja totul.^Chiar astdzi, imediat dupd micul dejun, vroia si inceapds-o liarbd. iqi lud. qorfr:I, apoi se duse afard.sAEiia lemnepentru sobd.Oalaplind cu afineasteptape plitd. Cdnd deschise uga casei, lumina soarelui si strecurd printre crengl. Pe toatefirele de iarbd strdlucea roua. ',Ce frumoasd" gandi zi !,,, 'De fapt, mult prea Sispo. frumoasdca sd stau in casA,,, Ldsi oala cu afinepe cuptor si aqtepte sepregdtide plecare. gi Se gAndiSispoce vor spunevecinii lui, piticii, cd iqi p6rdseqte munca Si asta tocmaj la mijlocui siptimAnii. insi afari era prea frumoscasi se mai poaterdzgendiqi plecdvoios,cAntAnd. poaiear $i fi cdutat el mai mult dacd din pidure n-ar fi rdsunat o vocl morocenoasi care.il mustra, - Ce cauli tu aco1o, Sispo? arde de c6r:tatcdnd e atdta treabd l1i de ficut. Era SeffCicrilitorulcare bodogdnea cduta pricind oricui, mai qi ales vecinilor qi, mai ales, lui Maxell cel Mic, croitorul piticilor, cu care locuia in aceiaqicas6.. Seff era de profesiecizmar.Astdziera rn pidure ca sd.adune lemne,el Ie aduna, iar Maxell trebuia sEle taie. Sispoil ld.sd SeffCicditorulsd cicijeasci qi iqi vdzu de d.rum pe pe potecd,Tntrilniin drum locuinla lui Zwetel-Ridicind qi Keil cel pe $chiop,Diminealafrumoasdii ademenise amdndoisi iasd la aer. Zwetel-Rdddcind,ca-rese pricepea la rdddcini qi buruieni ca nimeni aitul, puse flori uscate de sund.toare intr-o piulil6 de piatrd. Iar Keil, aer gi dddeamiezde aluneprintr-o rdzd.toare.
70

care avea un picior gchiop, era dulgher de meserie gi astdzi ieqise la

incotroai pornit? Zwetel-Rddicind. Hei,Sispo? strigd - Zhta e atdtde frumoasdincdt am plecati:: drumeFe" - in &ume!ie? $i de cAndse pleacdla plimbarein zi de lucru' $i unde anumevrei si mergi? gi nu De colo-colo mii departe, $tiu bine nici eu. Vine - Ascultd-mi qi pe mitie veciue,spuseZwetel-R6ddcind' clipa cAnd ne apuc6.pe fiecare dorul de ducd. Irrs6, ca pitic, nu ar pleci singurIa drum' trebui s5. lucru?

: ': , :

1
i
).

- Atunci, veniti cu mine? - T\: nu vezi cdtd treabdavem,nu cumvaai uitat ci e zi de

x
: : !

aminte $i de Sispose imbufnd 9i aduc6.ndu-9i Auzindacestea, porni Labi-Mare,r;rsul carebAntuieprin PAdurea-Celor-$apte-Colilren pe casd, sd"pund totuqi la foc marmelAdir'.de,;6fin9'rroqii ;;;t ";;" dimineala careo pdrdsise

1 t

Traducere din limba germand de co invitdmdnful Alternativ Waldorf, din Gr

din

30

TAMPTErE SFANIUTUI /tAARTIN

, In apropierea unui mie setuc se putea vedea od.atd ceva neobi$nuit,in zasea indepdrtatd,pestecdmp ." inaoE""r, unui gatpe, un convoi strilucitor. Daci te uitai insi bine,"aa-aaau se putea observac5.{iptura qerpuitoare}strelucitoare era formatd.de nenumarate luminile deosebiteca qi c6nd un ldnfuc de stele luminoase s-a-r ll mlScat acurnpe pdmdnt. De {iecare datd, c6nd venea vAntul, aducea cu el din coloana miqcitoare a luminilor din depertarctonurile estompateale c6ntecelor, care pe masure ce convoiul se apropia de sat, deveneautot mai clare, pene ce se puteau auzi pe deplin. Erau c6ntece,cantatede voci de vesteaufaptele bune ale unui cavalernobil gi cucernic. Era "9pfi,-91. ziua Slhntului Martin ! _$i acum se putea vedeamai bine: frecatedin luminile era ul lamplon_,care era putat de un copil. $erpuind 9i incoldcindu-se, qarpeleluminilor se migcadeasupracAmpului. La capi.tul coloaneimergeao fedla, ca_re cu toht adancite fu1 era lampionul sdu micuf. $i acestfapt aveaun bun temei, ceci lumEnerica acestuiaera cdt pe ce sd se stingi. Copilul mergeaincetigor gi cu ca s5.nu se stinge cumva miia fldcdruie gi de aceea,fdr6 1Uf .frja si-qi dea sea..:la, rdmAneatot mai mult in spatelecelorlalii copii. in sferqit, cend micul sdu lampion mai er. doar un mic' punctiqor sce-ntejetor, observdgi ea ca remesese completsingurd.Ceilalli copii erau deja in sat in caseleprotectoa-re p6r-in!i1oi Doar cateva ale lor. vocl.semai puteau cu greu percepe, din luminile nu se mai vedea dar nlmrc. Fer.ilei se 15cu fricd grozavA. i o Ce sd facd acum a$q singurd pe cdmp. inspdimdatatd . fipd dupi ajutor, d-arnimeni nu o auzi, 9i lumen6rica s" itiose acum iomplit. Disperatd, iqi lui inima in dinfi; Vroia sd incerce si_gi geseasce singur6 drumul spre case_ prudenti, pipdia cu v6rfli1 picioarelor drumul de-a lungul sdu. Cunoqteacerarea 9i sigur ci ar fi'p.rrr, urmezeqi pe intuneric. "_o Cu indrdznea.ld pdqi fata tot inainte, fricAndu_qi timpr:I curaj; tot _ dar mereu q1'ungea o rdscruce sau la un cetnp la $bduros qi -"r"l, o .- efort imens se geseasce nou iLrumuiinapoi.Dar micula din "g:,lu curaJoasa razoea mardepal.te. Dar ce ciudat devenitotul deodatd...9i drumul, pe care credea si{ fi regdsit din nou, incepeasd uice ! Era ud.uarut aqa ? in apropierea satului nu era nici un deai qi totuqi ea era convrnsa ce "r, mergea direc,tia i:: bun6. Nu-i rdmdnea ales.Nu se puteaintoaJce de sa mearga in cealalti direclie I A$a ce urcd, mai departe, pipaind $1 qi

micula se lovi de o piatri. se sperie il#;;;;;";rj""^t, abiaatunci igi simfi epu2area$i izbucniin phnset cu
indelungat6 Ia marginea drumului, ea insdqi nu cAnd,in sfdr$it,terminAde pldns qi-qi deschise fep ra se aIla in fata ei. Pe intuneric abia o putu P6rea ea aveapdr blond gi purta haineluminoase. cu mult mai mare ca ea. - n e n e n l A n o i a c a ?- intrebdmiculul, cu voce - Dar lampionultau ardetotuEi,prive$te I ""q? ceva Fetita privi lampionul 9i cu adevdratv1zu
- FiindcS. m-am rdtS.citqi lumina mea s-a bine ca-gi putu ldsa lacrimile se curga [bere 9i

vsi

Toate temerile finute deoparterdbufnird in

et. l1 mcu

:hii. o micd ite $i totu$i

micd stea scdteinddse aJldinduntrul acesfuia'

- Cum se poatea$aceva? - intrebe ea lua steauadin iampadarulcel micu!. - Cum a ajuns stelula aici ? - Aqa o steluld se a{14 in lamPionul

micut-ul,care pereasa Stiemai multe despre nu o vid. {iindci nu s-auretecit in intuneric cu

Ce lucruri minunate Si nemaipomenitee se incurajd, cu totul uimiti qi, pe buna dr trebuit sa spune. - Cinemi'a pus stelula aici ?- intrebi in - Cu sute de ani in urmi a fost aprinsi de explicdmiculul. - Cineera cerqetorui sdrman? - Era Cerqetorul care Sfa tul Mal'tin cu Acestlucru fetila nuJ inlelese. - Cum s-a iltimPlat ? - O sd-!i povestesc, spusebdiatul cu aqao {i fost qi el acolo. - Venise toamna rece qi intunericul lumea, cdnd SfAntuI Martin purcese la c
Singur.rl veqmSr:tpe impdrlise tot ce a!'u.sese.

arh

gxult
ca ai

seu era mantaua sa. Si acum intAlni la

cer$etor, care aproape nu mal avea nlcl o

goliciunea trupului qi carecereade pomali. M un binut, cdci nu mai avea nici unu1, dar nu s iqi lud spada qi-qi imp5rli mantaua cu cerse lucru ii se lumini pe datd inima gi strSlucirea prin noaptea intunecatea toamnei. rdzbS.tu - Cum a ajuns lumina in inima lui Martin ? "
32

'l-' ..-J. . .,:,.

- Ea venea dintr-un ldmdnarB mare pe care cergetorul o aprinsese acelmomentin cer. in - Dar cum a putut cer$etorui faci asta ? sd - Nu ai auzit weodatd,cine era CergetoruJ. intreb6 bdiatul ?cu u6oar6mirare in vocea limpede. sa - Ba da, rdspunsefata, care-qiaminteao vechelegendi. despre Sfdntul Martin, pe care o auzise mai demult, cergetoml era fiul Domnului, care ciuta inimile oamenilorcarevroiau s6 I se deschidi. ca s5.poate facesd.strSluceascd ele lumina Sa. $i stdteaIa marginea in drumului, ca s6"-1 agtepte Martin...Dars-a intimplat acestluciu in pe realitate? Micutul devenideodatd tAndr.. . - Poveqtile vechi sunt totdeaunaadevdrate, spuse e1.$i marea pe care Cerqetorulo aprinse in ceruri, era lumAnarea lumAnare Sfdntului Martin ! Este pregdtite in ceruri pentru fiecare copil o 1"-tu*9, care este aprinsd, cdnd srllletul s6u se deschideCerqeioruIui. Lumina lui Martin arde incd pAni in zilele noastre, sunt alte lumrindri decit cele pe care le aprind oamenii: ele nu se sting niciodatd! -Decenu? - Cdci ele devin stele sus pe cer; qi cAnd copiii merg cu lampioanelelor de ziua Sfdntului Martin, nu Etiu cd in ii strdluieqte Iltmina de la SfAntul Martin, lumina marii stele pe care a aprini-o Cerqetorul sutede ani in urmd. cu - $i este chiar steaua lui Martin, pe care tu ai luat-o din
lamre.le.r'l *-" t

- Este o scanteie din ea, Steaualui Martin strEluce$te cer; pe mpionul fiecirui copil pi in lumina acesh-lia,care totugi in la skdluceqte in intuneric, rdzbate o scdnteie din Steaua Sfdritului Martin. gi atunci vdzu fetila sc6ateiastelei din lampionul s6u in mAinile biiatului, lumindnd. Lumina sa invdpdia printre degetelesale qi ii inconjwa intreaga fbpturi cu o strdlucire, o auri. diafani. Abia acum observd fetila cat de sub!fteera imbrdcatbdielelulcel sdrmangi cum vdntul ce1 tiios se involburain jurul membrelor salegingaqe, frig se De cutremura din tot corpul dar nu se pldnse. Cum putea trdi aga gi de unde veneael de fapt ? Cu agahaine va g9n desigur de frig. gi totuqi nu avea nimic ce i-ar li putut da bdjatului M6ntilula sa erapreamica pentru el. Cum s6{ ajute oare?... gi fiindcd alte idee nu-i veni, iqi puse mdnulele pe umerii 1ui ca sd-l incSlzeascd. in acelaqimolnent se rispindirE. razele stelei, $i ScAnteile stelei qi palida aure, cel inconjura pe biiat, deveni un veqm6ntde o puternicd strelucire.Pe locurile unde fetita iEi pusese m6inile pe umerii s5i ii crescuseri. aripi imense. strliucitoare din lumind.

33

in fafa sa se alla un inger' - ;;;;" stujitor al

ii; -r '

- cine eqti ?.qopti fetila , -1^-.r,,: .$, mi-ai -datin-14{tr-'{[]oi1ui i;;,,tiiilnul tau cerqetorului' Tu *i_di ..tir ?n,

Martin; 9i ;;-;" lumina Sfd,ntului

-ai"1" ta'" gtl-^i-;iii;iyit si

i:"1: A "#;;;;i;isaleecg-st-e1,s1111.1y1"":::1:g:::i1f t'ui-l1i"T: oameni sepoatd ;l;;;;";*e,

"ade ;;.;i.;; bucatdd'u- "a'f,1fr31ifl"!?.,; Fdri muntete. coborau "

p"d*;;i ;;' cereascs *"""i::T*i:il#n,f?.'rea Iiptura b,rr @ :;'* jrilffiltg:TJi$;tffi". o .uu, inrrqrq qiosi-!i
'*-"!i luminezdrumul. ;il;tdmpl6'
m drumui, dar cu lumina ingeruluidin spatenu se t3i-t gi eraca 9i c6ndfiptura celea,scd.3r lFata in u.ma qi ar ir deveniftot mai tecute' nu indr5zni si-i I vr neliniqte rru urqr @aar o4 r vorbeascd ne[nl$re ilsottt3ll a spre jurul
cAnd in cind mai privea in seu
...u tot mai

fetila g,nii,S1;Y;su nou Din- trebui sd'qi

' . ,.,.:r:r.

t" *i^"*a, ut ! LLYi''La'qi uL fiecaredati el rdmdnea. ::t""'. er de !\v.*v mult de e4

- Cum de a a.;uns munrele acesta inalt.aili !

si
oar q4ita totugi

""?"T'::i#:?';;J',fr "f; ffljH'":,Y"'ffrupirrd td'cerea: ;il:;;.*risi"*""iili invinse sfiala qi ir:trebd.,

auzit lntrebarea' o"pa o pu*a mai lungd, ca qi cAndabia i-ar fi srngur: rdsDunse ^ - Cand oamenii i$i cauta in intunerlc deseori,si. para ca urca din greu un muntc .""Cti."tj de asta.Dar iati arn ajuns la.sAflrcul

sl fala sa gi nu duri mult pAns'. E":gi]i

*L*"nr

v6zu prea bine $i intr adevdr, fetifa

nici sau,sa-imuipmeascd, el nu mai erade

C5ndlumina soareluidisPare Luminila lamPionului aPare' o Lumina meanoaptea strabate: qi Straluce$te staj strajepestetoate' disPare C6nd Soarele lamPioane Se-aPrind Lumina mea noaPteastrabate: ! qi StrSluceqte m6 Pdzeqte

ai.pet" 9i muntele qi cand fetifa.se

din Traducere limba

Popa

....:.

'r'l :,'

CIEoRUr.Ut SAU CA'1'IA5A N0notosurul

de Christiane Kutik

I.EEENDA BINECUVANIAREA DEsPRg,

Un rege c6rmuia o !are, in caJedomneaupacea gi bundstarea. CAmpurile erau menoase. Orageleinfloreau. Fluvii, pe care tJeceau trdia mu{umit in palatul sdu qi vapoaie, traversau bogatatara, Regele era bogat cici toate d6rile din !ar5.puteau Ii plAtite u$or. Dar iltr-o zi regeles-a imbohravit.$i cdt s-a striduit doctorul vindece. Regele puteam6ncagi nu nu regelui,tot n-a fost in staie sd-1 puteabea;boalal-a obosit,i-a luat somnulqi l-a posomoret, A fost chemat un waci dintr-o altd lari indepdrtatd, dar qi invelatura lui a fost in zadat. Atunci a venit ir: orag aJ treilea doctor, carevindecase deja pe mai mulli gi voia sd-giincerceStiinfa$i pentru rege, pe Doctorull-a observat bolnavcdteva qi apoia spus: zile ' - Cunosc leacul: regeletrebuie s6 imbrace cdmaqaunui om, desprecare se spunecd estefericit Si trebuie s6.munceascS. timp de un an la fel ca acel om, Acestaparea un leac ciudat, dar pentru cd nu exista altd salvare pentru regeT astfel au trebuit si trimiti Etafete,pentru a g5.siur':.om carese puteaspunecd estefericit. despre - Asta nu e greu, au spus solii regelui, ne vom intoarce in cur6nd. La inceput au bdtut la porlile palatelor. Primul a fost i:rtrebat un ministru aI regelui, dacd e1estefericit. - O, nu, a rispuns el, nu sunt fericit. Am atit de lucru gi ddrile pentru popor:trebuie sn gnsili pe altul, care si lie mai socotesc fericit decAtmine $i aqaau ajuns la un consiliercomunal,Dar el a spus: - Nici eu nu srmt fericit. In viala mea am chemat atAlia oameni in judecatd qi le-m oblinut drepturi, iar acum mi judec pentru b pddure,pe careweau sd o am, pnfuuce esteatat de pldcut s6 vdnezi, qi nu am primit nici un drept asupra ei. O sd inlelegeli ca nu sunt fericit. Apoi i-au intrebatpe negustoriidin oraq.Primul a zis: - Ag Ii fost foarte fericit, dar lfugi mine locuieqteun alt negustor qi varzarea lui a intrecut-o pe a mea, aceasta ma chinuie$te zi $i noapteqi astfelnu pot fi fericit. a S-au dus apoila vecin.Acesta spus : - Cum pot Ii fericit ? Trebuie sd.muncescnoapte Si zi ca s5.rdm6n primul negustor. grijd pentru vapoarele Am melede pe mare.Poate ce, de se va intoarcetoatein anul viitor, voi fi fericit.

35

- Atdt de mult nu putem aqtepta,au spus I rnera !v. mai departe.Au intrebat negustori,profesori,doctgri, dat ln zaoar -rlld1 usPo

cecifiecareaveaun motivpentru carenu erafericit.' 6i-A'.curajpe C6ndnu au mai putut gdsipe nimeni Si mer.leau. pe drumulsprecasi, au ajr:nsin fala unei casegi a unui ogor(cAmp)
care ara un ld-ran. I, - Pe amdrAtul asta nu e nevoie sd-1intrebini, a1i sp11-9 oamenii regelui,dar unul s-a gendit - D4cd i-am irtrebat pe tofi sd-l incercim Si !e e-qqsta, i-au Ci intrebatpe om, daci estefericit.

a Atunci !6ranu1 r6.sqi a spus: - Asta pot s-o spun intr-adevdr. pdman Am

puterea m6inilor me1e.Am o solie bund gi ul copil Atunci solii reselui s-au bucurat c6 in

care si spund.despreel cd este fericit. Ei i-au bolnavqi despresfatul waciului. - Aqaci di-ne o c6maqi pentru rege,au Dar tdranul intre in mare incurcafura. gldsui: - Treaba e carn iricurcatd. Fericit oi fi eu, cimaqd. Atunci s-au intors solii la rege qi la do a povestittot ce aJlaseri,'Doctorul spus: - Cdma$a putem sd o coasem aici. Lucrul cd ali gdsitomul potlivit. Regelea trebuit se locuiascdin coliba qi c6maqa sd irnpart6. el, timp de un an, cu risufla A fost $eu 1ainceput. Adesea trecut un an, regeleqi-a recipdtat sdlS.tatea iubeascd.munca ldranului qi ar fi rdmas phcere,Dar asta nu se putea.El trebuia sd-qi
conduce,

au
ste

Dupd acestan regelen-a mai fost boL:avi muli mai bine qi cAnd se intdmpla vreodatd s pe rebegeain cameraIui, acoloaveacdmaqa iqi imbrdca aceastac5ma$aqi gdseaimediat
neVoie, Cdmasafericitului era comoaralui

Traduceredin limba germand,

36

sARBATOAREA SFANTULUI ruIINLAE

ruMst-A EASr SFANTUI UN MtotAE AIUToR

Era inceput de decembrie iarna gi-a intins petura. qi $oase de pesteinkeaga !ard. Cdsufacea mici de la margine a pddurii zepade se gaseaac-ummai pierdutd qi mai singuratice decat alt;datd. De ani de zile locuia in aceasti colibd cel mai singuratic tdietor de lemne. El nu a fosl de foarte mult timp in sat qi de asemenea *"rg.u o, i1 pracere lntr acolo ",, qu--"y $u$.ol=u de-spre cocoaga totdeauna cAnd il vedeau, lui , co.p[ radeau $i li se pdrea tare caraghios paltonul 1ui zdrenfuit. 3r. Totugisanialui era din nou plin6 de lemrre, Aqjse facece teietorulde lemnemersein sat. De aceastd._ oameniinu_qigeseau dat6 deloctimp pntru el, flecare se ocupa cu ultimele pregdtiri pentr=u vizita Sfantului Nrcolae. uase.le erau cu.rateqi copiii agteptaucu nerabdarevenirea serii. Tdietorul de lemne uitase de tot: astdzi era ziua S{6ntu1ui Nicolae I El iqi vdnduselemnele insd in drum spre casd se intristA:Ia el Sfdatul N-icolae mai trecusede foarte md[ timp. Aqa stdteain acea nu dup6.-amiazd tdieioml de lemnein coliba lui $i ;ageta, Dar deodatj. auzi dinspre pAdure un clinchet_ frumos de clopo{i. El alergdL spre fereastrS. vdzu pe Sf6ntul Nicolaecu al sau magiuq, i:npreund. qil cu sania.grea gi incdrcati, cum mergea spre sat. Tdietorul de ]emne deschise qi strige: uqa - Te salut Sfinte Nicolae.Nu doresti sd bei Ia mine un ceai fierbinte?SfAntul. Nicolae acceptd pdeteno. ir,"itaii.. Bdu cu pldcereo ceaqcecu ceai gi putu sE se i:ecdlzeascd sobd. Cdnd aproape la cd incepuse se intuneceel spuse: -Pin toati inima ili mulfumesc, omulebun, Trebuieacum sd plec, , ca se pot ajungeIa timp la copii. Tiietorul de lemne iegi afard in zdpaddcdci mai aveanevoie . de cevalemne pentru sobalui. Mergdndpe cdrarea din pddure ce vdzu eI acoio? drumul erapresirat pestetot cu nuci, poriocale, Tot prnjituri qi mici cadouri,Oarele ldsase StrirltulNicolae pentru el acolo? ', 1."q9 timp Srturtu1 Nicolaeplacase;"r, &;;j""se jn sat :^l SfdrrtulNicolaecoboridin saaieqi vrdad se iescarce sa"cul ochii i se intristara. Sacul cel mare era gol golu!. Curand, Sf6atul Nicolae descoperi gaura pe careo avea.aiul.ln ti-p ce el calatorise, aintr_o date toatenucile,portocalele pachelele gi s_aurostogolitin zapade. Ce si. fac6 e1acum ? Era deja prea t6rziu ca sA se mii intoarca inapoi. Zdpadacarc cdzuseintre timp mai mult ca sigur le-a acoperit. Cum s6 meargi cu mdinilegoale copii? la

39

se DezndddjduitSfdntul Nicolae,. a$eze.P "Ti9: ..$ 'eri i1 .rt. se apropia,Ld inceput pdreacevamic, iar apoi .t depdrtare t "hip tot mai mare gi clar. si. stea Cine ar vrea pe timpul aeesta,pe o zdpad6' -abiail un pe drumuri. Era un bdrbat care aveain sp^ate departe i6m. et ." tot agita qi ii faceacu mAna.Sfdntul N aI sAustrigit: - SfinteNicolae, a$teaptd' a$teapte, teietorul de lemne care il invitase in case' Sfen ir: bucwos qi a pus la 1oc sactoatecadourile'EI il in'tu
l-qcu era tare

Cumpot eu s6-!i mulfumesc'Cumte che

Md numesc Omulelul cel Negru.

