11.6.

2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/1

I
(Acte adoptate n temeiul Tratatelor CE/Euratom a cror publicare este obligatorie)

DIRECTIVE

DIRECTIVA 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI , din 21 mai 2008 privind calitatea aerului nconjurtor si un aer mai curat pentru Europa ,
PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, , (2)

avnd n vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene, n special articolul 175,

avnd n vedere propunerea Comisiei,

Pentru a proteja sntatea uman si mediul ca ntreg, este , deosebit de important s fie combtute la surs emisiile de poluani si s fie identificate si puse n aplicare cele mai efi, , ciente msuri de reducere a emisiilor pe plan local, naional si comunitar. n consecin, emisiile de poluani atmos, ferici nocivi ar trebui evitate, combtute sau reduse si ar , trebui stabilite obiective corespunztoare pentru calitatea aerului nconjurtor, lundu-se n considerare standardele, ghidurile si programele Organizaiei Mondiale a Sntii. ,

avnd n vedere avizul Comitetului Economic si Social , European (1),

(3)

avnd n vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotrnd n conformitate cu procedura prevzut la articolul 251 din tratat (3),

ntruct:

(1)

Cel de-al saselea Program comunitar de aciune pentru , mediu adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iulie 2002 (4) stabi, leste necesitatea de a reduce poluarea la niveluri care s , minimizeze efectele nocive asupra sntii umane, acordndu-se o atenie special populaiilor sensibile si , mediului ca ntreg, de a mbunti monitorizarea si evalu, area calitii aerului, inclusiv depunerea poluanilor, si de a , furniza informaii publicului.

Se impune revizuirea n mod substanial, astfel nct s includ ultimele descoperiri din domeniul sntii si al sti, , inei, precum si experiena statelor membre, a urmtoare, lor acte: Directiva 96/62/CE a Consiliului din 27 septembrie 1996 privind evaluarea si gestionarea cali, tii aerului nconjurtor (5), Directiva 1999/30/CE a Consiliului din 22 aprilie 1999 privind valorile-limit pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulbe, rile n suspensie si plumbul din aerul nconjurtor (6), , Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European si a Con, siliului din 16 noiembrie 2000 privind valorile-limit pentru benzen si monoxid de carbon din aerul nconjurtor (7), , Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consi, liului din 12 februarie 2002 privind ozonul din aerul nconjurtor (8) si Decizia 97/101/CE a Consiliului din , 27 ianuarie 1997 privind stabilirea unui schimb reciproc de informaii si date provenind de la reele si staii indivi, , duale de msurare a polurii aerului nconjurtor n statele membre (9). Prin urmare, din motive de claritate, simplificare si eficien administrativ, se impune nlocuirea celor , cinci acte cu o singur directiv si, dup caz, cu msuri de , punere n aplicare.

(1) JO C 195, 18.8.2006, p. 84. (2) JO C 206, 29.8.2006, p. 1. (3) Avizul Parlamentului European din 26 septembrie 2006 (JO C 306 E, 15.12.2006, p. 102), Poziia comun a Consiliului din 25 iunie 2007 (JO C 236 E, 6.11.2007, p. 1) si Poziia Parlamentului European din , 11 decembrie 2007. Decizia Consiliului din 14 aprilie 2008. (4) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.

(5) JO L 296, 21.11.1996, p. 55. Directiv modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului , (JO L 284, 31.10.2003, p. 1). (6) JO L 163, 29.6.1999, p. 41. Directiv modificat prin Decizia 2001/744/CE a Comisiei (JO L 278, 23.10.2001, p. 35). (7) JO L 313, 13.12.2000, p. 12. (8) JO L 67, 9.3.2002, p. 14. (9) JO L 35, 5.2.1997, p. 14. Decizie modificat prin Decizia 2001/752/CE a Comisiei (JO L 282, 26.10.2001, p. 69).

L 152/2
(4)