- Un ajutor ca a-l t6u am aqteptat de mgl insofegtipe 1a copii ? $i bineinlelescd Omulelql sk5-luceaude bucurie. Aga au ciocdnit amandoi la prima uqd. Pdrir Omulelul cel Negru insolitorul sfantului Nicolae,' cum incepusi le povesteascd a pierdut cadowilg
Neeru le-a edsit, le-a adunat qi le-a adus inapo

olae

cel

au

qi ,e,ir* ptodrtd impresionaEi le-a pdrut rd'

cum nu trebuia. O doanm6, Omuletulcel.Negru qi cdldurosde iarn6. Negrueste Din aceazi Omuleful ce1

Ei irzapezita. mergdin satin.sat prin pddurea

Copiiiii vor aQteptaplini de bucurie.

in fiecate an se intalnesc arndndoi la inc

40

POVESTEA 5FANTUtUI NITOIAE

Departe in Est trdia un bdrbat bdtrAa, SfAntul Nicolae se numee.Intr-o zi el atszice depaJte, depaltein Vest,intr-un orapmare, trebuia sd moari de foameoameni9i copii mici. Atunci el strigd qi,i spuseuceniculuisAu: - Te rog, adu-mi de pe campurilenoastregi din grddinile noastre fructe ca sd-i ajutdm pe oameniisdraci.El adusecoqurimari pline cu meregi nuci din grddindqi sacicu gr6le aurii de pe cAmpii. Mameleau adus prdjituri $i rurta dulce ficutd de ele. StAntul Nicolae.lud. toatedarurileSiplececu vaporuJ. c6ld.torie. un vapor in Era mare qi fmmos. Era albastruprecum ceml iar catargulalb strilucea in soare.V6ntu1bitea in catarg iar SfAntul Nicolae dir, rn ce mai ".i "" obosit.Afunci ucenicul trecu in locul lui la cfumd iar vaporul merse repede intr-acolo. Mult timp a trebuit ei sd meargd. gaptezile 9i qaptenopfi. Cdnd au aJuns oraqulcel mare era noapte.Nici un om nu era de gasit pe in stradS, dar la ferestre erau 1uurinite.Sf6rrtul Nicolae ciocaai la fereastre.Femeiacrezu cd un c6ldtor are nevoie de un addpost qi trimise copilul s6-i deSchidiuqa. Dar nu era nimeni. Copilul aLrg6 la fereastrd nici acolonu a vdzut nici un om. Un cogstdteainsfptin dar cu mereroqii gi galbene, nuci iar deasupra prijituri qi un sac plin cu hnga coF. $ane aurii aQtepta Toate darurile au fost luate in cdsu!6 9i toli au inceput sd mEn6lce din e1e.CurAndcopiii au fost din nou sdnitoqi, veseli qi bucuroqi. AstdziSfAntulNicolae ajuns in ceruri qi in toli anii, de ziua lui a d.g naSJerg. coboardla noi, pe pdmdnt. El ioboard cu pelerina lui atbastrd din stea in stea. Acolo s-a intdlnit cu fecioaraMaria qi impreunS. aduni fu-eaurii qi argintii pentru cdmaqa pruncului, deseoii Maria spundndu-iSfdntuluiNicolae: du-te iar la copii gi diJe darurile tale qi spune{e cd in cur6nd se apropie Sfarrtd Creciun qi curdnd va veni qi pruncul,

l
tl

il

ti t1
I i r:l
i

1)

ll

:..]''].'...

sARBATOAREA NASTERTI PRUNTUI.UI 15U5

IAUTAREA REEETUITAN
Nu_demult, era o lara care era cea mai mare de pe pamant, . pentru cd ea a ocupat aproape toate celelalte ldri din iur. Nu era numaro laJa mare,dar era qi nemaiFomenit bogata locuitorii de ei o 9i duceaua$ade.bme,incat aproape nu maj aveauce s6_qi cd doreascd. Intr-o zi, izbucni in aceasta lare o boald ciudad. inAi imbolnAvit "-au u f"!il _o*gp, apoi din ce tul ce mai mulli, p*a devent! adeve_rata O moumd. "urra aceasta,regele incepu a se ingrijora qi chemd la el . .yyTd sretrucu caJorale ceru sl:afulpentru a vedeacum cred ei ci. s-ar putea opri molima. Dar oricdt de mult au i:rcercat, mediciinu au gdsit o solulie,Un singur sfetaic ii spuse regelui cd poate in toatd. lara'se va gd.sicineva caie sa afle leacul bolii. Regele d.ddusfoari. in lari cd.acela care credecd gdsegte leacul, sd se prezmtela curte. gi iata cd dupd cdtvatimp, sositi pul"t lrn pa.to, bdtr6ncareii spuseregelui: -.Trimite-fifiica la Regele Tainic qi acesta va da leaculde care iqi . at nevole. regeleauzi aceasta,nu-i conveni.Cum, singura lui fiice se _ _Cdnd plecela-un regenecunoscut pe deasupra n" qi t"i;" gi sd i' pot se-mitrimit fata ;ingurd in lume qi cu I"l lguse le8ele.nu ^.., alar mat mutt cu cat nici mecarnu qtim unde locuieqte Regele Tainic. trecu inse mult timp $i, iata ca, chiar insu-qiregele se ._.oofravr. lm , ,1". Atunci fata se hotdri s6 plecesd-l cautepe Regeie Tainic; avea un dor lduntric de a-l gdsi, pentru a.qi salvaiatdl !e care il iubea nespusqi pentru a-i ajuta pe cei bolnavi. $.r:, pentru -ffi:a!d, d rpd ce-$ipregdticeletrebuincioase ,_-_orum, rg TI-o ramas bun de la cei dragi qi porni in iume, in tua cautarea RegeluiTainic. Mergeaziua intreage, iar searapenku a nu pierde nici un semn ce i-ar putea veni in ajutor, dormeasub cerrl liie. n" .," va-rfirlmuntelui unde ajunsese,baga de seama ,* .; ;; un alba-stru. "e adanc,se bolteaasupraei. Niciodati nu-i mai"-;"f;$;; aqa. vdzuse II privi indelung, apoi privirea ii deveni tot mai liberd qi mai aaancd.qi simlea ce incepe a inlelege tot mai multe taine ale cerului. Apot, c6zu intr-un somnadanc. CAndse hezi dimineala bigd de seamacu mirare c6.o minunate . m:rtie, de un albastru ad6lc, o acoperea. porni din nou la drum qi in zi1ele ce au urmat intdlni oameni flemanzi cdrora le aarrri ain

mancareaei,intahifemeizdrenfuitecSroraleddfllid.iE}-j+lrecaminalari de ;c" incAt aproapeci nu-i niai rdmisese oiriic iii ;;i,
maltia albastrd'

se avea b i-ntr-untarziu observi cd in locul rochieipe ca're carestr[lucea in cel mai frumosroqu purP*iu: . -'--'i" u.o- o ."hi" nou5. incepura si apard din ce in ce mai m-ultepiedici .^f". a 0 pdrisi' "i din Drumul devenea Cein "" -ii gtttt 9i forlele^i4gepyr Nlr*ui uoi"1ude a-qiatingelelul rim6neaq" FF-.9 b""i,'l -iit-:'

il;;r,#;;.";il;i;
;;;d;;i;;;

ci-voinfa:a n] slaols: a se odihni. $i cum stdteaea a$ase gAndea ?,1 pa'a'iloDeodatd c91-43re'.s1t! wm't ;#d.l."U;roti.i. -mcepu "-* .el doi a foEni,a se legdnaEi ldsd ;dih".u, ;;;r;

sub -Hb't"ei,tunciseaEeza celmaimare ::li:=ff1^T

qi sffa1uciloa::: nult rrunzie lructe

ii ca oaouciminunali carestraluceau awul cald"PrinltSd:1-t16:S.p'Ueii' il"ar; ;i ;;;d"td simli cum simte o forle pe caie nu o simfise niciodat5. :" ir:tunericul Pemantului.La i::ceput petunse
mai deParte. Acum putea sd meargd . in a patra zi, drumul se addnci qi
Jin ce

apoi se fEcu din ce in ce mai luminos, Lot t diodatd veni o lumini ginga96,de nedescris Er in "camera inimS-"a Pem6ntului' in mijlocul

, sosit
tpe mai rpe stra

care qedeaun Regetendr ca-restrS'luceaca u imprejurul 1ui stdteau spiritele naturii-- conduc
^: -^-,,^i.{ar rr

Ib simli acumc6 ajrmse Prinlesa mariiingerilor. t on priu-ila fecioari gi vdzu ce purta ea:rochie:i
Atunci, el ridicd glasul qi ii sPuse: - V6d ca esti. vrednicd s6 Primeqti oamenilor.Apoi ii intinse un vas de aur, plin imbie pe prinlesi sd bea din ea. Apoi ii didu I

duci re $1o

!e-1
,Vd

duci oamenilor qi s5.le vesteasc6de RegeleTi

aveavoiesd beaqi va Ii vindecat. Prinlesa lu6. vasui $i se intoarse ac oamenilor, mulli dintre ei nu lnxd sScreadS'
dar cei care credeau gi beau din vasul de aurt

A$a au primit unii viala noud 9i incd mul$ alliiTainic existe,careadl inima cd un Rege deschide
apa vietii. El locuieqteprintre noi ;i aqteaptaoamenii cg

dupao Poveste Traducere

:'-' ...

tu/1 5l-APRt,'lJltT SETRETUL n AFARUT

Iosif era un trimplar, Casa qi atelierul i1 avea in Nazaret.Dar acolonu era destulde lucru pentru e1qi trebuiamereusa plecein alte pe4i, unde oameniiaveaunevoiede el. CAndcinevavroia s5-qi inalle o casd., il chema pe losif, tAmplarul, ca sd.-i construiascS.grinzile acoperiqului, uqile,rameleferestrelor sd ciopleascd sau dulapul,masa, scaunulsau pah:l. Nu stdteapreamult pe acas6. Atunci, Maria, care trdia in casalui, kebuia sd-1 aqteptesa se intoarcd, intr-o seari ingenunchesingurd in cdmdrula sa, si se roage, Deodati vdzuun ingerin fala sa careii grdi: - Fii binecuvAntatd,tu cea pldeuti Domnului, Domnul este cu tine. Eqti binecuvintatE de El qi vei primi un pmnc de parte birbdteasci, cdruia o sa-I dai numele Isus. Maria se sperieqi vorbi : - Cum sd se intdmple toate acestea? Nu sunt m5ritat5'cu Iosif qi nu cunoscnici un alt bdrbat. - Domnul i::suqi este tatil copilului t6.u, de aceease va numi Fiul Domnului. $i vei vedea,Elisabeta,prietena ta, poartd qi ea un copilin p6ntecele siu, degie deja bdtrdnagi lumeaa spuscA ea nu ar mai puteaprimi nici un copil.Cici la Dumnezeu totul estecu putinfa. Mariase bucuri mult, 9i spuse: - Sunt roabaDomnului I Sd mi seintAmple precumai spus I
Anni ir.rocnrl nlpa;

Cur6nd dupd aceea veni Iosif acasd. Maria ii povestitotul, tot qi ce ii spusese ingerul,Atunci Iosif se speriecdci el gdndea: "Oamenii nu vor crede c5.Dumnezeueste tatSl copilului. Vor rAde de noi qi ne vor batjocori.El era neliniqtit,nu putu dormi in noapteaaceeaqi nu mai putu suportase steain casd. Se sculd,mersein grajd,igi lud mdgdruqulqi pleci intr-ascuns, eelare de-a lunguJ unui &um ingust de pe cdmp DeodatdmdgSruqul se opri qi nu wu sd.meargi mai departe.Degeaba vorbi losif, cdci ii mdgdruqul se incdpifand s6.stea in drum. intr-un tArziu o lud din loc qi dupd ce ficu un ocol zdravdnpeste camp se intoarsedin nou la drum. Iosif gdndea:"Ce se intdmplA cu mdgarul de se incdpdtdneazd agaI E aqablAnd de felul lui ! " Pulin timp dupd aceeadin nou ezitd mdgdrul sd meargd.mai depar[egi apoidin nou a treia oa-re. - Ce se intampH cu animalul ? De ce nu mi urmeazi ? De ce faceatatea ocoluri ? Poatenu-i convineca am lisat-o singuri pe Maria in plind noapte? 0 s5.mi intorc qi o sd md rog la Dumnezeusd-mi spuni ce sd fac. Mdgarul vdzuseun inger stand pe drum in fala sa, care nu voia sd-l lase sd treacd mai departe, De aceear6.m5"sese locului. Dar
47

gr"" fiindcd losif atdta il mdnase,fAcuse curbele 49-e,ffi;$.4rjl jg{Ul nu ingetul in drumul sai: Si I,o-$if ingerului. De trei ori se aqezase pe din il CAnd conduse nou in grajd,seaqezd jos qi adormi oblervase.
Iiniqtit. Ingerulveniinca o data. - Fiindci m-ai bigat in seamd qi te-ai 1d oentru mine. vei trdi o mare bucurie.in iarna vii de fa!6 cAndva veni pe lume Copilul Doninului. vei aveadreptui sa-I dai din cildura ta. Mdgirugul aveaacum un secret. ingerul ii apiru lui Iosif irr vis qi vorbi : - Ios{ ia-o pe Maria ca ma.lna copilului copilul sub rniqa,l Domnului face sd creascd Spiritr-:J na$te,va trebui sil dafi numele de Isus. El va fi'p oamenilor, Cdnd losif se scula din somn, fdcu totui ingerul, qi gandi in sinea lui: "Ce bine ci incdpilAnat I A1tfel nu m-aq fi intors qi Dumnezeu". El merse in grajd qi ii dddu mdgarului mai rj pe iI mdng6ie blani gi ii mullumi' Asta ii pEcu mult migdruqului care secretul!" Prelucraredu

intAi sedusedin nou in grajd9i ii vorbi md

ta. va or

48

DE SE rE BUTURAU iNPREA]NAA otIEtE TRATIUNUTUI

Pulin timp dupd ce fusese irgerul la Maria, ea a pornit la prietena ei Elisabeta, s-o viziteze.A tebuit sd. cd.litoreascd peste munfi, multe zile in qir. Odate a venit noaptea qi Maria era incd. departe de urmdtorul sat. Pe nic5ieri nu se vedea r,reo casd. N_umai oilele pdgteaujur imprejurul ei. Maria se aqez5. un copac.ii era frig. ,,Ah!,'gandiea sub "sper cA nu ii voi pricinui nici un riu bietului copilagdacd voi inghela aici toati noaptea",. Atunci venird. deodatd din toate pe4ile oifele cu blana 1or

lAnoasd qi groasd,qi o inconjurari, incdlzind-o.

Era inconjuratede multe oi!e, mari qi mici. Ele simliseri pur qi simplu ch Maria era o mamd sfAntd cici pwta copilul Domnului. De aceea nu aveau nici un fel de teama fala de ea qi se i::ghesuiau aproape ea ca sd-1protejeze copiide frig. de pe In aceanoapteveni ingerul la oile qi le spuse: - Fiindci ali incdJzit-ope mama Maria qi pe copilul DomnuJui, veli fi primelecarevefi primi vestea Ia ingeri,vestea de despre nagterea copiluluidumnezeiesc pe pnmdnt, aici $i acum aveau qi oilele secreful lor, de care se bucurau. Nimdnui nu povestird despre acesta, nici cAinelui ciobdnesc.nici pdstorilor. In umatoa-rea dimineafd, Maria porni mai departe la drum qi incElzitd. inu-ritd gi ajunsecu bine 1aprietenaei, Elisabeta. Rdmase acolotrei luni,

Prelucraredupd Gunhild Sehlin

49

vrTEtusutulo I PRoMIs tunns-A

IE

ii.tu cd C6ndMaria seintorceasprecasd,obsew6. dgj4 qiJ4.1oau qe..,q.d'ihqeascd' Mereutrebuia sd se opreascd tot mai istovitoa.re, 5i,6!,: Obositi se aqezi 1amarginea drumului. Se simlea slSbitd Si insepu si pldngi : - Nu mai pot. Drumu.lesteincd lung qi nu mi ma1.ltnpicioarele.

- Urca-te $i tu in car, te duc acasd..E1 Maria aqteptandu-gi stapdnul, cAnd auzise

cd observase femeiapurta un copildumnezeiegc, Vr Isi spuse:"Estemama lui Dumnezeu. stdpAnulmeu md va bate, de nu-I mai mai mare stepax.PeEl trebuiesd-1slujesc Cdnd Maria vdzu carul qi in fafa sa boui,
* -, - Aici esteajutorul Domnului.

Mdngdiebunul arrimal, se urce $i acesta casi, apoi se intoarse1astdp6nulsiu. Acesta "Am ldsat animaiul prea mult si agtepteqi de ]ui."
Seara c6ld era irr grajd, veni ingerul la

- Bouraqule, fiindci ai dus azi acasi pe copilaqul ei, !i se va mulfumi cum se cuvine. V, bucurie. in grajdul tdu se va na$te copiiul lui va gedea el, Acum aveaqi bouraqulsecretuisdu.Era cuvdntulingerului' zilnic ca sd se implineascd

Prelucrare d

50

MAEI tEITREI

rErTREI INIEIEPTI
deChristianeKutik
Evanghelia la Matei vorbeqte de despreMagi. Steauai-a condus la Bethleem,Ei intrare in casa deasupra cdreia se opdse steaua, ,qi gdsira pruncul cu Maria, mama Lui, gi cdzuri in genunchi qi I se i::chinard gi-qi deschiserd vistieriile 1or,I-au adus Lui daruri: aur, smirnd.gi tdmaie., Darurjle celor trei Sfinii Regi au valoare de simbol: aurul pentru inlelegerea - intuirea spirihra.l-dumnezeiescutui, tdm6ie pentru slujba de jertfire $i virtulile omenesti, smirna pentru unirea sufletului omenesccu veqnicul,cu nepieritoml. Conform unor descrieri qi tablouri vechi, vesmintelecelor trei Magi. aveauliecare o anumitd culoaie. Al lui Melchior, cel care oferise aurul, era ro$u, albastru pentru Balthasar, cel ce aduseseidm6ia qi verde pentru Kaspat,maurul care oferisesmirna. Peicoane, copiluldumaezeiesc cS.ruia trei Magid oferi darurilelor, cei estercprezentatstdnd in picioaresau afezat, pe c6ndin Adoraliile pastorilor el estede obicei reprezentat culcat. Zfua de 6 ianuarieestegi o zi memoriald faptului cd la 30 de ani de a la na$terea Isus a fost botezat Iordan,de cdtreIoanBotezetorul. sa, in Cu mult ioainte de-Naqterea 1ui Isus trdia in Rdsdrit profetul Balaam. El povestea:'Rdsare o stea. Un om se va na$te in Israel, care va domni peste toate neamurile,'

in inilfime toli mun{ii din zonaaceea. Invdlalii se retrasera in singu.retatea muntelui gi observardzi gi noapte mersul stelelor. Agteptard mulli ani, {hrd sd. observe vreun semn deosebit.Cu fiecarezi cregteadorinla de a vedeasteaua Si se rdspAndeau zvonurilei:r acestsens. In noaptea in care s-a ndscut copilul Isus, ap5ru d.easupra muntelui Vaus steauape care o anunlase ProfetulBalaam. Vestea despre acest extraordinar fenomen a fost risp6lditd neintarziat.Ea ajunse prin semnedeosebite frcliile din tumwile de cu veghe de pe mutFi inconjwdtori pdnd. la palatele ;mpdriteqti. C6nd Impdra$i Orienhrlui allard.vesteamult a$teptata,se bucurard ci li s-a ing6duit si vada steauain tirnpul vielii 1or.Mesajr:lsteteierEu.Mergefi degrabd lara lui Israel,acoloveli afla imp5ratul pe iare il ciutafi qi care in astazis-anescut." Melchior, Impdratul Nubiei, Ba-lthasar,lmpdratul Godoliei qi Sabei,9i Kaspar, Regeal Tarsului gi Insulei Egryskulla poruneird fird ezitate s6.se facd pregdtirile de cdl[torie. Cdmile mdre! impodobite,
:'

Aceastdprofeliea fost preluata cu multd.bucurie qi emotiela cu4ile imptueteqtiale Orientului. impdrafii Rd.sdritului tocmit 12 au dintre cei mai buni eidtori in stelei:: serviciul1or.Acegtiaurmau sd cerceteze semnele cere$tiaflunlate de pe munteleVaus, care depdqea

dromaderi, cai qi elefalli furd incqtlcali cu daruri gi bagqje de cilitorie. Chiar in acea noapte plecarSla dmm caraianele din trei impSralii, in cdutareacopilului dumnezeiesc. $1 21, Pe vremea aceeaporliie oraqelorerau deschi L2 astfel incAt imp6ralii putu.ra wma steaua fere oprl{e.i llrfelePF nle gi 12 nopli in urma steleicareii aduseasdel pe cei bei TvIa$-

lerusalimului,qi din pdni 1ao rdscruce apropierea

intunericul care se 1d.si deodatd qi o o

r, 1 in c616toriei. diminealaurrgpllparela rd.sdritul imposibili contjnuarea Abia aspu.nca. Soareluicealaserisipi, dar steauaremasemai depri{te Aflare acum se putu vedeaci in locul acela se irrtAlnisera3 e,a$avalxe, 'iqi crt multe ce toate 3 aveau acelaqi !e1. Magii se sa.lutara fu1ilib qi considera$e bucurie. Ei intrarA impreunein lerusalim, crqzeld ca ce CArrdlrod a-fl.e impdiali din leri lmpdratul nou-niscut al ludeilor, deveni ne prietenos qi ii inviti pe str5ini in palatul sdu. - Merge{i de cautali copilul. $i cSrrdil pe mine, sd vin qi eu sAmd inchin lui' De indate ce Magii pdrhsiri lemsaiimulr.. steaua. Ea ii conduse chiar ir ziua aceeala
deasupra unui adipost modest,-qi..lumini
fi skalucfueineat s o Rdspdndea asemenea pruncul Isus qi toate cele ce se allau i lumina sa, de Cei trei impdrali sfinli erau deosebit onali de aceastelumine neobiqnuiti ce umplea

Ei incdpere. cdzurd1apdmart in fala pruncului lor in zApdceala uitari si oferetoate darurile

luaser5.cu sine, Melchior ddrui un mic m5r de aur qi o

Dupd ce Magii jurard credinli co1 se de Bethleemul. CopleqiS obosea16, culcari 5i jumatate de noapte.Se trezird dupi acelaqivis, sd.se intoarci i::apoi ia hod qi le spusesh se pe posibilin liriie 1or, alti ca1e. pe Magii se ir:toarserS. cdi necunoscuteir: de zile ajunserd 1aMuntele Vaus, dasupracArt steaua l6gdduinlei. Inainte de aNoapteSfAntS.
construirA acolo o bisericS.in onoarea pruncului

iar un intinse vascu temaie aur,Balthasar

)4

11::
):. '|::ii:

l'r'
:: :
l

IARNA

',.

:t;J

,;!:

r,rr.'1ri*:iiir,ri.ri

';*

..

FETIIA ZAPADA DE
Departe de ajci, in indepdrtat Rusie, htr_un sat la marginea pddwi.locuia un bitrAn qi o bdtrAnicd.Ei nu aveaucopii, dar aveau cdini qi pjsici gi gdini cdtevreli, dar tot degeaba dacanu aveaucopii. - Ah !, spuse bdtr6nica, ir: toate celelalte case este atat de _ fru4aos,acolor6d qi strigd to!i: Saqa,Maga,.Nataqa, petruqca,numai la noi esteat6ta liniqte. Ah I daci am aveagi noi copil I O{"ji, jT"a, cdnd copiii i$i IeceauOamentde-Zapadd Baba_ 9i Jaga,cei doi igi spuserd: fi a," - Ce-arfi, spusebdtr6nica,ce_ar dac6. ieqi Si noi alard sd ne Feti!5.-de-Zdpadri. Cine qtie, existd Dumnezzu cel Bun qi-i face3r-o va da via{d. Cinepoategti ? Spusqi fdcut. C6nd se inserase,merserdamAndoiin curte qi incepuri sd facd Fetifa-de_Zdpadd.. Grijulii, rostogolird impreuni zapad.a; iu intei iau

piciorueete.'c"ut* aruga l:r:ll ::11.ry,_oygT, manutete-$i :g"i c93 Fetild-de gr Zepade,

-. Ah_! spuse bdtrinica, ht e$ti cea mai dragd Iiici. a noastr6., p^orumbelulnosku, totu$i deschideochii, spune cJva t{cr.rfului tdu, razi cetremdicula ta I Dumnezeufiind bun, le indepiini dorinla. F.etttS-de-Zdpadd. deschise.ochii buzele qi incepu sa rade qi - Si rAsuiei rdsuna ca un clopolel; miqcdadu_gi pdrul incepu sa danseze qi sd cdnte: Sunt cel nmi drag copil al Iernii Veseli in ce.rc dansez Pezdpaddqi pe gheala Cu vAahll md-mbrdfiqez. BdtrAnii ziserS: Acum te-avem fetifd MereurdmAila noi. O, atbaporumbile, Te vom dori cu noi ! Fetila-d^e-Zdpad6 zise: le - In cesulavoasta Nu-mi gdsesc rosh:l. eu De cdldurd md feresc gi cu ghealdmd hrdnesc. Fetifa-de Zepadestn_od bdncu{d,la fereastrd,zise: pe - DA-mi, te rog, un pireu cu gheald. I

statea acumin Iiniqtein str6luciria lg.mica Lunii. Ochiqoriiqi gurifa ii erauinchise.

de Asta era foarte uqor de pregdtit, avea nevoiede o buc.dlicd' de ghea!6,un castronaq lemn ql o iucdlicd de lemn ch sApoati sparge era gheala.MAncarea gustoasd. la Apoi trebuia se mearga culcare,dar ea strigd: - Nu, nu, eu sunt o feti{E micd de zdpaddqi nu d9*11 Eu vreau noaptea se dansez in curte iar dimineala sd darrgel qi $i md joc cu copiii. Ducefi-vdla culcare! Eu voi sta mereuafara. intr-adev5r, cei doi bdtr6ni s-au dus la culcare dar iiereu se uitau pe fereastre, afarA, cum fetila lor dragi dAii3eazi la lumina Lunii.
a r r n t e p l m a i tdqr6a o v v ln t i l !a l ^ v .c4 r n i i c4 T. 4 4 4

Veseld cercdansez, in Pezdpadi qi pe ghea!5. Cu vdnhrl ma-mbrdliEez, .'. de a intrat in case, a mancat pirer.rJ gJ Dimineala
agteptS,afari pe copiii satului. Deja veneau: S

11

qi Petru$ca Miqutcaqi cum i-o mai chema.$i tar! cdnd au vdzut-ope Fetila-de-Zepada. c6,ntau5i $i dddeaucu sania, patinau, dansau. Eu vin din nou la vo1 str6Jucesc. Ca o stelutS. C6nd veseliae in toi Copiiitoli o indi5gesc, Sunt cel mai dragcoPilaI Iernii Veseli in cercdansez,
Pe z.Anadasi rne D _ _ sheatS. Y_ '

Cu vdntr:l md-mbrdligez. ASa a trecut toati iarna. SearaFetila-de

iar in timpul zilei cu copiii.Dar catresfarqihnieli in de departe sat; pdn6cAndajunserd pddure'

li toatdziua, dar deodatd s-a fdcut dq: ascunselea - Vrrro,Fetili-de-Zdpad6., trehl.;jesd mefgem spus $i perinlii noFtri. Dar ea strigi:
\hr h,i hlr ^.r -1r rrebuie sd dorm

noaptea. Alergdimediat. o Copiii au a$teptat-o clipA,dupd care au Ei erau copii cuminli. C6ld se intunecd foarte tare afar6, Feti!animeni. prietenii,dar nu-i rdspunse c5.ut5. S-a cocolatintr.un pom,uitardu-se Siincepusd pl5ngd. Prin pidure tocmai trecea un urs
rrrrrla nl4noaa fefita

pomul

- Fetila-de-Zapade, ce plangi? - intreb6ursui. de

58

acasa.

- Ot of of, plAngpentru mica mea bucurie care s,a terminat I Mi-edor de mdiculaqi de taicululmeu! -Vinojos qi aqeaze-te spinarea pe mea,vreause te duc acasA ! -.Nu,_ nu, strigeFedla-de-Z6padd. fricd pufin Mi-e de tine gi , lu, md pofi strivi I Ursul plecdmai departe rnormdind. Imediatdupe el, apdruun 1up. de -Fetild-de-Zdpadd, ce plangi? intrebetupul. -_Of,of, of eu pl6ngdupd miculii mei prieteniqi mi_etar.e d.orde tdiouful meu gi de mdicula mea ! - Vinojos gi ageazd-te spinarea pe mea.Vreausd te duc a6asi. -.Nr., nu, nu, strigS. Fetifa-de-Zdpade. fricd..pufin tine qi Mi-e de mi poli mdaca.Dar lupul plecdimediat. A.lerg6nd, veneaqi-or.rrlpe careseopri sub copac. - Fetild-de-Zdpadd, ce pl6r:gi? de Eu pi6ng dupd miculii mei prieteai,qi weau la tdicuful meu qi . _.la m;jcula mea,cd mi-e tare dor de ei I qi pe - Coboari ageazri-te spinareamea. Eu sigur te voi duce

cdsu!d. Bekanul gi bitrdrrica erau tare supdiafi gi strigau: - Ah, unde eqtidraganoastrefiice,porumbelul nostru alb, uade .^ egti? - Aici sunt ! strigd Fetila-de-Zipadi,Vulpea m-a adus acasd, numai c6.trebuie acum si-i dim ceva de m6trcare ! Sigur este foarte infometatd ! - Da, da; spuserd bitrAnii. trutemsi-i ddm o coaji de p6ine, - O coajd de pAineesteprea pulin, spuse lr-rlpla. Eu doresco ._. . - i1 gAindgrasd,doarv-amadusfetitaacasd. -_ Bine, bine | - spuserd doi bdtrdni mergdnd spatele cei in casei, . iar acoloau inceputsd Susoteasca. - Avem din nou Fetila-de-Zdpadd. Trebuie sd-i ddm o g6ind, gi $asa. Tocmai cAnd sd desfaci vulpea sacul sd mfurAnce gdina cea burrd gi grasd, apdru un caine negiu ca-reincepu sd o fugdieascape mipe pAni a ajuns in pddure. - Asta am fdcut noi foartebine,spuserd. doi cei b6tr6ni, dar cdnd au intrat in casd. inceput s6 danseze sd cAntela foc. au qi Fetila-de-Zdpadd cdntaqi ea: - Ah, delocnu md iubiti Mai mult o gEina acumprefuili. . Din cer am venitin cerma intorc Singurirdmdneticu saculgo1, tot. cu
59

- Da, da ! strigi Feti{a-de-Zdpadd, rine de nu imi estefricd, Tu m5. duci acasi, Foarte atenti, Fetifa-de -Zapade cobori din copac,se a$ezape spinarea vulpii gi aceastaalergd cu ea prin pidure, pAnd la

Bdtranii: - Remai, te rugdm hica noastra drage,

la rd-m6Li noi I strigari ei. Dar ea plutea sus de tot in noriEori-

- La tatS-lGerul gi la mama Zdpada,deasuprastelelirr,departe. Acolodansez toata. vara pe marea-nghelatd. - Ce-am fdcut noi nu e bine ! Dacd-ai mai cum se cuvine ! Iar ea a venit qi iarna umatoare qi-a adus cu ea multe fetile-de qi zdpadA impreunddansauqi cdntau: Sunt cel mai dragcopilal Ierrur Veseli in cercdaasez. qi Pe zdpadd. pe ghea!5. Cu vdntul md-mbrdligez. Eu vin din nou la voi Ca o steluld strAucesc, C6rrdveseliae in toi Copiiitoli o indrdgesc.

- Unde-ai zburat?

' ''

' t,,'.

. .., _ r.i.: .,, .: ,ti '" ' i't.il-'

ijili;:ii,!.:r,l l.
' .i,li ,-l,:i",::,:ii :"ti

'. ' ,l' ;:llli,l.::,' . '':

rr'la:r\l

.:...

--:r .: l.'.r:..ll;, ..:.'.,,

60

POVE5TEA FULEUTUI DE ZAPADA

TrencaBrenciu Era odatd,demu.lt, tare demult,o fetila carese numeaRoua.Ea se ndscuse in casa unui om bun qi harnic. pririnlii o iubeau ca pe lumina ochilor qi se gdndeaula fericirea ei ziua gi noaptea. Mama fi fesea rochile din culori.l tuturor florilor, iar tata ii ficea coroniledin celemai frumoase pietricele. Roua era tot aLat de bund pe cAt era de frumoasd.,privirile ei b16nde alinau oribe durere, p6rul ei mdtdsosatingeapdm6ntul. M6jnile ei erau aqa de i::demAnaticec6.perechein lume nu aveau. Mama o scoteala plimbarenumai seara,niciodati nu o ld.sasa iasd afari ir: plin soare. in serile cu lund p1in6 igi privea chipul in oglinda apei. Cdnd nu era lunA, licuricii igi aprindeau felinarele gi se in$fuaupe malul apei ca si fac6 lumini in caleafetei, Fiecare floare era socotiti o Iiinld. careia Roua avea si-i spuni ceva. Tuturor le spunea"Noapte buna,',mdagiindu{e. In t-o zi au venit la ea pdetenele au intrebat-ode ce nu iesegi gi eaaIare.Ea a alergatla mama ei s-o intrebe.Mamai_aspus : - in clipa in care te va atinge soarele, te vorn pierde, noi aqa a vrut zdia. Neliniqtitd,mamd se imbolndvi, ea o ingriji iar c6nd s_alhcut bine i-a Ecut o rochie din voal de mdtase,alb 9i silipitor. Cdnd a tabrdcat_o qi s-a uitat in oglindi, toate vietilile au vdzut cd. Roua esre ma1 frumoasdca oricAnd. CAndmamapleca,ea ii spunea: - Ai grijd de casi qi mai alesde tine. Intr-una ^ $in zile dupi ce qi-a terminat toata treaba, s-a imbricat cu rochia. S-a uitat in ogtindi qi gi-a adus aminte de sfatul mamei. . A doua zi, in capul fetei se in{iripd gAndul sd iasd afar6 qi iar se privi in oglindd. A tteia n iar, dar nimic nu-i mai scoteadin cap gandul de a ieqi la soare.Se suci, se mai invArti, privi pe fereastra.igitu-a ini-a in aAii qi iegi:ce incentareI Incepu sd alerge, sd cAnte, si mang6ie florile. pdrul. era numar din,fir*de aur i:: care sclipeaupietre scumpe.Fericireaera nemd.surala. Koua se smtea ugoafdparcdplutea. ' Cefrumos sevediau casele, grAdinile | Cum de n-a iegitpAni acumafard? Rouase simli din ce in ce mai uqoard.. incepu sd. urce, sus, sus, tot mai sus, apgi simli ca-i estefrig. Simteace si ingreuneare, parca ar aveacevaatirnat de picioare.

6i

Vezu un palat numai cu apa, era palatul Jui Nor Cenuqiuunde erau mulli copii;Nor Alb, Nor Pufugor,Nor Cenugiu,Noiule!,Albdstrui. norii se imprdqtiari qi ea rimase in barbalui BateVAnt care-i Deodatd spunea: - Prinde-te bine cd te duc eu la soare. de VijeiieV6nt arzise de la Nor CenuEiu fatd.9i o q{gta:$eo ducd qi la Ger Naprasnic,cdci aveanevoiede cinevacare sd.-iaprin{5...pipa si-i scuturepletelede brumd. ,:,:,,,i..ri .. Vijelie V6nt o ir:qfaci qi plecd cu ea. Ajungi la pel$rl:.de gheatn

bruma, gi El o trimise sd ia pieptenele sd-i scuturebruma din pdr : - Ai grija,. fir de pdr de-miva lipsi, e vai un Ea sld.bea zi in zi qi era qi mai u$oaie. din odatdcu bruma de ghealasari. - A1earg6. dupd fata aceea! iute VijeJie Vdnt ieqi vai vdrtej pe uqa. Rou.q. spateiegi c-o cuprindeun somn odrhniLor. uit Se nu mai erau, pds&ile plecaserd., pustiu, era scut Iocuriledragi. .. - N-am si te las moqule sa ingheli prinse .rochila i::tnzind- o. Fiecare fir de lesetu-rese prefdcu i:: cAte zdpaddqi acoperipimAntul, s6-1 incdlzeascd, carestateause incolteasce. in fiecare fulguqor de zdpadd poli v Roudi,carezimbesccopiilorqi-i imbie la joc.

t l . . : . - . . . .

IEtEDOUASPREZEIE TUNI
SamuelMarschak lnu-un sat trdia o femeie rea qi zg6rcitd, cu fiica ei qi liica ei vitregd.Fiica ei erapreferata, nimic aii dar ia".ulica ei vitregd sd-i{ie pe plac. Oricear fi fdcut,nu era Uine, ""..". lll11j:: 9i oriundes_arli mdreptatnu eramulfumitd. Fiica ei stdteatoata ziua toUrutain culcuq qr m6nca turti dulce, pe cAndfiica vitregd nu ^n" odihnd, de diminea!6.pdn5.,searq b.;.;;iu.*J*.;; "f:pil. ia cici

luminatot mai putei:ic. oeia mrose'a*a-firiicaa, ." ";;ui;; qi se :::^? vreascuri trosnind auzeau:i in
foc.

raoruri. si-;r"H'il,eA"T :fld: Tffi":""T; reup rdsturnati. "Macar nu sestinga ;ffiJ sd. tu_iia"i-f lj."i*,..-r

rashrrnat gi rdmaseacolo.Si inghele ! Dintr-o datS se vdzu o lumina prirt cop.s,"t^1":l ^:-:l "

din mormanete'de ;fia 5;:; #jr";",,r, .i inftmeca maimult.Ceruleran""",,' rv1"l tot ^-",ll,"l"i-i "" ca runsese. Ajunsein pddwe.Era atat de infune;ic,iilaf ,, u"a"u nici m6nadinaintea o&itor.Miculaseageze,";?r,,'""t'=l;:"Ji;:

pddurenu puteai decit sd mori, scufund"r fn t aJrap.aa. tar soraii spuse: "i"""i" - gi chiar dac_ai pieri. cine o sd plAngd. dupd tine ! Marq,du-te qi sd nu te intor-cifdrd.floii. ai arqrun cos. Fetila, pldngand,se invet basma ruptd qi iegr pe zdpad6.in 9i -intrlo _ u"._."'.ir"pi,r_.r,.uqa. ochi ii ITy:.:P c, muua greutate merse mai departe; "-"r"" putea abia sd-ql mai tragi picioarele afard.

pi*l"-;;l;;;"?ffi :.ffi;:.:f3*l:1,:;,"iff :*",::'t

9i Din LceasA cauzi a gi -- *--*putut vedeadeodate toateceledouisprezee" f""i. Era iarnd, in luna ianuarie..g<u.. ataide mrnte zipadd, cu. Iopata o parte rait"sii.i" #d;jlopu",t incAt ta din |"-y]ij.gp5nd Ia jumetate .rru mgropati in mormane de ,apuaa'ci se puleau clinti in bitaia v6ntului. Oamenii stateau "i"i "i focuf in'case !i p-J"au aio sobe.Pe o asemenea vreme.mama vitregi deschisl irrt :o aa*a -calea ,rqu, observi cum furtuna mdtura zd.pada din J;;;;"" trapoi ia sobacalddgi ii spusefiicei vitreee: "i, - Ai putea sd te duci i" .g,a".u pddure sd cauli niqte ghioi.ei. MAinee ziua de nume a surorii tale. Fetila se uitd la mama vitregd_glumea sau o trimitea mtr_adever acumain pd.dure? pidure in

sa aduce #"r, vreascuri padure, sdspele din ba rufele rdu,t" .a iJ"ia buruienile Ia din gredind.Ea gtia sri frffi je,rnriSi arsita 1r",cantecaespre "a"1.. verii, desprevAntul primdverii ploaia toamnei.