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

Atunci cnd s-a acumulat suficient experien privind punerea n aplicare a Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 decembrie 2004 pri, vind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile , aromatice policiclice n aerul nconjurtor (1), poate fi luat n considerare posibilitatea de a fuziona dispoziiile acesteia cu cele ale prezentei directive. Ar trebui s existe o abordare comun privind evaluarea calitii aerului nconjurtor n conformitate cu criterii comune de evaluare. Pentru evaluarea calitii aerului nconjurtor ar trebui s se in seama de dimensiunea populaiilor si a ecosistemelor expuse polurii aerului. n , consecin, se impune defalcarea teritoriului fiecrui stat membru n zone sau aglomerri care s reflecte densitatea populaiei. Acolo unde este posibil, ar trebui s fie aplicate tehnici de modelare care s permit interpretarea datelor punctuale la nivelul distribuiei geografice a concentraiei. Aceasta ar putea s constituie baza pentru calcularea expunerii colective a populaiei care trieste n zona respectiv. , Pentru a asigura reprezentativitatea si comparabilitatea pe , ntreg teritoriul Comunitii a informaiilor colectate privind poluarea aerului, este important s se utilizeze tehnici standardizate de msurare si criterii comune privind num, rul si amplasarea staiilor de msurare pentru evaluarea , calitii aerului nconjurtor. Pentru evaluarea calitii aerului nconjurtor pot fi utilizate si alte tehnici n locul msu, rtorilor si, prin urmare, se impune s fie definite criteriile , privind modul de utilizare si precizia necesar a acestor , tehnici. Ar trebui s fie efectuate msurtori detaliate pentru pulberile n suspensie n zonele rurale, pentru a nelege mai bine impactul acestui poluant si pentru a dezvolta politici , adecvate. Astfel de msurtori ar trebui efectuate n concordan cu cele ale Programului de cooperare pentru supravegherea si evaluarea transportului pe distane lungi , al poluanilor atmosferici n Europa (EMEP) elaborat n temeiul Conveniei privind poluarea atmosferic transfrontalier pe distane lungi din 1979, aprobat prin Decizia 81/462/CEE a Consiliului din 11 iunie 1981 (2). Acolo unde starea calitii aerului este bun, aceasta trebuie meninut sau mbuntit. n cazurile n care nu s-au atins obiectivele privind calitatea aerului nconjurtor stabilite prin prezenta directiv, statele membre trebuie s acioneze astfel nct s se conformeze valorilor-limit si , nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, s se ating valorile-int si obiectivele pe termen lung. , Riscul generat de poluarea atmosferic asupra vegetaiei si , ecosistemelor naturale este cel mai semnificativ n locurile aflate la distan de arealele urbane. n consecin, evaluarea unor astfel de riscuri si conformarea cu nivelurile cri, tice pentru protecia vegetaiei ar trebui s se concentreze asupra locurilor aflate la distan de arealele construite. Pulberile n suspensie (PM2,5) au un impact negativ semnificativ asupra sntii umane. Mai mult, nc nu a fost identificat un prag-limit sub care PM2,5 nu ar prezenta nici

(5)

un risc. n consecin, acest poluant nu ar trebui s fie reglementat n mod similar celorlali poluani. Abordarea ar trebui s vizeze reducerea general a concentraiilor n zona urban pentru a asigura faptul c o mare parte a populaiei beneficiaz de calitatea mbuntit a aerului. Cu toate acestea, pentru a asigura oriunde un nivel minim de protecie a sntii, abordarea respectiv ar trebui s fie combinat cu stabilirea unei valori-limit, care, ntr-o prim etap, ar trebui s fie precedat de o valoare-int.
(12)

(6)

(7)

Valorile-int existente si obiectivele pe termen lung pen, tru asigurarea unei protecii eficiente mpotriva efectelor duntoare asupra sntii umane, vegetaiei si ecosiste, melor, determinate de expunerea la ozon, ar trebui s rmn neschimbate. Ar trebui s se stabileasc un prag de alert si un prag de informare pentru ozon, pentru protec, ia populaiei generale si, respectiv, a categoriilor sensibile, , mpotriva expunerilor de scurt durat la concentraii mari de ozon. Respectivele praguri ar trebui s declanseze di, seminarea informaiilor ctre public privind riscurile expunerii si, totodat, punerea n aplicare, dup caz, a unor , msuri pe termen scurt n vederea reducerii nivelurilor de ozon acolo unde pragurile de alert sunt depsite. , Ozonul este un poluant transfrontalier format n atmosfer din emisiile de poluani primari menionai n Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului , din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naionale de emisie pentru anumii poluani atmosferici (3). Progresele realizate n vederea atingerii valorilor-int pentru calitatea aerului si a obiectivelor pe termen lung privind ozonul sta, bilite n prezenta directiv ar trebui determinate prin intermediul valorilor-int si al plafoanelor de emisie prevzute , de Directiva 2001/81/CE si, dup caz, prin punerea n apli, care a planurilor pentru calitatea aerului prevzute de prezenta directiv. Msurtorile n puncte fixe ar trebui s fie obligatorii n zonele si aglomerrile unde sunt depsite obiectivele pe , , termen lung pentru ozon sau pragurile de evaluare pentru ali poluani. Informaiile obinute din msurtorile n puncte fixe pot fi completate prin tehnici de modelare si/sau msurtori indicative pentru a permite interpretarea , datelor punctuale din punctul de vedere al distribuiei geografice a concentraiilor. Utilizarea tehnicilor suplimentare de evaluare ar trebui, de asemenea, s permit reducerea numrului minim necesar de puncte fixe de prelevare. Contribuiile din surse naturale pot fi evaluate, dar nu pot fi controlate. n consecin, n cazurile n care contribuiile naturale la emisiile de poluani n atmosfer pot fi stabilite cu suficient certitudine, iar depsirile se datoreaz total , sau parial acestor contribuii naturale, acestea din urm pot fi sczute din evaluarea respectrii valorilor-limit pentru calitatea aerului, n conformitate cu condiiile prevzute de prezenta directiv. Contribuiile la depsirea valorilor, limit de pulberi n suspensie PM10 care pot fi atribuite utilizrii nisipului sau srii pe drumuri n timpul iernii pot de asemenea s fie sczute din evaluarea respectrii valorilorlimit pentru calitatea aerului, cu condiia s se fi luat msuri rezonabile pentru reducerea acestor concentraii.