,ffil:,'Jll;l :t':,ledt^F;;;;:ilX"..-il*.lX,'fr.1}ff

Fetila iqi iuli paqii Ei ajunse inLr-un rdmaselocului.

vandtori, qi cu atdt mai pulin ca t5ietori de lem4el.c{o.i.pu,ltau ni$te veqmintesplendide:umrl de argint, altul de aur, alfirl ri!:cadlsa ys16s; incepu sd"-i numere,Si ajunse la doisprezece: erau bdtr6ni, trei trei in vArstd, trei tineri, trei foarte tineri. Cei tineri ge'dgAu apioape de foc,cei bdtrdnimai departe.

baftanul o intrebS. o voceputernicS.: cu - De unde vii ? gi ce ai de ciutat aici? Ea aretainsprecoqulgol qi spuse: - Trebuiesd umplu cogulefulcu ghiocei.

Dintr-o dati unul dintre bdtrAniseintoarsecu barbe,cu sprdncene groase qi se uiti in fetila. Micula se sperie qi vru si fugn, dar .

BItrSnul rdse.
- Ntr

- Ghiocei in ianuarie ! Mult te-ai mai

rn-arn oindit

eu, respunse fetifa, c

trimis si culeg ghiocei gi mi-a poruncit si nu goa.ld.

Cei doisprezece uitau la ea. Apoi ince se ei, Fetila sta acolo$i asculta,dar nu infelegea n ca qi cum nu oameniivorbeauinke ei, ci ca gi cr Vorbird gi vorbira, Qiapoi tacura. Batrerul se in

;ea

ba in pddure sd aducd lemne.. .Aparlinetuturor I ajutdm. - Ah:nci fie cum vrei ! - spuseIanuarie.
.t,.... . - . :

micu!5: ba o int6lneam cu gdleata dupi apd.la co

stufoasd. Lasd,-l locul t5.u,eu nu md.supd_r. cue' in O

- Remartin pddure,spusefetifa, aStept1r Si inghefaici, decAtsd md intorc 1ir6 ghiocei acase. ,il La aceste cuvintesuspind. amar. Dintr-o da se ridicd.dintre cei doispr purta o bla:r6.pe umdrul stAng,9i se duse la - Frate lanuarie, lasi-m6 in locul teu pentru Bdtr6nuliqi trecu mdla prin barbdqi zise: - Te-agldsa, dar Martie nu poateveni i::rain - Nu-i nimic I mormdi un ait bdtrAn

nu ies1a iumind.

o intrebd: - $i ce-ai si faci, dacd nu gdseEtighiocei?

'bine

,tOlupe

barba
re!at,

seo

.::

descantec. Gemri grele,vdnturi reci, Ridicafi-vd. de-aici! Nu frdLngefi copacii, Nu faceliweun rdu, Nici mestecenilor nici brazilor! gi .Fi1imilostive corbi.i cu hoinari, animale, $i cu toatecelelalte Nu 16.safi oameniisirmani nici Sd-nghele intr-alelor camere ! Bek6xul tEcu.in pddurese facu liniSte.Copacii mai trosneau nu de frig, zdpadaincepu sd caddin fuIgi mari qi moi. - Acum e rAndul tiu, fralioare ! - spuse Ianuarie, Ei_ipredd bastonul fratelui mai t6ldr, ciufulitul Februarie. Acestaimpinsecu bastonulin pdmant,i$i cEdne barba qi mormdi: Furtuni, uagane venili ! Vuili cu toatepurerea. Vertej de vant si. vAj6Lie Sd vdjdie-nmiezde noapte, Sd bubuie pe culmi inalte, Zvfu\:ndcu puterede vant, Sd mdture,s6-mpr69tie zdpada, Ca qerpiipestecimp. De-ndatA spuseacestea auzi pdnte ramuii'un vAnt ce se violent, umed. Fulgii de zdpadd dansau sdlbatic, vdrtejuri albe me:yay c6mpia.Februariepredd bastonulsdu de gheali fraflorutui mai tane-r zise: $i - Acum tu e$ti la r6nd, frate Martie ! Fratele mai tadr lue bastonul qi lovi cu el in plmdnt. Fetila vezu ce nu mai era bastonde gheald,ci o ramurd mare, acoperitd cu mugun. Martierase qi cdnti cu o voceputeinici, tinereascd. : - Zdpezi, topili-vaI Curgeli iar, rauri, Furnici, pregdti!i-vd, Ur$i,treziti-va, Dup6-aiernii amorlire. Pesd.ri, cArtali-vd cdntecele, Despre-a bucurie, firii in zdpadd ghiocei creasca, sa SdrAdi iar qi si infloteascd ! Fetila bdtu din parmede-bucurie. Unde dispdruserA mormanele de zdpadd.? Unde plecaseraprprrii de zapadAci atarnau de fiecare creangd ?

EI bdtu cu bastonuls'au de gheap in parnant qi zise un

65

iar sub picioare - pnmanh.rl primevarateC, -.nr-Oaie.' jur De imprejurpicura, curgea,rdpiia. Mugurii s-au umfliii $d'?eimuri, qi jos, desub coaja-ntunecata, dejaprivesc in primele frue?.Ulite i'erzi.

Fetila privi in jurul ei qi se indrepti caute ghiocei.Elau infinit de multi I Sub coline cu muqchi, lAngi muqchi, sub mugchi, o culesecogulefulpiin qi-qi umplu qi qorfirl qi aler luminiq,unde arsese focul Eiunde stituse cu cei d Dar acolonu se mai aIa nici foc Ei nici un frate...Ere Luna plind, ce rdsdrisepestepddure. Fetilei ii pdru rdu ci nu mai mulgumeascd,segabi msprecasa. $i Iar Luna veneain urma ei.
Fdr5.s5.-gisimtd picioarele, fetila alergd

sa pe
ln 1n
ta

pdqi in casi, qi furtund de zdpaddincepu si. r iar Luna dispdruintre nori. - Ei, intrebari mama qi soravitregd, ghioceii? Fiica vitregd.nu rdspunse nimic, dar scu banci qi puse cogulefr:l a16turi, Mamaqi soravi
- De ulde-i ai ?

Abia

te.
ql-$1

- Numai sd-i gisesc ! rd.spunse{iica qi-$i lu6 legd o basma in jurul capului.

- Inleleaptamai egti tu, fetila mea ! - o t{! cdpqunilegi pereiesunt tare scumpe.Daci le-am am fi caStigat Iar toantaasta ne aduceshiocei! I I tine, fetila mea, gi aleargdla luminiq. N-o sd-!i fac6. dac5. sunt doisprezece tu egtiuna singure. ei gi

prodsped!

$i atunci le povestifetila cele trdite. Aman cldtinard capetele:credeau gi-apoi nu mai credr crezut, dar acolo pe barici se aIla intr-adevdr o ghiocei proaspeli, alb-albistrui, gi miroseaa prirr qi soravitregdschimbard Mama privir.iin - Nu !i-au mai ddruit gi altcevalunile ? - Nu le-amrugat pentru mai mult, - Se vede din asta ce toant6. esti ! zise sora lunile deodati gi nu ceri altcevadecdi ghiocei! Da tiu, aq Ii Stiut ce sa cer. Unei luni ii cereammefe cdpsunicoapte,celeide a treia ciuperci , albe,celei

de
oe

bani uios pe ; ehiar

Mamamai strigadupaea:
66

1 ] . .

- Vreau daruri de la voi. Luna Iunie sd-mi scuture capguniin coqule{,dar cAt mai mari. Luna proaspeli qr ciuperci _luliecastraveEi August mere gi pere dulci. Iar Septembrie iuci coapte.E;i *H.jl'.ll
uctomblle,,.

nu te-am vdzut, p6n5 acuma. Ce te aduce la noi?

- Ia-!i md:ruqile, incheie_te bland! 1a ea..eradeja in fala uqii qi alerga prin pddure. Merse pe .Dar .Si grdbindu-se. ajung cdi se poate de repede yt-."19 :yotl sa1e, ia luminig l" - gAadiea. Pidurea devenea maj deas6,tot mai intunecoasd,troienele tot de zdpaddse indlfau tot mai sus, hdliqul copacilorresturnau sra ca un.zid in fala ei. "Ah 1,,se gdndifiica rea, .,dJce_oi venit in pddure? fi Puteamsta aga de bine acuma. patul meu cald. Acum aleargdqi in ingl:ale !Pot se $i mor ajci., pe c6rld gandeatoate acestea) vazu sclipind in depdrtare o lumin6, ca 9i cum o stea s_ar fi prins intre rarnuri. O lud.inspre 1umin6.Dupd ce mersemulta vreme,ajunse la luminiq.in mijlocul lui era un foc marede tabdri, gi de jur impre.iurul focului.qedeaucei doisprezece frali, cele douasp..re"" .turrl.gedeau acoloqi vorbeauintre ei. Fata_ pdqi furspre foc, dar nu se inclini qi nici nu rosti vreun cuvdnt politicos, ci-qi cdutd.locr:I cel mai bun gi se incdlzi. Fralii tdcuri. In pddure se fdcu liniqte. Dintr-o datd luna lanuarie betu cu bastonulin p6rnant. - Cineegti? - intrebeel, de unde vii? - De acasi, rdspunsehica femeiicelei rele, I_a!i dat astazi un . co$ule! plin cu ghioceisurorii mele.I-am merspe urme. - Pe sora ta o cunoaqtem, raspunseluna lanuarie. Dar r'v rinc * np !'re

spuseluna lanua-rie. Va_ra vine niciodatdinainte nu .- A$teapte, de primdvard, iar primdvara urmeaz6, dupd Iarnd, p6nd la luna luaie mai e destul.Acum eu sunt stapenin pedure,31 de riie d#nesc arci, - Ia te uiti la domnul cel fruios, zise fata cearea. Dar eu n_am la tine nu.te poli aqtepra altcevadecAtta zapaddqi la ::*1" j:1. .. 9: gneala.I\lre-mltrebuielunile de vard. Afunci se intunecdluna 1anuarie. - Caut5.vara in iarnd.! zise el. El ridicd braflrl qi in pddurese ridici o furtune de zdpadd _ de ta pamantpaTa la cer, acoperind qi campiaunde se a_flau qelrgea fralii, cu nori degi,Nu se mai vedeanici focul, se auzeanumai cum papaia dispdrAnd. Atunci se sperie foarterdu fiica rea. - Oprepte, strigAea,ajunge! Dar ce era acolo ! Furtuna de z5padd o invdlui cu u:t va_rtej, .intr_un o orbi, tdie respirafia.Ea se cufundd troian a. ,apuaa, i* ,ii zipadao astupdacolo. i$i astep-ta. fiica, se uitd pe fereastrd,ieqi in fala ..^,,J dar nu venea.Ahrnci ug "Y,T1 :tlepta^,, se imbrdcd. haine cdlduroase mersern cu 5i
6',7

padure.Da-rcum sa gese$tipe cinevain hdli

furtuna de zapadAsi-ntr-un asemeneaintuneric I Er

gi cdutd, $i cautd, pdnA cAnd in sf6rEit ingheld. amAndoudin pidure, aqteptAndvara. Dar fata cga multd vremepe pdm6nt,qi crescuqi se cisAtori qi e
de minunald cum rru mai e a]ta pe lume. Cd.ci in

ei, se $i dejur imprejurulcasei sespune,

florile infloreau mai devremedecat in toate celelalte

se coceaumai repede. CAnd peste tot era arqili, aiirlct

canderau furtuni, acoloera liniqte. - Aceastd gospodind ca oaspelitoate cele are -spuneauoamenii. deodatd | $i cine qtie,poatece a$aera. Traducere din

luni

68

MUsVrstor5r PRI/lllAvARA
MihailSadoveanu Pdrinfiimei erauoameni sdraci. Taicaem padurar.Multe s_au schimbatde-afunci! Nici din peduren_a mai idmas ce era odatd. int-o zi.de iarni, pe inserate,- qtiu ce treabdaveauprin sat, c6 nu ,i1u. Si qdicula plecari de-acasd., tdsdndu_md bordeiuldin in "l v6rfu1dealului, singur cu bunica.
flica.sa apuceviscolulpe drum. Greuimi veneasa_ivd.Jplecand -nu;i ! $i mi-a ieqit dreptatea ! N-apucaser6. bine, alde taica 9i Jde maica, ei. si ajungd-n va1e, cd odatd s-a strArnit vifornifa. Wu se mai vedea luxdtule. Zdpada cddea. din cer parcd o zve ea cineva cu lopata. Vdzduhul era numai ribufneli deI'ent gi v6rtejuri. Tremuram rot. ASa cevanu mai vizusem. Nici chiar bunica n-apucase aqa ceva;cat era dumneaei betran6. de - Cat sunt eu de bitrAnd, n-am apucat aSaceva I $i doar ne alldm la sfarqitul iernii, nu in toiul ei; in alfl ani, pe vre[lea asta miroseaa primdvardI de p6rin!i. Dar mie numai de somnnu-mi ardea.Zic: - De ce s-apucari sd plecetocmaiacum, bunicuto? - Or fi avdndtreabd... gtiu ei ce gtiu !... - Cum o si mai vini inapoi pe aqavreme ? - Lasd, nu le duce tu grija ! 0 si doarmd la o rubedenie,la niscaivaoamenidin sat, Si mdine,cdnd s_apotoli urgia, ai sd._i vezi acas6,-pe nepusd. masd! =U imi inghiteam lacrimite qi sugtlilurile. y*o -.--,^l-l mat punea -ll*g,. bunlca cate un lemn pe foc, si md uit cum s-aprindeqi treacd spaima.Aq ! Eu tot la fereastri aiergam. H:.T:I" -Si-sd-mi urlvaFltlse rasuceaprin horn. Afari parci fluierau o mie de hornuri. Pe urmi n-am a!'ut incotro qi m_am culcat, Nu putem sa alipesc. Bunica adormiseli se intreceala sforeit cu vifor;l. incet_incet, tot auzind-o rdsulla gi sfordie, m_a prins qi pe mine somnul. Am .cum hceput sd visez_. s-a pdrut ci bate cinevala uqa. Un glasde femeie Mi se tfuiguia pe-afar5. : _- Deschideli,oamenibuni ! Deschideli,c6 vine si ma ia Moq V. iscol ! Rugdminlileei se amestecau un clinchet de zurgdtdi, cu -iri intai depa-rte, urme tot mat apropiat. Venea Mog Viscoi pe ae gheala,trasa de doi cai de abur inghefat.Iar zurgaldii "rni. erau lurFxii care se clocneauunul de altul. gi iar se tdnguia glasul de la usd : - Deschideli,oamenibuni, cd dacd nu, am sd md sftu$escla pragulvostru !
Eu parcd aveam o presimlire: mi_era

doarm_oadormi,doarmi-o . P*i:u incepus6-mispuni basme, trecede grija

69

M-am repezitsA-i deschid.A intrat o femeie cu pdrul lung de aur, impletit cu flori. Brafele ii
ramuri verzi. . Cine egti, zind &agd ? am inrrebat-o plin de uimire:

venit se me addpostesc, me ascund! MoqViscol sd sd md prindd qi si m5.-nchidd peqtera lui din : in

- Primivara! imi rispunse ea. Am vdzut f.o:dfit aita Sl unune

Blal un

gata s-o scoatadin lapni. Duduia mereu.Un qlas gros uqa, o zgAllriie
poruncl :

nrcrooarape pamanr. Kogu-te cop ule, arata-ml un ascunzl$, pana o trece primejdia ! Am luat-o de mdnd qi arn dus-o intr-un cosar ihtunecat, lipit de pordel. l\-apucasem bine s-o prtesc bordei. N-apucasem brne s-o pitesc Q1ma pomen[ cE cincva bate la Ei m6" pomenii c6. cqld.nAb..4te

- Deschide I - Cindegti ? Cevrei ? - Asta nu e treabata ! Deschide, de nu, ci acoperiqul, tine cu tot I cu
Acoperiguln-a zburat, dar a zburat uqa. M-aiii'!

bordei.Seuita in toatepirlile. -unoee/ - Cinesd fie ?

- Stii t:r nina I

vloqViscol in

- !i-e somn, hai ? Stai ci-!i arat eu fie ac meade lupi, se te-nlelegi ei, cu mine vid cd cu Nu isprdvise binevorbamoqul,cd odatd
vizurS. ochii ? Cafiva lupi se ridicaserd-n dou6

- Ba nu qtiu de loc. - M5, nu te mai preface ! Mie-mi miroase ascuns-o ? - Ia las5.-md-npace, moqule, cd mi-e somn I

eai

bordeiului gi se uitau la mine cu niqte scdntei g lui; imi ardtau dintii asculili $i centau : - Ham ! Ham ! Ham ! Ia seama bine, C5.va fi amar de tine ! PeMoqViscolsd-l asculli Cd suntemaiceamulli !
Lupu se dadura.;os, apoi incepura se s

unui. Cantau, se ld.sau la pim6nt gi altul rdsdrea ivit unul mare cAt un urs qi cdnta a5a: - Eu sunt lupu1cel bdtrda. Celmai mare,mai haps6n Vin din codrulcel adanc, Sunt fldmdnd,vreausd. m6.nAnc ! Peurme a venit o lupoaici:

70

- Ham i Ham ! Ham ! MAnca-te_ar maica Am venit gi eu, lupoaica vreau sa stau lAngdfocqorI Fd_mi mieun locgor $i ! * _ uupa rupoarcd, iaca gi un pui de lup : -_-uusunt lupul cel mai mic.
mi_au crescut Vino_ncoa,sete sd-rutJ _ Pe urmi iar se ridicau ^ toti laolalta, ;^r puneau laatrtt; iqi --rereastral uitau la mine tabete pe se

sunrpitic, l} :uni.mare, ulnu$orll

,, H;11 | Ham ! Ham ? Ia seama bine I ',,_. lo"1 vazandu__md primejdie, prir in t"un

in sdte in o"u*u,'.X"iu"LrTTf #.JTf::1-': 9Y" munti,te ascund e lunnea lumea, meu! de

ogoare, ,ia"u -a qi *o,,"."";:"^:. T "tt"

ce ::te-pa,Viscote. o$ilf;i"

oeodatd ascunzdtoare' din

lii capul
pe

N-apuc J?a'J#"uli^"-card

;-t"it',"p".4",i{ir,lil'fi"##1#LTil?e$icuva'Iturcara;im
raspunse pe toate lrimavata. te pi inghelati,-difr;:i."',-'11:l:,'.u iu apele

gi pe.c6mpii,pe livezi gi

a""o-ffi tan"u'1!l'i"'?"li:Ii;1,f 11 :Tt-Ytopg.a:ciseminlere,sd

+t_

.r* g.-^.,it ffi

T canrecul j"irrlff"'#:lt izvoa-relo.a gari.ro oi Ne e dor de azur I Dulce susur de izvor Murmurat al apelor. Murmurim pi iusurdm. : :ysuam qi suspindrn Mllr-mu.r_mur glu_glu_elu $i urunta soartdne batu I

,|ril?['J'J.H Hlate, aceeaqi

clipd, ajunr

inldnfuite... Ascuttd-ie

un c6ntec plin deja1e,

Mur I Mur I Mur I

Stim insh;.., farri viafd rn srcrlulcel de ghea{a xazetenu ne pdtrund, Inghefdm ja fund. aici Glu-glu glu qi mur_raur_mur, d" primdvard, primivarA, i.".:.-T.noastra lutcea surioard, vrno tar cu bunul soare, scapA-ne inchisoare de !

71

- Ia auzi vorbd ! rAse Moq Viscol. S[ pofti meu,Gerild, I sAodate trimit pe fratele arate,cd. - Nu te mai lauda atata, mo$ule, ii
trecut wemea ! E r6:rdul meu acum I Nu vezi ca piat de

va.ra, foc qi-ai inceput se te tope$ti? Dar cAnds-o ivi so jurul capului moq ea un leginind o ramura inioritS. in Dar desc6ltecpe careeu nu-1 infelegeam, vraja acelUi e6.!rto Pe numaidecdt, obrajii 1ui MoqViscolincepeause Sel.'soiir'A broboane de apa. - Aoleu, se sperie el, trecindu-gi m5.nape frg4tg, pe piept. A-nceput sd-mi ploui din barbd I Mi s-a topit barba ! Aoleu, am inceputse ma topesc M-amtopit ! I Mo$Viscolporni si se moaie, $i, pe cAndvorbea, se prefaci in giroaiede apd, apoi in aburi care se stre( sus spre cerul care se insenina. Fereastrase d
Primd.vara se inalld uEor, ca un fluture uriaq gi zb

pdrrd nu se mai vdzu. Un ciripit de pdsdrele

apele gdlg6iauvesel,iar vAntui cald intra pe fer de viorele 9i de cireqinflorit... $i m-am de$teptat,m-am frecat la ochi, nl$i am vezut iar bordeiul nostru, focul stins in vat si p16ng. Afard viforni{a se potolise. Bunica-se

eu

ce
aci
t s1

nu mai vedeamPrimAvara lAngamine. Tare imi

roboteaprin cas5. incet, ca si nu md trezeascd, cand am avit pe-afata glasul drag aI pdrintilor; veseli, iqi scuhrau opincile de zdpadd qi mi radeau.Veneaucu traistaplind de bundtAli. Le-amie$it inaintebatanddin palmeqi s - Bine-ai venit, tdticule ! Mimico, bin
intors voi acasd,a venit gi primivara !

sat
e Q l

Mi luard. braleqi md sarutare in pe

prin bordeiul Parci nici nu trecuse viscoluJ Peuqa deschisd veneamiros de apedezgh in soarele argintiu... Adieri calde, incdrcate primiverii ndvdieau de pretutindeni, in vreme
^4a!nvi a ^ ! r r 'siv-i+i-^i
lJrlr6vr.. r

1Ia

eIe tai

Aqa, mai pfigoiule, aga I

12

SARBATOARE TARNAVAL DE

1"\

EHIOIEtUt
Ch,r.is tiare Kutik h9e q.i era iarnA. pe pimrintul inghelat era respandit un . .. strat sublire de_z{padi. Jos, dedelubtul ei, iri pamant,io"iiu-"" gnio""f. Era ir:tr-adevdr ascunsin cdsula sa de ceape,dar nu mai jormea, De mu1t6" vreme std.teaascuns acolo, in intr:neiic. era ,lu* cunos, qi voia si. qtie dacd alard il aqteptaudeja bdnufi, ndstuiei, primu-le 9i toporaqi Ei se inv6rti, se risuci, se_ntinseprlra a. pdmdnhrldejur imprejur ceapd-plesni. "nrla "i*1. "u seincllzi, pand canJ.stratu_t de zdpadd, deasupra de deschise feiejtruicd. o

cd era singur de tot. Nici uni ii::"t:" omlre lorrte pnetenenu era de vdzut. Mahnij iqi ldsd cipqorul sd cadi, p6ni cAnd veni o adiere de vel]t proaspet: - De luni de zile sunt pe drum, qi incd. n_amvdzut vreofloare.Te , . mlc salur, mesager primeverii! _ziseel bucuros. a-l se jucd cu ghiocelulpnnd c6.ndacesta scoaseun sunet . ,. .Ap,?i oeucar.tln .ttmbagermaneeste "clopofelde zdpadd,,). De rdsunetrA_neobosital clopoleluluighioceluluise trezird pe'rana'9i cetetalte lor; de primdvard.. CAndghio-elulzdri ici 9i cotoniiturJ, orLrf . u, scotand din ptundnt, bucuri.ft mutlu.i'ca-i .iul"." "i"f"* se _capul .?i. trezeasci.

.yf lumina limpede primdvard, impinse de igi -_,*^,1T1-gli".*p seintinse maimultinspre rot ei lumind. iqi !:T:l:^riy.,:1--pT*l potrul seu floral gi descoperi

Traduceredin limba germand. Delia popescu de

75

MAsENHA 5IURSUI.
A sosit vara. Mai multe fetile au alergatla moq $1 1-aU rugat: - Mogule,bebulo I Ldsali-o pe MagenkaSa.nijdacii noi in pddure.Moqul qi baba o ldsard.Bucuroasi, Maqerll{d'1ije:uli coqule! qi pleci cu prieteneleei si culeagd. ciuperci qi pQai;fie. 4juns in Au pddureqi au inceput sd cuJeagi. cuJeg6rd, pe dupd un copac, Tot ba ba dupi o tufd, Maqeni<a rdt5ci. se ' Fetitelecr.rlegeau departe, mai Magenkaincepu qi-a adus aminte de sfatul bunicilor: aiunci - Du-te, numai vezisi nu te r6tdcesticd n intorci acasd.. inceput sd le strigepe fetile din A
tare. Dar prietenele nu o auzeau. Nu rd

departeciupercigi poame,MerseMaqenka m ce r5.u.Intr6nd intr-un desiq,vdzu o cAsuld,Mag

apropie ea,Betu incetin uga,dar nu-i rdspur de

iar bdhr. Apoi impinse uqa qi uqa se deschise-. cdsutdnu era nimeni. Seageza o lavild, pe - Cine-ofi locuind aici ? se ir:treba ea.,
Iocuia un urs, numai cd nu era acas6.. r intorcAndu-se ursul acas5.qi vdzirnd-o pe Maq

9r+!a
uie.

mult Si spuse: - Acum nu te mai las sd pleci ! Vei locui focul, imi vei facemalcare gi-mi vei da sd mdnAnc, se tdr-gui.Ii era tare dor de acasd, dar n-avu in Iocuiascdin cisula ursului. Ursul trebuia sd - Dacd fugi, ii spuseei, eu tot te voi m6nca. Plecd Ursul qi Maqenka rdmase s g6ndeasci in fel qi chip cum ar putea scd.pa
porunci Maqenkii s5-i faca curat 5i s5.-i preg inainte de a pleca ii mai spuse sA nu iasd nicdiiri.-

tare
hde

)sa
). 11

rea. rvol

chibzuit pdnd i-a venit in cap un qiretlic, Se api

.se sl a

cuptorul.Apoi frdmdntaaluatul qi coapse niqte . Erau aqade frumosrumenite,ci-fi ldsa u-te la e1e. TerminAnd, Masenka lui un co$mare,r iqi s-a intors din pS.dure i-a spus: ea - Ursu.le, usule ! De tu o fugi pand-nsat gi babei niqtepldcinte. - BagapEcintelein coggi le duc, spuseu::sul. Apoi Maqenkatrimise ursul si vadd dacd afare pIoUAsau e soare.De-abia ieqi ursul pe uqi qi MaEenkase bdgd in Coq,puse deasupra plecinteleqi strigdursului:
76

t!

.ClAnd it:ltorse, se u_rsulgdsi coqul .- Ia coqul qi du'jtldcintele. pregdtit.$i-1 puse in spinareqi porni spre sat, Mergeaursul prinire . brazi,pdnhe mesteceni, cobora vdi, urca dealuri.Merie ce mersepani obosi. la qa agez pe o buhlugi gi sd gust o pldcinficd...Dar Magenka strigddin cog: ii Stau sus $i te urmdresc. Nu te a$eza bururuge pe $i nu mdncapl5.cin1ica. Du-lebabei, Du-Iemoqului. .la te uita ce ochi buni are, fdcu ursul mirat... $i ce qireatA ! e Std in varful pomului qi vedetot. Ursul ridici supdrai coqui gi porni mai departe spre sat. Merseursul printre brazi, printre mesteceni, pdli,ajunse in sat. Acolo gd.sicasa moqului qi a labei 9i bat: la poart6. -- ^D-escuiali, . descuiafi, v-am adus bundtAli de la nepotrca voastrd.Cdinii simfind se repezir6din toate pdrlile ldtr6rrd.Ursul se sperie, scipd cogul, qi o 1ud la goand. spre pddure. Mogul ar.rzind ldtratul, deschisepoarta gi o vdzu pe Maqeni<a, ieqind vLioasddin cogulcu pidcinte.

il

li il

,l iI
!t ri

i :l

1l I
til

t:i ,:l ri .t il

l!

ri

Basmpopularrusesec

i tili

iii ,!t
.;i

I
::

Irj
ti

;i

'\a,

ii

:lil i:, rri tl

r.i ri
:lr
77
,l-

il

,i

:il

toilBA IEPURASUIUI
scobiti A fost odatd o rulpe qi un iepuraq.Vulpeaaveao.-co..J!bi in gheati, iar iepuragulo colibAdin coajSde tei. Vulpeaili t9! seceja
pe lepuraq:

- Coliba mea e luminoasd, iet a ta e intuneooasS, mea e A ia-r luminoasa, a ta e intunecoasa. atunci de Dar a venit vara qi coliba lrrlpii s-a topit. Ea s-a ru-gAtl iepurag: - Iepuragule, lasd-mdsd stau micar in cuitea ta ! - Nu vreauvulpeo,liindci m-ai sAcAit atAta. qi sDar vulpeanu s-a ld.sat p6nd la urmi iepuraqu.l dat drumul in curte. A douazi, vulpeas-a rugat din nou: - Iepuraqule lasd-mi si stau Ia tine in - Ba nu te las. De ce m-ai sAciii aiAta? Dar lrrlpea s-a rugat atdta, pAnd c6nd iepuragul. pridvor. A teia zi iar a spusI'ulpea: - Da-midrumul in colibata, iepuraqule? - Nu vreaugi pace?Preamult m-ai sdc6it! nu Dar r'rrlpea s-a 15.sat pSni la ulmi, i 9i, pe aqezat laviti, iepuraqulpe in colib5.Vulpeas-a A pata zi, vulpeaiar incepe: - Iepuraqule lasi-mi si stau l5ngdtine pe - Nu, nu te las fiindci m-ai sacaitatata.
Dar lrrlpea nu i-a dat pace iepuragului
-Ps ^" --.^L UPLUr 1:.^^: iarSd ^l cr.

A mai fecut o zi, doud qi lr:lpea s-a

icnrrracrrl rtin nnlihi

- ieqi afari iepura$ule, n-am poftd sd mai $i pandla urmd l-a dar alard. iepu.r agul qi jele9te,qi-qi gterge Pldnge 16bu!a. Nigtec6jni caretreceaupe acolo,il zdresc - Hau, hau, hau, De ce plAngiiepuragule? - Cum s[ nu pl5lg, dragiimet?Am avut o iar vulpea una de gheald. Primdvara coiiba vulpii rugat atunci s-opriaesc in colibamea gi acumui - Nu mai pldnge, noi; iepwaqule,ca o scoatem
- h/ti-a nX h-^ c; nlrfati?

s-a

- Ba o si vezigi tu? CAiniis-au apropiatde colibd. - Hau, hau, hau. Ieqiafaravulpevicleani?

78

i
i

ll

i
i
:

.. 't_ .

Dar vuJpea rdspuns pe cuptor: le-a de - CAndm-oi infuria gi m-oi ar6ta, Fdrel!.e va fac gi vd vin de hac I Cdinii s-au speriatqi au fugit. Iepuraqul plAngeaiariqi cu lacrimi amare.pe i6ng5 ei treceun , lup: - De ce pidngiiepuraqr.rle? - Cum sd nu pldng,Iupule? Am ar,uto colibi din coajd vu.lpea una. de gheafd.primdvaracoliba vulpii s_a topil'- de tei, iar Vulpeas_a rugat afimci s-o primescir colibameaqi acum uite ca'_]a gorrlt. - Nu mai pldnge,iepuraqule, zice lupul _ .a;;;; indate s-o gonesc. . , . I;o. s-o poli goni. Au incercatEi cainii s_ogoneascd, n_au dar izbutit. Nici tu n-o s-o poti gonl. - Ba da, o se v.zi c-o-s_,gon.sc. { sositlupul in fala cotibeigi a-inceput urle furios: sd _ -.uuul, uuuu....Iegiafaralulpe viclealdI ^ uar vutpeat-a raspunsde pe cuptor: - CALnd infuria m_oi gi m-oi ardta Fdrdmete fac gi ili vin de hac? Lupul speriat9i a fugit. _s-a. tar repura$ul.plringe tot plange. qi Iatd cd vine gi un urs bdtrda. - De ce pldngiiepurapule? - Cum nu plAng,ursule? Am o :a _ar,rrt colibddin coajdde tei, iar mlpea una. de gheafd.primavaracoliba r,r:lpii ,_u iofii-Vrtp.u ,_u rugat atunci s-o primescin colibameaqi acum uite gor.it. - Nu mai plAnge, _ iepuraqule .purr" ,...rt _l_""a'*lu ;;;J - Bu:-9:-9 gonegti. Au.incer"rt qi rrpiili-.., "". p,_,,,rt s-ogoneascd.. tu n_osd porr. "rirrii 9t Nici gi a pornit ursui sprecolibdmormdind: -.MoT...mor.,.iegiafard, r,r:lpe vicleand? ^
- lja o sa Dot.

- C6nd m_oiinfuria $i m-oi ardta FdrAmete fac gi ili vin de hac? S-asperiatMoqMartin qi a prin $ters_o padure. iar plAnge se c6ineazd. qi ir"c"lrn coco$ drum cu o pe ^^^^=1:py..$"1 coasa spate. m - Cu-cu-rigu! Iepuraqule, de ce plAngitu?
79

uaf !'lllpea t-a raspuns de pe cuptor:

qi

80

PRIrulAVARA

BNBUT IRAIJ DE

A fost odati un bob de grAu. Lipsit de griji qi fericit locuia impreunS. fani.liatui intr_un sac na_re caa-pd, Saculla rfudul cu de iui, stAtuse toatd iarna in cemal-aunui ldt an, dar acum, cbnd primd_ vara cu suflareaei bl6rdd qi-caldd trezi la viale tntreagasuflare,gi ldranul nostru porni pe c6rnpia semAnat. Aqa se facec6 intr-o bunl dimineafd,bobui nostru fu trczit de hurduciturile car.uluitras de-boi. Se indrepta spre ta-riaua p;;;;p; a_rata. Bobul nu pricepuce se intAmpld,a$a;A, s; hoteri sa aQtepte cu rabdare. O. -fu1 vanjoasddeschisegura sacului. Dupd un rastimp, . ajunse,larAnd qi micul bob_.p1apdnd. cum zboare Simli o clpa intie cer qi pdmAnt,ca apoisd cadi intr-un loc umed si sf6nt. Brrr ! Tareintunecosgi receera aici. $i asia n-ar fi cel mai rdu lucru, dar faptul cd a rF*mas fird. prieteni, iEri familie, asta i-a intristat. Incepu atunci sd priveasci de jur imprejur, sn striie. I\rareni nu i_a rdspuns. Nimeni l-a auzit. r,u Intr-un tarziu se apropiede el un spin vAndt: - Ei, dar ce faci atah gdJdgie potolegte-re ! qi ascultd_ind ce_ti spun: in pdrnAnt a3uns, ai In pdmturtvei muri, Soare vei mai privi ! nu atrmci s a speriatiobul de gld.u.A plecatcapul incercAnd , lbt: si se facd c6t mai mic in hdiuula lui, cand deoiata a auiit ceval6ngd el: un stropde ploa.ie ra6ngdia il duios: - Bob de grAu,bobde gr.Au, nu-[ pierderibdarea. nu te necaji. Vin tocmaide sus de la Sf6:rhr1_ Soar"e. ie chearnd, aiteapta. fi te Da:.n-a avut timp se se bucue indeajuns ]rentruca rn calealui stdteaacum o piatrd.Oricit s_achiuuit s6 o itrpingd,sd o urneasca n_a reuqit. Puterilel:au Esat, curajul aproape. Spinul cel venat s-a apropiatdin nou: " "tir". - Ai vbzut,nu m_aicrezut! pptole$te_te odatdqi ascultd: In pamantai ajuns, In pdm6lt vei murr, Nu qtiu cum se fdcu,.i,isi atunci pril spatele trecu lui o ca_rtila care tocmarse trezise dupd lungul frlg al ierrii 5i ieqise cautede si marrcare. drumul ei. nici nu bagdde seamd In cura dadu la o parte :n-are. Bobulde grau:ru mai iud seama spin,ci luA calea la llutrS ".? rrDcrace-t statea in drum,
ilt fald. Soare nu vsi mai plivi !

83

Drum lung insd pAura soaregi multe obstacole caleacelor la in cel cdutau. De asti datd un skat de pdm5:rt argilos prin care un bob de grAu oricAt de voinic ar fi fost, n-ar fi putut si-l stribatd; spinul nu uitd.nici acum sA$opteascS: ]n pamanta1ajuns,
ln pamanl vel mult, Soarenrr vei mai nljyi ! Bobul de $au stitea descurajat. Sd.se intoarcl? Nu era chip. Si

meargdinainte ? Singur nu aveaputere. Dar ca qi cum aj fi cunoscut gAndurile bobului, o rAmd.iqi fdcu drum intr-acolo, deschizAndprin pdm6nh;I argilos un coridor ingust, ingust, intocnai pe mesura bobului.Acesta,uiinit de noul ajutor iqi aduni ultimele foi-te9i porni in sus pdni cdnd in sfirgit se intdlni cu SfAntul Soare. Bobul de grAu radia de bucurie. iqi ridicrl brd . semn de bucurie qi deodati de jur imprejurul lui iqi vAzu fra timp fusesedespArlit.Aceqtia,ca gi el, erau acum de sdrbdtoare: Hainainvierii !
Traduceredupa o povestegennane.
.: t:i..: . ..,.i

l- :.:.. :".- :r .
l . l , : l : 1 ,i . :

l'...:r:..:

'.

84

FOVTSTTA RATDUruItII
_ .lnrr_olard depdrlatd, ae d? mult, trdja o zina tdndrd qi

liltlil'"l" flil1ll?"',i.i?:Tu #fr 5x*f;;"J;]ift ;; :*#,'"*,."rH':,1ffi i-H:!g,E'd",:i"lioJl.1**,i: T*,Tr"a qi ,-iffiLd*",TilH:;fi uina

toate, pla-nsul ot,"u"""" fetilei r"rlli-1?Ti;!Tj"j.xl Fiaude auzi ei
- De ce plaagi Raldunice

,HH:fr .lTfrT f; ;:***::,,t#"*Jff ;il,,,1t *nl*:;

,ff: J';fiil**T'J
?

p'.racuintr-otJi.;iffi;:::fii

m**:i#.*;#id:5t*r",=:.t":H#hilT i
et,$io dusedeparte, depane, acolo o

i#^i:.,1f, il#,THT3 f; '?;:1+:';j* ,tH:.::ffi _TJffi

ffi ?ii'i;lttllflT;;,1ffi .:;::H,:._$f "'l*.0.r,..1

^Tdt,

:?.jg3i,".::i"ff *::::*jF"riii:"":ffi;;;;;;#:;"""*' **":H'jifff :,"{Eif{i:iJff

::ilA'J:,::{s,"
-"t,:':ti-Jt'll"T,i:,: l#:t' numai Muma-pddurii aqa num-ar

cafurculiia. ruo*a*i"r*foffipasaricd' er

j."T-T -"i,, ;1 h:il,tr-".,TJ":ff

voia !- zise ta ingeruJ. ;:3:":"",P" Aruncl,drn floricica,t113^ . ieqi ^11t"iaa,pri o pdsdricdpi zburd an a

m e'r.i. sipa"a av i',,,L cu guga roEie qi

cu codig

floricete si mici, senumesc ',*n,,llrrffitllriiffresc mutte albe care

'x'fi :il:#?"lj,?: ;f; :i."tr#"""dnhfu,fdf "'fl#,t

dJ

MItUt SNARE
unrlsuane KUIlK

Lisa qi Peterstrdnseserd pemile de muqchi. Intr-uoloC aiiume iqi construi fiecarecopil un cuib din el, pe care il imqofobi cu pr,imele flori de primdvard.C6ndLisafu gata,alergi la pdrinli $i zise,radiind: - Am construit un cuib aqa de mare ! Descri

s5-rat, cevadulce? sau Mama fu de pirere cE iepuraqul s-ar bucura pregi.sdq ry$te legume pentru ronldit, Ea aduse o frunzd.de varzi $i urf glgfcev Si 1e dddu copiilor. CAndse trezire fraFi in dimineataurmatoare,incd nu se luminasebine de ziui. Seduserdrepede fereastrd. la - Psss,poate-lmai vedempe iepurag,qoptipetei, .i: ,::: Amdndoi igi hrtird. nasuril.ede fereastrd.priv.in$Qr un timp Lisa se bucurA: - Uite, credce acoloin iarbi e un ou roqu ! - Da, il vid qi eu, rdmaseuluit peter, si :.este altul. Copiii iqi trezird pdrinlii. - A fost dejaiepuraqul! Crind ajunseri Ia cuiburile lor, furd. dacd iepuraqulgisise darurilelor. dinli ! Abia acum admirard cei doi surprizele mdncar6din ele. In iarbi gdsird. maj multe oui mari, colorate, coqr:Je! masa festiv araljatd, Mai tdrziu, la 1a intreba: - $tiF ca in aceste oud de paqtiesteascunsc . El tinea un ou descojitcu v6rfu1in sus, tdie jur-imprejur la mijlocul oului qi ridicd jumahtea Cdnd copiii vdzurd gdlbenuqul allat in cealalta i uimili. - O, aratE. o minge de aur I ca - E ca un mic SoareI
- Dintr-al meu a muqcat ! - se bucurd.Lisa. - $i dintr-al meu, strigd. Peter, uite aici se.

Traducere limba germani de Deliapopescu din

86

sARB ATOAREAPASTE DE

r.uNA PASTI DE
Christiane Kutik
un fiig geros. Acestiucru il simtea!i micul iepuraqdin pddure: intr-o dimineala,c6rrd se tlezi rn petuF:i sd.ude muqchi, ii fu atAt de frig, cd_itremrua biinila pe e1.Alergd. inspremamasa, caretocmaiamesteca ni$teculori, - Mi-e atat de frig, se plAnse iepuraEul. se mai faceodatdcald? Nu - Mai a$teapta pulin, pannh Faqti,spuser:rama. - CAndestepaqtele intrebi iepurasul. ? Mamaiepuroaici gtiu sd-irdspundA: Abia crind Luna_iplini, Ca Soarele CerulSfdni, pe . poatesd revind pagtele p6rndnt. pe Iepuragulde pagii-tati sta afardsub ur tuji$ des.El aveao mici panacu carepicta oud. Copiluliepuraq lopdi spreLl qi rimase uluit: - Ceoud frumoase De ce le pictezi ! atat de colorat? - PentruPagti,cdndvrr fi ascunse pentrucopii. ' Oh, a$ r'reacu drags5-!i ajut paqtele $i e; ! Ca,ld,;te ? Tatdit espunse: Abia cAndLu:ra_i r:lind. Ca Soar.cle Cetrl StJ_nt, pc poaiesd revind paqtele pdn6nt. pe Iepuraqulvdzuse Luna de cateva cdndavr.rsese sa ori, voie seara,impreund cu pdrinfi, pdli la luminigul din p5du-r lopaie e, dar nu observase niciodati cd nu ardtaintotdeauna fel. la Vru sd meargdimediatp6ld la luminig, si se uite _ dupd LunA. Bucurossdrea_prin frur,ziqulmaroniu qi umea. Speriein teiuf acesta un arici, careabia se trezise somnulde iarnd. din - Mi-e atat de frig, zisemicul camarad - _, lepos.Nu gtii cAld se va incalzi vremea? - Candva r-eni paqtele, spuse iepuraEul.
- Vl car-rd reni pastele? vor

j" nr:.plp primdverii, erau, sfdrqit, lungi zileie in mai ,^^.. 9l]i-0" da-ratarddomnea decarnopgle,

de fiie.

Abia cani Luna-iplin5. Ca Soarele CerulStant pe poatesd revini paqtele pdrnrilt. pe si-i rdspund6iepur-aqul 9i lopdi mai depar.te. curand in -,--, tfi" ooserva cuc. Acestatocmai se intorsese un dnr far.i.le calCe. Tremura

89

- Cred cA m-am intors prea devreme, Stii cend se va fu\cd)zi nu vremea ? - C6nd vine Paqtele, atunci se mai incdlze$te, rdspunse iepuragul. - Cend vin Paqtele? Abia cAndLuna-i plini, Ca Soarele Cen:l Sfdnt, pe Poatesd. revind pe Paqtele Pement. Aqa spuse iepuraqul qi lopdi mai. departe inspre marginea pddurii, Acolo vdzu cum Soarelecel mare gi rotund tocmdi apunea dupd mun1i. E1 lopai pe campie, cdutind tuna. Oricit se uita, nu o putu descoperi. Abia c6nd se intuneci vEzuo secer6. subiiie argintie
pe cer.

Atunci sosi i:r zbor o bufnild. - Ce faci aici? - vru si qtie ea. Micil iepuragi nu tlebuie se doarmd.? - Vreau sd vid c6nd devine Luna plind, rdspul - Hu-hu-hu ! rase pasereade noapte,lt no plind 9i nici in noaptea urmetoare.Dar de ce vrei sL - gi poli si-mi spui cdndvor veni pagtele? - Abia cdndLuna-i plind Ca Soarele Cerd Sfent, pe Poatesd.revinS. Paqtele Pemant. pe rdspunse iepuragul,
i - Pentru ci vreau si qtiu c6nd vor vsnl psggel6t:' :lir::i::'.. .rl
,jr:i . : ilii:r:.: :.i.ir. 'r'-iit:.'

.,:;:,:, '.-li'

Iepwagul-copil ii mu1lumi qi se intoardbu-rmatoare din nou in acelasiloc. pentru a ved veni cd bufnila aveadreptate, la o searEla a-lta, De lumirroasipe cer,pAni cAndintr-o seareeraro Atunci iepuraqulse intoarsebucurosacasi - Acum Luna e la fel de rotundd ca Soarele I - Da, rispunse iepurele-tatd,qi copiii oar mult. Ei au construit multe cuiburi, pofi sd ne ou6-l'e.

pufin, gtiu bufnitasd-irispundi. searimai creqte

seara
a
mal

de em

90

RILA lEpuRtm Ft[ARABU5ur.

i

IU AR|PIIARE DE AilR

Florin Mugur Soar-ele ardea din zi.in zi mai puternic. Zdpada se topea. Pdrdiaqe argintii cAntauun c6ntec-r,esel, aleigau.prirri"rri frin paa*i"". Un fir de iarbA scoase-deodata capJspre lumind.'aporinca un firigor de iarbi, sublirel. gi incd unul, irr"a air, ii ir, _ui multe. """i, "" "" Printre firele de iarba se rdzu Si un ghiocel. Cidtina capul mullumit in adiereavAntului. Apoi la:rgL shi;i ;;'r;;ra inci o sumedenie flori. Venea de primdvar.a. Dm scortluraunde isi cuJcugul, iepuragprivi curios in un .avea lui. Avea r-irechicenugii, lungi, tare lungi gi o albd. care frul tremu-ra mereu.Iepuragulseuitd mirat cdh-e i.'S" g."ai, "oiita n"', - Ehei, se duce cumd.tra iarna...Se a""",.., qi""ia*ra bucur-os _. din cap.Apoiieqi din scorburd. vesel, qi, incepuJ."'pfiJ#'pr* i*U,
cdnGld:

: :

I
:i

.
I

Iepurili.cel voiniC, *_Nu se temede nimrc. Cum,canta aga, un cdribug micu!, care gedealinigtit pe o floare,ii str"ise: - Iepurild.? Iepurili ? Cemai faci ? - Dar cineeqtitu. uitd in dreapta, uitd in fata,seuird in spate, se dar nu .,=_.rumlc I "" ._I:O-ITU vazu - Aici sunt ! Aici sunt ! pe floareI Brizdicdrdbuqul. ma prichindeluJe? intr.ebd tepurita.privind 1tr.igai,. ^.-,.,.:^C,Ilt:-T caraDugut ca-re aveaaripioarele scanteiaie aur. Cevrei cu mme? cu Hui sa fim prieteniI Eu sunt cdrdbug"i *ip;oarrle .aur. ltai sd nejucam impreund.Nu vrer., "" - Ba da, hai sd nejucdm, cdrdbugule I au inceput se sejoacede-av_a!iascunseiea. pitea . - $i Se cirdbu_ o Ful_dupd. -itoar9,ii cduia iepuraqul.Se asculdea l.p.i.uiu:, .-rerqY ,u*u cdrdbugul pdndfl gdsea, Rit&Iep*.ifa .a"t" .r"..". gi - Eu sunt Rild Iepur.iid, De duqmaainicicAnd n-ammitd I Iepurild. voinic, cel Nu setemede nimic. CAntecul lui intri qi in r.izuina ursului. Ursul se rrez1. Intinza'du-9i somnoros labeie, paqiafarddin ."oibrr.1JJ"r" oo.*i."
91

- Eu sunt Rildlepur a, Deduqmani nicicAnd n_am mild. !

ii

il

intreagaiarnd, apdrAnddrept in calealui Iepurild.Era irn.r-r,rs bd.trAn qi mare,mare de tot, careclimpS.nea lnfometatdin fi:Ici. - Mor-mor ? Eu sunt ursul cel bitr6n, am dorrnit toati iarna gi Am acum mi-e foame... se te mananclepurilS. $i ursul se linse pe bot: |
Phii na {nerne rni-e I

Cdt era de voinic lepu-rile,dar inima i se fdcuse cAt o gdmdliede ac qi ticdia repede,repede."Ce si md fac? Ce se m{,rlac?.?i gandea se el. 'Acum pune laba pe mine". gi deodatd,ursd il inql6c4 dalir.9c"l{ Si-1 ddice. il linea in labi sus, deasupra pimAahrlui, qi-1priyearnulfumit: - Ce mai manc6-rica bund fac eu din tine...Mor-mor. Dar iati cd IepurilS.ani un biatit. Era cdrdbuqul cu Etipioaiele de aur, carevdzdndci Iepurili estegata sd fie m6nca! igi pusein:g6nd sd-1 scape, $opti: ii - IcpuriJd... Iepurild...nu-!i fie teamd. Te scapeu. ! incepu si se plimls.ps,nasulursului. $i,.. ce sd vezi?Cdrdbuqul Ii intrd apoi in ureche,incepu s6.-1 gAdile. - Mor-mor, mormdi ursul supdrat c6tre rn pace!
- Blz-ba, i b6z,ia cdrdbuqul mai departe

scutue maniat capul. Dar nimic ! CdrAbugr.rl

lasi c6-!i arat eu?" se gAndi ursul. gi ridicd laba

IepurilS. Nici nu se gAndea el. Deoda, seizbi cu I la - Hait I Te-arnprins cdribusule ! Ursul se lovisetare, tare de tot, Ii liuiau ur cdrdbugul fugise de mult $i acum alerga impreu4{ fugeaucei doi prieteni,fugeaumereu.Dar tot
Sirio'i ienrrra cr rL ri. - Hai rnai irrfc Tenrrril; I

scape de urs. gi bAzzz, qi lipa{ipa, $ bazz, qi

- Stai ci vin acum,ai milA ! - Hai mai spdnten,haide,hai, qi Cd. ne-ajunge e vai... PAndsd ia seama ursul, cei doi prieteni Ursul nu mai izbuti sd-i ajungd.Sea$eze supfuat Ql gandindu-se de uqor fusese cdt inqelat... In timpul acesta, Iepu-r e qi cdrE.bugulcu:l ajunseser6. departe.Iepurild se aqezdgAfdindld. r C6rabu9u1 qi et pe un firicel de iarbd, sta - Ei, bine ca am scepat! rosti Iepur i. - Acum, hai s5.ne jucam mai departe,il aripioarede aur. -Hai I $i s-ai jucat cei doi prieteni pAnd seara tdrziu, bircurogi ci scdpaserd ursul cel fioros. de

):)

92

I E

[EITI{EI FIUTURI fost o",nrT: odatd ^ ,-_-lr soare,zburau pylar!,unu] ,,:;:J;::; -* se_Jucau la vescl.i <i:n.r.loare

I
j

Jr"*,"J;a;*;ilff
". "*;:;l*i#ea' La.leaua privi

ff.kT:]i T*'i:g'?"T:i:'.,'l:.o-'oaaLa eivoir.a 'il"".-ffiinJv.iipioila. sa

deschide-ne floarea sE'e ascundem ta, in ea,cd

ir. fi"r_i" !i.,"u obo.."u

j1'"11i;L"^"?.tTff :*;Jiif

",r"*"e"i.f;,;;-;;"J:i';T:i[:,*:::'$ilf H;ii:.##; iti mult'umim ot

pe r6-ndla cei trei flururasi - Celuigalbenqi $i rdspunse: celuir _

,il:;r.::,";i;r"fl:Teqti
,i..ra,Hod.

'fyT:.' Dar "t"peiiarere asan' voiranoi sd intrim la qi nostru

c.r*lb.na,iaj,.a:,ato".a,

ilfi,lHiiif;r:ciati

nu_ipri-nreqti., ,, . _.-.uaca o",1,u.,,1, utrn"i iu vin nici *"i, euta tine. cutoiii,

--.,dfl.|: ceilalii vaprinl$:ff*3:::ff:,a1b nu

se fdceatot mai mare. Flutur-ii zburari ia crinul aib qi ii ttinule, deschide-ne floareata, ca sd ne addpostim o. otoiSt"ta in ea -_ cel aJbil primesc pe c . la

curoare si ca

decat;" p;;"i" ;;ii'J r,,,,,,,u" sd

delrarte. careera ascuns -Soarele,

ii..*.tat *li,;;Jil:1il::"'j:;:;:'.i*tffi J" :J ;:,i;l.mii

Asrfel, flururagii ,b*-1-T, ut dosulnorilor,vezu bundta

Peste pu{i) timp *,oU" . seuscaseriiar tuupusoarele rorseurcdlzird. treif iuragr l,"p:!U9r acase Cei zburaid qi securcar-i fe'citi.

93

TEtE INNBI TREI

(lntre Paqte qi Trdia odatd intr-o !are, un conte bitr6n ce nu ayea decdt un singur fiu, fiul insi era prost gi nu invdla nimic. intr-una din zile tatdl i-a spus : - Ascultd fiul meu, eu nu pot sd-!i bag nirnic.. in,cAp, de acea se vreau sd te trimit la ul invitat renumit, ca-re inceic aivd cu tine. TAnirul a fost trimis intr-un ora$ qi-a rdmas la invetat un ah intreg. timpului s-a intors acasi qi tatil sdu l-a intrebat: DupAscurgerea - Ei. fiul meu. ce-aiinveht ? - Taid, am inv5.1at inlelegldtratul cSLinilor. sd - Doa.mne feregte, strigdtarel, asla-i tot ce-aiinvaFt ? TAndrul a rAmas la invalat ince un an, CAnd s-a ihtors::fati1. l-a
intrebat:
- Fnrl mcrr rp-ai irvi+af ?

- Am invalat sa inleleggraiul pdsdrilor.

taral s-a maniaToe-a Dlnelea9l 1-a spus:

- O, neisprdvitule, risipit timp prefiosgi nai

!i-e ru$ine si apari h fala ochilor mei ? Arn sd inv6!at, dar daci qi de data asta nu inveli nimic;,

- Dragd tate, in acest an am invital

broaqtelor.
, Tatdl a fost cuprins de furie, a sArit in sus;,11

a zis: - Acest taner nu mai este frul meu, il poruncesc duceli in pidure qi si-i luali sd-l Ei l-au dus in pddure dar nu i-au luat
gi 1 au lSsat s5.plece. Au prins o cdprioarS,de la limba. ca b5.tr6nulsd ooatAaveao dovadd.

va
eI s1

TAndruIa mers qi a ajuns la o cetatein penfu noapte.Paznicul cetSliii-a spus: - Dacdvrei sd innoptezi jos, la vechiuiturn, dar te avefiizez e periculosceciacoloesteplin de cajni ce latla qi urli intr-una gi la o anumitd o16trebuie sd ii se pe ca-re i1sfAsieindati. Tot tinutul era cuprins de tristete gi suferinld gi totugi nimeni nu putea da vreun ajutor. TdlSrul nu s-a speriatqi a zis:

94

- Lasd-md minejos gi dd.mi cevasd le arunc;mie nu pot pe sd_mi _ facdnimic. Pentru c6.nu voia nimic altceva, dat cevade m6lcat pentru !a cAini qi I-au dat jos, 1aturn. CAnda intrat inauntru, cdinii n-au litrat 9i qi-au miqcat cu bucurie cozile,au venit in junn Iui, au m6ncat ce le_a dat Si n-au scos nici un mArAit.A doua zi dimineata,spre mirarea hrturor, t6ndrul a iegit de acolo sdnAtosqi intreg qi i-a spui paznicului cetdlii: - Cdjnii mi-au destdinuit in limba lor de ce ldtrau acolo qi pigubeau !ara. Ei fuseserd. blestemali qi trebuiau sd pdzeascd. o comoardmare, care se alli jos in turn, atata timp pann se gdsea cinevas-o scoati. Toli s-au bucurat c6nd au auzit aceastachiar qi stdpAnul cet5fii, dacdel va primi comoara. TAndrul a.coboratdin nou jos qi pentru c6.gtia ce are de fdcut, s-a ir'rtors o gileatd plind cu aw. cu Urletul cdinilor s5lbatici nu s-a mai auzit de ah_rnci, au ei dispdrurqi au idsat lara 1iber6. Dupd un timp t6ndrului i-a venit in minte si pleceIa Roma.pe _ drum a trecut pe 16ngd mlagtindcg broagte o careoriciiau. Ascultand ce vorbeauele,a devenitgenditorqi trist. In sfdrqit a ajuns la Roma., unde tocmai murise papa .qi cardinaliinu gtiau pe cine sd.desemneze nrmag. In celedin urmd ca av cdzat de acordcd.vor alege papd pe acelaasupracdruia se va opri un semn ceresc,$i abia hotdrdserdasta, c6nd in bisericAa intiat tin6rul pe umerii cdruia s-au a$ezatdoi porumbei albi ca zdpada. Cardinaiiiau recunoscutsemnul lui Dumnezeugi l-au intrebat dacd. nu r.reas5.devindPapd.El nu era pregdtitqi nu gtia dacd estedemn de asta, dar porumbeiii-au goptitcd trebuiaqi s6 o facd qi in ceiedin -cu urma a spus 'da'- Ahrnci a fost hirotonisit $i tuns gi asta s_a implinit ceeace auzisede la broaqte. Penku asta a kebuit sd.conduci predicagi sa cantedar nu gtra nici un cuvant. lnsd cei doi porumbei,Lare stdieaupe umerii lui, au inceputse-i qopteascd la ureche. tot

Tfaduceredupd o povestegermared.

95

RUSAtIITE

. " .

... tt:

t. l:r:

TRATDAFIRIJI. FftRA SPINI

*

li : :

i t

Christiane Kutik A fost odat6 u*rl tan&, pe

asemenea mdrelie qi fumusefe nu mai vdzuselacob nicioAatd. aqezdpe zid $i rFnlaseacoio. Se auzi un sunet ti_p"al"Oupa Se doud.sprezece bdtdi de amiaz6. deschise sep"ar,. ,,rli#" palatului. "a" Fiica impararului,prinlesaJolinde, priqi *r*a. p. ;;'il n si^,,,; coroandde aur Ei era atet de.frumoasa,ircat lacJ'r,,]_;O;ia"ffi ochii.de la ea. Ea piqi cu mutt. gralie prin Cr.aJi",a;iJri C6:rdse auzi bdtaiade clopotpentru ora ur.mitoare,sJ into-se irr Iacob dorea sd o revadi pe. prinlesd. O apteprarrLt. iil Ae Cor. Poartaauritd se deschise aceeaqi inspr.e la orA parc. i'n zi,la a treia fu la fel. fac, sd.ovad pe prirtese mai ndeaproape? _ se gandi -, , :^9t;1t, i1 drag, er. l-aq sluJrcu dar cum sd indrizneascaun-simp;u drumel ca mine, sa pa$cascd. fa1aunei prinlese? in O loce ii intrerupsegAndurile: - De,ce_stni acolosus gi te uili in aer ? Nu ai r:in:icde fdcut '* ? O.bitrd:ricd. l6ngd" qi seuita intrebdtor,.l^ sta zid la . _ Am o legattxi cu vreascuri margheap,4durii."1,pot s-o auc Nu mai departe, vinepreagreu. imi Igco! coboride pe zid. El o ajutd cu pidcere. . Lui povara gi o dusep6rldla cdsulabitr6:rei. - Mi,ar fr de folosun t6nEr destoinic. Vrei si inb.i in slujba mea? - intrebi ea. Dar lacobrdspunse: vdzut in parcul impdrdtesc inai frumoase cea . printesddin lur::e.:_A- dorescnimic mai mult, decAtsi-i Nu-mi ;l"j;;;; i; de unde si incep. "" S*" Bitranica ig: cldtirrdcapu.l incoloqi incoaccsi spuse: - .Lu pot sa te siEruiesc. gridi-ua in palatului etisrA tot soiul de flori, cu exceplia uneia ce nu crestein i aceasta. n.Ji.oiu. a."pr" trandahrul fEra spini. prinlesa, care a lar crezut muita vreme cb.are cea

plece lume.Cilatorea in prin munli Sivai,p;in mJt" s"t. o.aq.f". fr Demult6vreme lacobpe.dmmwi,pdnd. era cdld, ,nl_o zi, vdzu de departestrdlucir:dturnur.i aurii in Soa:.e. Sa ,.ui palat rmpdrdiesc? "p*il'i TanArul iuii pagii,pa"a .a"d'';j;;;;;;#fi iqi "*" inalt,care ii opreaorivtiJe.Cara reuqisi se calere p'.ll]-"" u.,"*a. -Era Erauintr-adevar hrnurile unui palat. situatinu i;n narc.in nere pecat seputea vedea, cregteau mai frumoase ;J;;;;i; iele $t

ii,fi,! rJ'i:;'::ffi1Tffi::4"ilK$ ;,?ilililtn i:i:;

,nume Iacob. incd din copitdrieiqi

99

mai ftumoasegredinedin regat,nu-Si aIld pacea,de cdad a aizit de floaJea aceasta. ar vrea si o a-ibd. Ea - Aq aduce-oeu, spuselacob,dar unde se o gesesc? - Porumbelul ce1alb, care locuieqteaici, cunoagtelocul. El -trt zboar6. fiecare diminealE pAnd acolo qi se i::toarce seara inapoi, Ca sd mergi pe jos, esteprea departe.Eu nu mai pot mergebine,-dartu mai eqti inci t6ndr 9i poli sd te incumeli. In zorii zilei urmdtoare, Iacob aqtepta aiird. C,arid vdzu porumbelul, incerc6.s6.{ prindd, dar el zbua imediat tn iiialfuri Si-i spuse: - Tu nu ai voie sA mi priui, cdci imp5rilia mea este aerul $i v6ntu1. Trebuie sd mi laqi liber qi atunci ili voi ardtA diiimul inspre trandafuul fdrn spini. $i porumbelul zburi inainte, iar tAndrul drumet C6nd acestaobosea,lorumbelul se agezal6ngd e1;e zbr.ramai departe.in sfdrqitajunseri.la u-nrau. pas# .:'
gi strigi: - Vino qi tu, vino ! r r'i"' ' l.r::.''.'r'' :' I rrr:-':r :i: r'r:

Dar bdiaful nu qtia si inoate.Acestlucru il ce1 mare,carecregtea mal. El iqi ldsi crengile pe bdjatul si se poatdprinde de ele qi si se poat6 mal. * -, Pe celSlalt mal vizu flori pe care nu le Porumbelul scuh,ua i$i puternicaripile: - Aici ai trandafirii fdrd spini. Seavante in inaltul cerului gi nu se mai vdzu, lacob se aplecd inspre flori gi se bucurd Ardtau intr-adever ca kandafirii, numai ci florile k mari, iar tulpinile nu aveau trandaliri. Rupse cu
Vru sd se intoarce pe celdlait ma1, dar de aici

1or.
mal

ramurile mesteacdnului. Trebuia sd caute o altd': pesteapd, Mersein susul rdului. Abia dup6 mu unde rdul era atAt de ingusr,incat puht sd-sari p Dincoloir:sd observd trandafirulisi pi cd

una dupi alta. In sfdrqitajunsela cisula bdtr6nei.Ea i1aqte - Ei, ai gdsit trandafuul lErd spini? - Da, dar s-a veqtejit. fAcutatdta drum in Am ' 'l trist. - Nici un drum nu estein zada-r, dacdmergipe el spuse,femeia. Iate, pe fulpind sunt trei paUiiule, i seminte.Poatereuqeqtisd ciegti flori noi din'ete,Dacl intri in serviciulmeu,poli s6-{iincercinoroculin gr6di

grd.biqi nu-gi ingddui nici o odihnd. Dar petalelese'

t, sunt

tsd

100

r
i. i

i
i

Aceasta_flo"le, caremi-am dorit_oat de mult, va primi cel pe . .mai.de onoareloc din grddinaimp6reteasce. insumi o voi ingriji. Eu Vrei sAmd a;'u!i? , . !c-a mai mare dorinld a lui Iacob se implini, El ar.rrvoie sd. s.ruJeasca pnnlesei.TrandaJirul fdrd spini fu plantat in parcul palafului. Datoritd bunei ingrijiri crescu gi ." i""rlri,ii. gi aeoaieceinnorea in fiecarean de Rusalli,fu numit ,.Trar:dafir Rusalii,{ buior ). de Trandallrul de Rusalii fu bine prizit. Vreme indeiun[atd. nu fu voies5. plantat decatin gradinaimpareteascd. fie Astdzi ei cregtein toate grddinili.

--g:.ryT9asdeste, parfum ce deosebit strig5 are, ea. , - mriinile Lui lui lacobintr-alesa.le ii mulfumidin infoe. qi

Tfudrul rimase la bdtrrind.O ajutd la toate muncile grele i$il $i pregS.ti in'grddindun strat cu pemantbun, puse seminlele i;auntu ;i udd pnmantul de cdteori era nevoie. primevaraur*dto*" incollirl in primele frunze delicaie, in anul urmetor planta crescu cu ma_l multa vigoare,dar abia in cel de-al treilea antse ardtE un mugur. Iacob jubila. Osteneala fusese sa implinitd. C6nd,de Rusalii,floareainflorise in toat5.splendoarea o dezgropard grijd. igi.tud rdmas bun de la ei, cu bdtrind gi o lud pe drumul spre palat. - Vreau sd.merg la Impdrat ! _ spuseel. Slujitbrul care pdzeapoarta incepu sd rAdd: - Mulli ar voi sa mearge. lacob qi nu far gana -stdrui spusec6 are in cogul sdu o {loare,.ce se a_fld. in tot regaful, fu ldsat sd intre gi condus in sala tronului. impdratui pr1'V1 floarea careio ardtdlacob 9i porunci s6. chemata pe fie "" T*itg prinfesa.Iacobse inclini adAncin fala prinfesei-qi spule: - V-am adus o floarepe care nu ali mai v#ul_o niciodatd.Este un tranda1ir tdrd spini.Jolindenu-qi mai incdpeain pielede bucurie.

Traducere limba germand Deliapopescu din de

101

iII DE IEPIII PARUT AUR

lJasm

Trfia odatd,de mu1t,de mu-ltde tot, intr-o $ai viteaz gi frumos, pe care-l chema $oiman. pestemari qi !a-rigi multe erau fetelede mersese visau in taind sd-i fie solie.In impErAliaaceasta, qi de boier,urAt toati lumea,cEruia,de cArcotaq as

uq
LUr

ca-re
tbre un

Vrajbd. Dar nici nu-i da inima ghies sa-i fie mdine,ba ca ploua,ba ca-i soare,se tot fereadin de gtuduri de h vandtoare,trecu pe un drum de case sdrace, dar curati ia ir:IEfiqare ca un
aceastalocuiau trei surori, cdrora le mersesevesteA

pe v intr-un i::serat, cand$oiman-Craiul

in jur de vredniceqi frumoasece erau. Qi cum

l)rac imi estea cAnta: De-i vedeape craiul drag,
Snrrrrp-i ni-1 ecfFnt in rl!-ar

drum, nurnaich audeun zvonde cdntec venindpe rasaruca, pasarea

$i de m-o lua de nevastd -'--= ^leas5. v ra-r ts. larz.d 4 Dinfr-r:n si r:rrfuior fus Sa-iimbracal sdu popor. ii pldcu craiului vorba, Ei dddu si irtre in
ola c ncrp

Mdrij, fluhu de mitasd, Zborila craiul nost-acasa. Du-i tu vestea dorului Pe-aripa zborului. De nevastd m-o lua. Fluture, sd-i spui aga:
uu u4u9.

juciuq, Din aluahrl Peine-oi ftamanta zor; de Pentfu-ntfegd popor. seu

102

maiawi ceva. intr-adevdr, cdse gi iat6. 1_:^T"" mlcl: "*ifigi*ut

Unde-o mdj goimde munte, fi, Craiul meu sAmd.asculte. De_o veniin astd.-seard, Spune-i-agcraiului iard. Cd i-oi face,neapdrat, 0 fatd gi un bdiat. 'Nal!i, fiumogi cum estecrinul, Ochialbaqtrica seninul. Glasul ca viersul de aur, p6rul 1or,fuior de aur ! Dac6,atsztcraiul toate

Ii pldcu craiului vorba:asta mai mult, dar acum qi statu

se vazd

i.t.i

""f.i

de nevastd ce mai incoace incolo,o ;i lud cu el gi o fdcu gi $i criiasd. Carld afla fiica boierutuiVrajbd de:toatd;i;il;.", se dd de ceasulmorlii de ciudi. Ar fr voit ca sd._i facd.un rdu creiesei,dar se

grabnicrn.".t$i;;.;;;;ff rL.J:Hfl."*ff#ji-*u T,;lffi -.pe tine te vreau

d" mdniacraiuluiqi arunciiqi pusein _i.i."a l-ioUo*"

.TT^.:

unui srujitoraJiataui a,r"a pdLdurii sd_iomoare. qi "i'.a-inu .se b_J b""l"'"rlet 9.1*j.,.T Trl:a indurd qi-i ldsdnumaiacolt in umbrau"ui tunq.ur. .]oil,, ." abituse prin parieatocului,ii tud cu ta:H;;-i "ar" ,.r togi'iJ:i-; p*"a fi fostcu adevdrat "r cooiiisii.
Intre tirap, la patat, crd.iasa cem sd_9i vadi gi ea cooiii. - ue copu, maJite crdiase ? r-i spuse atunci cu pre'lEcdtorie vq vrlraed fata de boier. Iatd ce ispravd lEcugi r i *ite Si planse crdjasa ce pldnse. "at"ii.'v' dar fata de boier o batjocoreamar rdu.

u, Jaleiliffii orri. la, 3: 1:.,1u pdrul de aur Ei inro""i aoi l:'toT l.""stu puse pe copiucu ii ddrui

cu di si ::T,.9c-iq"ry" pdrul torul cutotut .*. b* i.L o. uoi., ce alta aqtepta:cli ? Biata criiasa
nici nu apucd. qi uaaJ.oplij, .a fata .a

de la curti. ba mai veni i"f,-loil*rrri qi areta btandegi iubiroare fdcu ea fa"", ii si "" ;q;;;-1# $i pe ea craiul ca sd.aibd grrjd de crdjasA,utu""i "" Si trecu ce trecu qi crd.iasa frumoasd.. "urrj-'o n .d:j"j"copii ".,,i cea ad"r" p" f"*" "I."a. _ ag,

strdnse graba de f:::"-+i grijafemeilor oetilelip".ri i;t-"pt;, iJpl".air.a o ra.a acasa in

intAmplape vremea aceea un impdratvecin,pus la calede cd. _Se boierVrajbd, s5. porneasei. urgia rdzboiuluiasupra cu fa-riilut goiman.

"r,

In cele. urmd, ctud veniqi craiul de Ia rdzboi, din p.,1..iiiii coq qi iegi cu ei in intrimpinareacraiului. "u
- Iatd-fi fiii, mdrite crai.

i,.t _,_

103

Craiul se ficu foc qi pa-rade mAlrie.El dd.du'.crre2ar,.e..,..spuse1or r:: s fetei de boier, qi drept pedeapsi o ficu pe mama copli_lo,r slqjaice; iar

,i

pefata boierului fdcucriiasa.CAcealtavoiarautatea o !

Azi aga,m6ineaga,vremeabecea.Fata ceafritrnoagl?,'tdnjea de dorul copiilor, pe care nu-i vizuse niciodatd,iar eldiasa coa rea se bucura ip sinea ei de toate cdte Ie pusesela cale;,Dar diii inima codrului, creEteau copiii cu pal-il de aur. Cre$tea,U'," Se va mai ee - a$a cum cresc fetii{ogofeli i:: poveste:intr-o zj cet itlti-o luna, spun ra erau, ii 9i intr-o lurrd cdt intr-un an. $i de buni qi indrdgiserd toatevieEliie cuvantetoa-re necu ale paoufu, $i Nu era pisdruici sa nu fie ingrijitd de ei qi nici copztb .p1i{ie curilat Si de crengile uscateqi de omizi.$i vattul purta vestea,celdidoi copii cu pirul de aw pdnd ce ajunsede-osusuragi in crengile doi rhefi, care a
se allau drept in fafa iatacului craiului qi a crS.iesei

'$ F at
f

19
i!,
*

rt ,
i}

stetea incruntate h fereastrd, bdnuitoare Oi gaki.dt fiindcd nu se qtia cu cugehrl impicat. gi c6rld; frunzelor, numai ce auzi : Frunzdverdemerigor, Tare-a$ spunetuhrror, As fot snunesi n-amcui De un crai gi doamnalui gi de doi copii isteli, Mari, doi fefi-logofeti,
De-n nriiaci -i, -: f -Ja-rea,

r
*

fi

il u

Care moartea le-o dorea Si-alte fapte ne$djte... insiri-te mdrcdrit i e CEnd ar:zi cr5iasa cea rea ce susurau

speriatdde la fereastrd.Seara,cAndveni cr reascS.: o dor oasele, e bolnavdgi ci, ce cd cd. se va insenetosidecAtdacdse va odihni pe meri din fa{a ferestreiiatacului. Craiul, care ind?
ce erau, ii frcu totuqi pe voie, numai ca sd.sc;

ia

i ii:

i ii

$ f

nu doi
!0qr

il.

ii
ii
:i.

;i

tL

lud celedoud scdndurigi le puse in patul ei. liniqtea mai mare, scAndurile prinserd sd trosne Ior se desprinserS. cuvintele : Frunzdverde-a bobului, Jelulm-a$ qi n-am cui Jelui-m-ag craiului r, .:...:,-,,: : vedeti $i i-aqi spunesd. ' '...:l', r.. De cei doi feFJogofeli, ,.: ; : : Avdndpleteaurite... .r._t,,. Insird-tem5rsirite ! C6nd awi crdiasatoate astea,nu mai d6du ochli in gene toatd noaptea,de frici sd nu se trezeascA craiul gi sa afle ea& reie a idcut,
104

i
l

iar a doua zi, dis-de-dimineale, pomnci slujitorilor sd puie scAndurile pe foc, dar se astupebine crdpdturile,sd nu icape cu'mvao scdnteie cAt de mic5. Doud scdrrtei mici, micule, scaparatotuSipe horn qi cdzurdnu departe de casa, in poiana. pe locul unde cizLe crescl o n-ifd de busuioc. Un miel trecu pe acolo qi o pdscu. $i, cdnd colo, si vezi minune: tufa de busuioc era fermecati gi blana mielului prinse o culoareaurie, de toata frumuselea.Crdiasacea rea becu intr-o zi pe acolo,insolite de fata ceafrumoasd., care_i acum slujnicd.De cum era vdzumielul, ii ddduun crilit prin inimd., cici inleleseea ce nu-i lucru curat la dloc..Didu atunci porun_cd frumoasesd prindd mielul, fetei dar acesta fugi sprinten incolo. Fata dupd el, qi tot'aga pand Ia margineapddurii, unde se alla slAnain care locuiau copiii cu pdrul de aur,. Cald ajunse acolo, ce v.6za:in pragul casei se zbenguiau doi copii, o fatd gi un bdiat, amAndoicu piete aLii. RTlr. biata cu ochrilintd.intr_acolo, cici sim{eain imma ei ci . ... . reF-rogolelt nu-l erau strdini. Dar sigurAtot nu era incd. Mai intArzie ea-ceinte-rzie privindu-i, 9i cdnd venl inapoi la.*i;; ;;;; ce o tua crdiasala ceartd.Fata ca hAr, cA mAr, n_avuincotro'qi_i ;;vesu ce_a v5zut, Cand auzi crdjasa, numai ce se fdcu albi ca varui 1a iala de Irlca. - Fugi,cd. s-aperut I ii spuseea. !i - Nu mi s-apdrutce eraaievea.-- Ceera aievea intreabi gi craiul, care ? se nimbri si. fie pe-acolo, - Ia, aqaqi aqa,incepusi povesteascA fata ceafrumoasa. Zadarnicincercdcrdiasacea.reasd.intoarcavorba, craiul gtia una qi bund: s5.se adune toti copiii din impdrdlie la curte, Ia cules mergfuita-re atunci va alla ei care-i adevarui. qi Se adunard atunci la cude copiii de pretutindeni gi printre ei venirdqi cei doi copiicu ptetele aur, iqi puseserd de l"* fdiiiiJ" p"* pe cap a$aincAtpdreauchelbogi ca vai de ei, agaci_i 9i aqezard la pe coadd. Copiii se adunar6.in jurul unei movilile cu mdrgAritare 9i sdle ingire,in timp ce uecare povesrea r$l vrala.La u_rma T":pYi veni grrandu.lbalan.t-r careinceDu: Cicd-au fost de mult pe lume. Trei surori,ca o minune. C6tegtrele o floare. ca Cdteqtrele muncitoare. Auziqi, tu, cfai-mdrite ? lngird-temlrgdrite. Crdjasa rea sdri atunci cu gura : cea Un tS.ciune qi-un cirbune, Taci,bdiete, mai spune! nu Dar mama copiilor, care era gi ea de falA qi care acum prinsese . . inimd, cdciinleleseci cei doi erau copiiiei, spuse:
105

Un taciunesi-un ce_rbune, Spune,mdi copile,spune! Beiaful continua: Mai era qi-o piaza rea, Fatade boiersadea, Surorilor,cdteqitrele, Le urzea in taini rele,
I p f;raa .i1arr-*li+-

Ingird-temdrgdriteI Cr6.iasa rea sdri din nou cu.gura : cea Un tdciunegi-un cdrbune, Taci, bdiete,nu mai spune !

Dar biiatul nu o lua in seam6.9i povesti toatd

biiatului. Dar bdiatul nu se lasd, ci spusemai d duqi in pddureqi cum au fost crescutide cioban: $i acolo-ncodri,sus, Unde-istdni din zdvoi, .,r :.,,:,:,:; ,r., ,. .t:.1 Tr6im, mdri amAndoi. ' ';;_ il.:rr.. t, , A aJlat-ocucul sur $i-a spus-oceluilalt, A allat-o cucul su-r *:1-,l ii.:l .,..1.. $i a spus-oimprejur. ,'.;.iti :.'. :tl'r i:,: Mierlei,ista i-a fost cantul, De Ia ea a prins-ovdntul. :1,1 1,:;1-r:;;.],;,i noastra, $i-aga,povestea A ajuns la dumneavoastre, Ca s-o spunemcu glastare... Inqird-tem6rgdritare ! Si spunAndacestecuvinte cei doi copii pe cap, iar mAndrelea plete de aui li se r de ior ii imbrStigdpl6ngandde bucurie, $i si vezi bd-iatul povestea, mdrg6ritarele ingirasera ki se de Craiul ruginat de fapta lui, cu bucurie iqi ?poi manios dddu porunc6 ostaqilors-o lege pe' ducd in inima codru.lui,unde s-o deapradd fiarelir l'FAni ia
craiul gi cu cantecul celor trei fete, cu ingeldciunea: 6r5.iasa cea rea sta ca pe jdratic. de spaimd, c6nJ

crdiasaqi trdiri apoi ani indelungali,impreund. cu adancibetranete.

a vrut ea sa facd cu cei doi copii. pe fata cea

106

p F
n
: ':

i
i

sANZIENE

I
i
:

,l r
t1

ii i rli
i
I l

,i

i 'li
ll

ii rlii

ti ii rii
itl

il )

il iii il
tl

ii i

iiil

a
j

DE INFT0RE5TE VARA rE TEtUt ?

. De mult, de mult, teiul infloreaca gi ceila.lficopacila inceputul primdverii. Nu erau flori deosebite, el era -utqr.rmii dar i .e d5duse.gtifi cd teiul are frunza in formi de inimd. "u "e
sd vd.povestesc acum s_aintAmplatin vremea ": .*"uy canolsus umbla prtn tard si nu era incd cunoscur. Topifl indrdgeau, ii povesteaunecazurilelor qi mAinile sale bune alinau durerea unora. EI nu.!:egus9 inci apa lordanului. Nici cel mai bun prieten al siu din copildrie, Ioan, nu venise incd la apa Iordanului Ja prop;dduiasce sosreaMAnfuitorului. Acestea se intamplaserd nu incd. mergeaprin lari qi lucra ca iulgher qi asculta tot .Isus ce_i

TJ:t"r:-1:,:T,"-iii,9i pnvt rn lnrma .lor.Ioan era incd in pustiu qi asculta voceaDomnului careil invdla ce trebuiesd prediceoamenilor. Uneori,insa i| perasea peqter.a munte. Acolocreqtea^ di pufind iarbd, de jur impiejur nind numai tufe gi spini, ca:-eaveau tnsa ceva liucte, Aceste fructe erau hrana lui ioan. . Albinele sdlbatice, care erau lalnargiaea pustiului, ii ddruiau
Merseloan, ietr-o zi, la oamenii. care,giaveausaful in apropiere. Pedrumlrecu pe hnga albinelesdlbatice ie spuse: qi - V-oi,.dragelor, m-a!i ajutat de mulie ori M6jrr", cAndo sa md intorc, diruiS-mi din nou dinmierea voastri. Ele ,"."aira ii i rrr_U flri qi ii spuserd: - Vezi tu cipqunile verzi cu mii de flori colorate,urrde g6sim nectaiul din care pregdtim mierea ? Auzi S1sunetul de moarte ai secerei ? $i tocmai era seard.Din Jiecare casi se auzeaun sunet ascufit gi dur: 'Tenc,tenc,tenc...' Ioan spusealbinelor: -. Dar voi qtifi cd aga trebuie si fie, aitfel numai existd fdn la iarnd qi animaleiefldmdrrzesc. - Qi noi ?- zumzdirl, albinele. Nu mai gdsim acum nimic I Mierea pe care a.tnpregdtit-odin mullimea de flori o folosim penku copiii nogtri. pulin putemsa-!i .aam*ai"., "*a J Ji'ie rntorci, pentru.{umai ca te.cunoa$tem gi ne iubegri. bine Aruncrloan se intristd, cdci gi_adat seamaci . ceeace are unul nevoie trebuiesa ia de Ia ceilalti Daci piqunea ar mai fi inflorit mult timp, ffuul nu ar mai Ii fost bun.

ce stiasi ce_ea nu-i povJsteau, pentruca putea

r09

Cum mergea cetresat, oameniiil salutau sfigg!_gi.smenti; el cdci gtiau ce el era un om pios, cucernic,care trdia in pustiur:qiv.orbga toli cu Dumnezeu.Dar de data aceastanu raspunseld saluful 1or,cici cdzusepe gdnduri sub tei gi era foarte tdst. Nu observSniti rirdcar pe prietenul sd.ucare veneape drum gi se aqezi in fala 1ui Abia c6ndacestaii spusecu glasulbl6nd:
- Ioal, de ce eqti supirat ? -

pomta impreundspre casd. intfunplat9i in acelaqi timp ii

asculeacoasa:tenc,tenc,tenc... . Isus pusemina pe braful prietenuluiqi ii spuse:"'. Nu mai ii tdst I Pentru frecate neez, exigta o .alinare; un
In dimineala urmS.toare, cArrdtoti oamenii d

puteai sd{ vezipe Isus, carestitea lAngdteiul cel igi pune m6inile pe trunchiul sdu qi vorbeqtecu qtiut ce a spus, A venit vara qi s-a strAnsrecolta,a verii! zemoqi,apoi iarna, $aul a fost vanturat, ldna sc6i De Crdcir:n a venit Ioan gi a adus prie minulat pe care il gisise in mlrnte. : - Peacestati-l ddruiescde zhtata cd estelil
na ci cr rflptrrl tirr

cum
nua

- $i eu am ceva deosebitpenffu ziua ta, decit atunci. Ifi mr:ltumesc pentru piatra nobile, I
ioal se g6.ndea mereu ce fel de cadou

pdm6ntul sunt legafi intre ei intr-un mod

lumea $tia cd. el nu voia si aibd nimic. in aspru, de cwea gi de sandaleledin picioare nu veneanimic in minte. Iarna a trecut, a venit primdvara qi toli infloreasce. Mdfiqoriigalbeniai selciilorscoasera inverzird $i trebuie sd. gtili cd toli copacii de

nu inflorise inc6, ceilalli copacinu l-au luat in vbz6ndcA tot nu infloreqteau inceput si-i spundr - Hei, domnuleTei. nu te-ai trezit?Pri se iEceaci nu aude. Foarte incet au apdrut mugurii frunzelor, floare.Ceilalli copaci incepur6sd. spund: - Un copacrespectabil infloregte fructe.Voi v-a1ilenevit? Teiul se intristi dar nu spuse l
ahrreFr; .li. h^rr.

'.t .

Vreo

el11

I
Il0

V:ei si mori ? Erai tot-u.g! copdgfrumos I Trunchiul Un .9i ramurile tale sunt ca ii ffuizd, asemeniugei inimi. Dacd nu vrer sa inJloreqti atunci nu vrem sd mai awim de tine. Teiul tremura de durere, dar nicdieri in !a-rateiul nu arata nici ceamai micd {loricicn, Ceilalli copacis-au depdrtat de el. Nimerunu l-a mai bAgat seamdgi aqaa trecut luni dupdluni qi el a fost uitat. in A venit din nou timpul pigunilor inflorite, cdnd soareleured.sus pe cer gi din nou se awea acel. sunetprevestitor moarte:renc.tenc. d.e tenc... Din nou florile trebuiri sd moard, A venit ziua de nagterea lui loaa. El s-a intors din nou din pustiu. Cu o seardinainteIsus veni 1atei, iqi puse mdjnile gi obrazulpe Uunchiul siu qi ii spuse: - Dragi teiule, ai fost credincios mi-ai respectat rugemintea. $i poli sd in{loreqtiqi nici un copacnu va aveasplendoarea Acum florilor
rate.

Si pentru ci nimeni nu maj privea teiul nimeni nu vdzu cA era plin de bile mici care se legdnaucAtedou6.de o codili, la capdtul unei frunze,Un oftat adAne strdbdtuttrunchiul teirilui qi toat6iit,r1.l"..e a desfdcurd in mii qi mii de floriceleaurii qi luminlud. i:r frunziqul verde. Sfaltul loan ven.i in ziua u_rmatoare, 24 Iunie, ziua sa de pe na$tere, hnge tei, curiosde cadouipe care-lva primi. Acoioil chemase prietenuJ sdu. De departe se a.uzeaun zunzejt qi vantul aduceh.o mireasmS. dulce. El nu observd nimic. Isus caresteteasub tei, igi ridica bratelesi spuse: - Ioane,privegtecadoulde ziua ta ! Teiul a inflorit cd:td nici un alt copacnu mai are flori qi albineletale au unde gdsi nectaruldulce. Privegte, Ioane,$i ascdte cat de frumoszumzdie. O lum1nAapdru pe fala lui Ioan care ingenunche,iqi ascunse - . ^ fala in veqmintele prietenului sdu gi vdrsd laciimi de bucurie qi de muJtumire. De atunci teir:l inlloreqte ziua lui loan. de Traduceredin limba germani de pu$a Munteanu

l]l

FRUMOAsA NOAPTE DE
intr-o seardde vard,piticul R6ddcinel il a.lcopacului, careqtia atit de multe despreP;mAnt; Era o zi fierbinte. Spiritul copacului ar.dta f5.ceapldcere Spiritului copacului. in sf6rqit, rds. Cdnd privi in sus, vezu capul Spiritului dinspre trunchiui copacr,rlui. Vocealui ii spunea: - Cine scurmd la picioml meu de rddicind? Dejos veni rdspunsul: - Sunt eu, Rdd6cinel Aq vrea sa te intreb ce: ! - SoarelestrS-lucegte in ceamai lung6 azi lu. Luna plind seva inalfd in curdnd pe cer. Ici ardepdm6rrtul,noapteae treazd, Zborlicurici $i toarevegheaza, Nimfe,pitici,'fluturi de noapte,
Spiritul copacului privi spre cer, din nou in incepu s5.vorbeascS.: dormit. Riddcinel l-a gddilat Ia piciorul lui de rdc

Duhuri de st6ncd, deasupra pe lnunte

,.i

Vor tofi,jubildnd sd danseze, Vor nimfedansAnd serbeze. si Yezysus pe munte ardeun foc, Oameni se strang impfejur, fac un for Pariul gonegte unde qi valuri, in Ci Spkitul-Apeis-ajungdla maluri. Un Spirit al Muntelui bun, Jiniqtit Priveqteal Lunii dans vechi, mijestrit, :. Din crengtropotesc piticii in cete, Amll solar petrecAndcu ldmpi, felinzire Si cAntemarii h-:miniceregti, Sebucurd oricepitic ce-ntAlneqti. Iar Luna arginteazdsolarul ei aur C6ndforfotatrecelrrind pestedealuri, Asculti ! Oameniic6:rt6: Noaptede SAnziene, noaptede S6nziene Ne-aduci Christosin poiene! pe El binecuvAnl4 cAmpiiqi pddud BinecuvfuitErodirea intresii natud !

u2

Deodatd, piticul Ridacinelvdzu o fldcdruiedans6ndin fala unei . pietre. - Un licurici, stdgael agitatgi segrdbi intr-acolo. bl"gr: ?9. ll" sd apucefldcdruiacu mainile dar ea sdri mai departe, Piticul RS.ddcinel porni sdrind dupd ea qi toatd ceatapiticilor fdcu la fel: Hopa-hop, hopa-hop Topa-fop lopa-top! $i Hopa-hop, hopa-hop qi I Topa-top lopa-1op Aga rdsund mereu.Era v:1 z:tri-ze1 vesel,iar greierii $i-un le_rait igi ceteraude zor muzica. Curiogi, din gaurile'pemantulul, au venit cativa spi-ridugi inhrecafi. Ei nu puteau si. danseze pentru ca nu se puteaubucura.Priveau morocdnogi sub Urariiintunecrii. pe - Cegdldgie Celume nebund! I Atunci deodate vdzan ciuand steledin cer. Toli piticir stngard: Ahh I Ohh I intunecali fugeau speriali inapoi in gauile -,.*"-aj-Til"Utt pamajrm.lur. Rddicinelprivi lung in sus la stele$i gendi: - Cefrumosestetotuqi si fii pitic qi si priveqtiminunilelumii !

il il

-Waldorf, _. - Traducere din limba germand de colectirrl educatoar.elor din invdldmentul Alternativ din Grddinila ;;j:N;;""..

il

rl l,

ZIUA NASTERE DE

! ,

TSHTORIA UI\IUIiNEER
I: y-:"3* impdrdlie a cerului trdiau fericite cetele ir:gereqti. Glasurile divinerisunau pestetot. Deodatd, rngerprivi prinie lo_r un nbri curios'sd alle dac6. mai existd. altcevadincolo de imp'are'tia gi ]or, - O ! strigdel deodatd. esteacolojos.q" Ce -"i" inrunecat? - intunericul acela de jos este de fapt 'f"-.u, 9i i.ir.rf ma-re. "p*. ""f - Pot se coboracolo? - intrebemicul inger. - S-arputea ... ! - spuseingerulcel mar-e. Dar ce wei sd faci acolo? . Lumeaesteinfunecoasa goalagi te_aisimfi tare sinsu:.. qi - Dar pnv-eqte strigdmicul inger.Lumea va ntUt mal frumoasd. , _! A,cuTesr^e toata rosre9i in jurul ei pluteqteun nor jucdug. pot eu acum sa cooor? Tohrqiingerulcel mareii spuse. - Mai aqteaptd. clipe,estepreadevreme. o -^ J;i!a-te!- strigdmicul inger.Cefacegalbenulacelain lume ? * ,gi el vdzu cum o lumini galbeni piiunde in lume qi mai vedea cum un albastruil protejape roqu. - Pot eu acum sd. cobor? - intrebd. ingerulmic. Pdmenhr.l acurnunit $i un ma:-e era elefantse apropie. * intrebd el o qoparldcare statea eqti tu ? la soarepe o -,^o**- "*" Dlatra. - in orice caz sunt mai bdtr6nd. ca tine, spuseea, qi eu Stlu ce o minune seva intAmplacurdndin lume. Se tdri qi iute se ascunse.. Elefantul igi miqcd ugor capul greoi, plecdndatent pe drumul lui mai departe.Undevain f"-l-.r" un deqert, a391o- un leu singur-singurel. O pasire coloratd zburi e1a in Orumul lui slrlgandu-1:
- Vino dup6 mine vei trdi o minune $i ! Imediat leul alergddupd pasare. Pe_ pdqune, stetea o vace care incerca cu coada sd dea o muqtele la o parte dar o muscd.tot ii dddeatdrcoaleintrandu-i in ureche. - AleargS.-neqi vei trAi o minune ! Vaca crezu ci nu-i ceva aqa important Si pascu mai departe paad se sd.furd. Pe o poienitd, in pddure stdtea o ceprioard qi un . cerb gi sub un brad, o vuh:d.
:

117

i li

Cioarastrigd: - Alergafi-md qi veli trdi o minune I $i toatealergauuna dupd cealaltd. Tot mai mr-rlteanimale veneau in lume. in ap5.jucZru pegti, lebdda inota, cocostarcul stetea pe mal iar broasca oricSia pi'iil iarb-i gi toate parcd strSluceauin celemai frumoaseculori din lumea !4t894g3, - Pot acum sa cobor? - spusemicul ir:rgerag. - Aqteapti o clipi, estepreadevreme. Micul ingeraqnu mai aveardbdare. Deodatdl el i vizut cum toate culorile din lume s.au transfrT.a oe.s--a:r h^ansformat intr-un frumos curcubeu. in lume cre$teau pomi $l ln oreau florile, 9i io{i-o,qe4u 0r e printre ele zburau fluturaqi ia:. gdzelesdreau prin iarb.e;,ti.p,Jp+,,r$! cerau :Le cisulele tarandu-se pe pamalnt. terandu-se pSme.rrt. i .].,,,...
- Pot eu acum sd.cobor ? - intrebi micul i

'oui,3i"kl':ti"**

Ingerulcel mareii spuse: - Da, acum poli si coboridar nu poli sd copil, dac5.vrei sd.vii in hme. Dd-mi aripioarele p6n5. vei cAred veni inapoi. - Vezi tu curcubeul acela colorat ? Peel poli I frumos pod?iiitre cer qi pdmdnt.Triiegte in pace sd vii inapoi.
Pdgimicul inger pe podul colorat, cdldtorind - Dar cum pot eu si cobor firi aripi ?- in Atunci ingerul ce1 mare ii spuse:

Traducere limba g din

t I

t 1
I ! I
118

i i

: :,

POVE5TEA TUtORII.OR
Departe, undeva pe t6rimui fermecat ar culorilor, traiau odatd trei z6nri:-surori, de caremaj frumoasdqi mai generoasE. care C* aveapdrrrl lung, de un alba'struinchis precum adancul , ,; T3 Trr. " ma-ritor, oc"nu uot cu genelungi, mdtdsoase, noapteade vard. Ea ca era zlna apglor. a mdrilor gi a oceaaelor,. lacurilor a_le a c;ror pr";;ir"i ;; puteau fi p[trunse de ochii pdmaatenilor. Era impdrdteasa vazduhur or ditt. necuprinsele noptride vard qi a oglinzilorlimpezi ale ITTTI" curlror de munte, stepaneasingurd pestevegnicii,demnd, ftnlgtita 5i puternicd. impdr'teasa nopfilor era insi tris6. Ea nu_gi v6zuse surorile d.e amar de vreme; atdt de mult timp trecuse,cA qi uitase cum aratau. Obositdde atateacElitorij.printre stele,ud"""a .dor_JJli .aA.a rntr-un somngreu ca uital.ea. Abja cdnd se kezea,zdnaAlbastrddomolea apelei:rvolburate qi cerurile innegurate, picurand .t lp din azurul ei fermecatpesteefe'$i afunci-cerul se inseninagi "" up"f" .J fimpezeau ca prin farmeccdciea eraImpdreteasa Albastre. $i departe... foarte departe stip6_r:.ea sora m{locie... zana risdriturilor qi apusurilor insAngerate, stdp^Ana flacaritor fi l.laratecutui. E. cald6 9i bund ca pAine dir, avea obraiii roqii ca , -o "r3 doudmere,buzelezmewii iar pdrul ,ogr, "lrptor, p*u fo""f"i p*," o mantie lungdroqiegi o diademd o dimineata "a ca de vard. ea obosea se ldsacuprinsd. somn.Atunci, pddurile gi de -., campuea_rdeau $r ^"ji:^"11.T-",1 sub dogoarea neindurd.toare secetei. a IerburiG,florile qi copacii se ofileau. Dar cArrd stdpAaa focului ;;r;;, flicdrile se domoleau,. vietdlile se trezeaula viaid, infloreau t"" qi garoafele "";;;; marginilegrddinilor,aaJ"*- rn parg, iar l?{! T,""i ciregele cdpqunile T."i"y bucuraucopiii.Ea erajmpdrdtea*a qi "r.."f. noslr. straie de borangic cu marame aurie legitoar"* a'agafarraf". 9i micd cutreiera c6mpiile Si g9ce.aspiceli de grau,'inflorea Z6na cea in poieni narcisele galbeneqi lalelele.CAndadormea, nori" ueqtei"au, unreie t uscate acopereau pdmdrrhrrile, vdnturile toamnei "" maUraL ierburile qi petalele moarte.

Ceamai micdzdrd avea pdrutberJ,i";;;;;'ti"iur"a;",

p*tu

lI9

Papagaligalbeni o trezeaupe zdnd qi afuncl raoea veseraprln uvezlj se caiselegi corcodugele coceau,dovleciise umflau in pantcce, floareai z6mbea. 15mdi1e dideau in rod. soareiui Mezina era bogati qi puternicd, avea tot aurul Gatbend. cdldurasoarelui.Era impdrdLeasa Spre seari., fluturii galbeni s-au intAlnit cu
asfinfitului gi cele doui zdne - cea mijlocie qi cea mieA . sre

Ele au intins bralele si se imbri,tigezegi atunci O nou5.cirioare apdruse in lume: portocaliu. au pornit sa-qi caute sora mai mare. Au gdsit-o,Dor inghefat pe tAremd ei, iar apeletd.cuserd adfurcullli in teasaGalbend trimis fluturii ei galbenis-o m6rrg, i-a atunci, pentru prima oari, iarba a inverzit, po :' aveao noud. culoare:verde. Roqie shopit-ope z.ena a cea. . Impdrdteasa a diminelii qi minune - in acea clipi liliacul ei

devenitportocalii$i pe pamantau apirut pentru pri

ea

qryplut parcuriie,iar fluturii violetzbuau pretu' '

Z6na ddruise pAmdltului o nou5. culoard:

Bucuroase s.auintalnitzAnele ca suroii le intAlni intr-o lumind a1bd,-adevfuate, nescat portocaliu, gi albasbu, rogu,galben, verde violet.

i
I

120
)

NOAPTE TOPII BUNA,

Obiceiul de a spune copiilor, la culcare, ,Noapte buna,, n_a existat totdeaunape lume. El e vechi, foarte,foartevechi, dar are o poveste.Sav-o spun gi voud. De mult, tare de mult trdia un spiridug at pEm6ntului. El era tare, tare amSrat. De ce ? Fiindce era urat, urAt de tot gi mic cdt un bob. De acgean-avea nici un rost pe lume. $i sufefea amarnic, cd.ciinima lui era la fel de frumoasi ca a celorlallispiriduqi. - . . _irklo zi, el a plecatin lumi. Spre seard,aude pldnsul unui bdjat. Spiridugr{ cel urat a cautat $i a gisit un b6ie!el. Era singur in casd., era tltur-refc, Ai lui au plecat. Afari era v6nt, crengile copicilor trosneau. Copilulpl6ngeaqi nu puteaadormi. Spiriduqul cel lErd.rost n-a mai stat pe ganduri. A fugit repedepAnd la palatul letrgnei N9p!i. Noapteanu era a$a cum qi_oin;hip;e copiii I Era.o bdtrrini bund, In palma ei scAnteialuceafdrul de seard qi pe cap ii sheluceao cununS. stele,iar la picioare de avealuna. Spiriduguls-a aSezat genunchiinainteaNoptii qi i_asous ; in - Ascdta-mi rugdminteaI Cat line intuneiicul, opregtevantul qi trosneful copacilor. Lvmineazd,cerul cu stelele tale ! Ahrnci somnul va venicumintela genele copiilorqi i va adormi.Fli Noapte bund. ! Buna Noapte i-a ascultat rugdmintea.Vdnfu,l s_a oprit, crengile copacilorn-au mai kosnit. Noapteaqi-a.luat cununa de pe cap qr a a.runcat-o in aer. Apoi a aruncat luna. . 3,lgp1tj Spiri_duqul mic a mulfumit bunei Nopli qi a cel luga mapoila bdie{el. "-..-9.1d Copilulnu nai plingea, Era gata sa adoarma. a *at ,,Noapte rosroe^su ca lrprldu$ul se-i Sopteasce: bund,,qi eI a adormit. o!T11"-$"1 plecatmultumir ce Ei-agesit un rost pe lume. ^":t,Tt".u ^cum purea n $ et lolositor.Mergea le spuni tuturor copiiloicare nu sd adormliniqtifi, cand sunt singuri noaptea, de bune iat lat arr. o" ^ cafea cunoscut-o. ""ii Dar p5:aantul e mare. Copiii sunt mu1!i.Spiridugulcel folositora nu lazut _c-a poatealergapestetot. Era gata sa devind'din ,ro'r,,_arat. rj9r parinifl nu ]-au lasat !Au inceputsi spund gi ei copiilor,la cu.lcare: 'Noaptebun5.l" Copiii atata a$teapte, audd celedoua cuvinte.pentru ei acestea sd buna, lor pdrinlii, pe pamanteste 1111T1": l,t]o.ptea epoate a.supra vegheazd pace.ijomnul copu.lor fi liniqtit, plin de vise". Traducere dup6. poveste limba germald o din
t2l

BIATINERAFIE
1. Colectiv, intern uz 2. Ana Lulinschi 3. V. Gafita9i C. Aldea Material ajutitor pentru grediiiife, i964 Versfi cantecin grddinile,EDp, IgTg Razede soare, culegere texteIiterare de pentru pregcolari, EDp, 797 4 ... ,,1,, ,, ,

4. Kutik , Christianeqi Carteaanotimpurilor Eva-Maria Ott-Heidmann 7. Sehlin, Gunhild 8. Streit,Jalob 9. Colectiv

}/r4u

Migdruqul Mariei, Ed. Piticul Rdddcinet, I Ed.

q qP

. . i . ' . .

::,'ril'l:

grddinige

122

TUPRINs
ARGUMENT pagina 1 SFAR$IIUL DE VA-RA Scoica pe$tele Si pagina s _ flovestea pescaruluiSi a pestiiorului auriu pasina Z SAR.BATOAREA RECOLTEI Sabiade lumind Papinri5

coptta regetuiiiiietate de flscer-i pagina 1g , prinlesaqi balaunil pagina21 povestea painii pagina 23 Ridichea uriaia pasrna 24 SARBAToAREA LAMPIoANELoR Aurul stelelor pagna 2Z poveste pitici cu pagina 29 L;mpifelc SfantuluiMa$in pasina31 Legenda despre bjnecuvdntarea ogorului cema$a sau norocosului pasina 35 SARBATOAREA SFANTULUI NICOLAE C\rmgi_a gisit Sf6atulNicolae ajutor ua pagina39 povestea Sfertului Nicolae pasina4l SARBATOAXEA NAS1ERII PRUNCULUI ISUS Ceutarea Regelui Tainic pagna 45 Cumqi_a primit mdgarul secretul panna 4Z Decesebucurau oifle in pre,;ma Crdciunului pagina 49 lum I s_a promis vifelugului marebucurie o paginaS0 CEITEI MAGI Ceitrei inlelepfi pagina 53 Fetitade Zdpada pagina 57

'

'

'

fulguluide zepade Povestea Pagina61 luni douasprezece Cele Pagina 63 MoqViscolqi Primivara Pagina69 DE SARBATOAREA CARNAVAI Ghiocelul Pagina75 Masenka urcul $i Pagina76
a^Iil'. iahnraarlllri

Pagina 78 PRIMAVARA Bobul de grau Pagina 83 Povsstearindunicii Pagina 85 Micul soare Pagina 86

DE SARBATO.iREA PA$TE LunadePaQte

Pagina89 de cu Rilelepurilati cerabugul aripioare aur 91 Pagina Ceitrei flutud I :. P a g i n9 3 a . Celetrei limbi Pagina94 RUSALIIE TrandaJirul fare spini Pagina99 ' . . - 1 . n . . , : . - . ,. , Copiii cu perul de aur . ' . . . ' . Pagina102 .. . i,:,:,: SANZfuENE Dece inflore$teteiul va.ra? Pagina 109 _ r . . - r . l noapte vare de Frumoasa ,-. ..,,. Pagir\^ 112 I :.... , ZIUADE NA$TERE '. ti:;lr.r ',:., C etoria unui inger Pagina117 culodlor Povstea .. Pagina119 Noapte bune,copii Pagina121 Bibliogralie Pagir'a 722
. . : ..: i']:::: .: ::

,, 't,l:, . .

124