(13)

(8)

(14)

(9)

(15)

(10)

(11)

(1) JO L 23, 26.1.2005, p. 3. (2) JO L 171, 27.6.1981, p. 11.

(3) JO L 309, 27.11.2001, p. 22. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 368).

11.6.2008
(16)

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/3

n cazul zonelor si aglomerrilor n care condiiile sunt , deosebit de dificile, ar trebui s fie posibil amnarea termenului pentru ncadrarea n valorile-limit pentru calitatea aerului n cazurile n care, sub rezerva punerii n aplicare a msurilor corespunztoare de reducere a polurii, exist probleme acute privind respectarea acestor valori-limit n anumite zone si aglomerri. Orice proro, gare de termen n ceea ce priveste o anumit zon sau , aglomerare ar trebui s fie nsoit de un plan cuprinztor care urmeaz s fie evaluat de ctre Comisia European pentru a se asigura respectarea termenului revizuit stabilit. Disponibilitatea msurilor comunitare necesare care reflect nivelul ambiios stabilit n cadrul strategiei tematice privind poluarea atmosferic n ceea ce priveste reducerea , emisiilor la surs va fi important pentru o reducere eficient a emisiilor n termenul stabilit n prezenta directiv pentru ncadrarea n valorile-limit si ar trebui s fie luat , n considerare la evaluarea cererilor de amnare a termenelor-limit pentru ncadrarea n norme. Msurile comunitare necesare pentru reducerea emisiilor la surs, n special msurile privind mbuntirea eficienei legislaiei comunitare privind emisiile industriale, limitarea emisiilor de gaze de esapament produse de motoarele vehi, culelor utilitare grele, reducerea suplimentar a emisiilor naionale de poluani-cheie permise statelor membre si a , emisiilor determinate de alimentarea cu carburani a autovehiculelor n staiile de distribuie, precum si pentru abor, darea coninutului de sulf al combustibililor, inclusiv combustibili marini, ar trebui s fie examinate cu atenie, ca o prioritate, de ctre toate instituiile implicate. Ar trebui s fie dezvoltate planuri pentru calitatea aerului pentru zone si aglomerri n care concentraiile de polu, ani n atmosfer depsesc valorile-int sau cele limit rele, vante pentru calitatea aerului, adugndu-se orice marje temporare de toleran, dac este cazul. Poluanii atmosferici provin din multe surse si activiti diferite. Pentru a , asigura coeren ntre diferite politici, astfel de planuri pentru calitatea aerului ar trebui pe ct posibil s fie n concordan cu si integrate n planurile si programele pregtite , , n temeiul Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limi, tarea emisiilor n atmosfer a anumitor poluani provenind de la instalaii mari de ardere (1), al Directivei 2001/81/CE si al Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European si a , , Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea si gestio, narea zgomotului ambiental (2). De asemenea, atunci cnd se elibereaz autorizaii pentru activiti industriale n conformitate cu Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind , prevenirea si controlul integrat al polurii (3) vor fi luate n , considerare obiectivele privind calitatea aerului nconjurtor prevzute de prezenta directiv. Ar trebui s fie elaborate planuri de aciune care s indice msurile aplicabile pe termen scurt n cazurile n care exist un risc de depsire a unuia sau a mai multor praguri de , alert, pentru a reduce riscul respectiv si pentru a-i limita , durata. n cazurile n care riscul se aplic uneia sau mai

multor valori-limit sau valori-int, statele membre pot elabora, atunci cnd este cazul, astfel de planuri de aciune pe termen scurt. n privina ozonului, astfel de planuri de aciune pe termen scurt ar trebui s ia n considerare dispoziiile Deciziei 2004/279/CE a Comisiei din 19 martie 2004 privind ghidul pentru punerea n aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consiliului , privind ozonul din aerul nconjurtor (4).
(20)

(17)

Statele membre ar trebui s se consulte reciproc n cazul n care, n urma unei poluri semnificative cu originea ntr-un alt stat membru, nivelul de poluant depseste sau este pro, , babil s depseasc obiectivele relevante privind calitatea , aerului plus marja de toleran, n situaia n care aceasta exist, sau, dup caz, pragurile de alert. Natura transfrontalier a unor poluani, precum ozonul sau pulberile n suspensie, pot necesita coordonarea ntre state membre nvecinate n vederea elaborrii si punerii n aplicare a unor , planuri pentru calitatea aerului si a unor planuri de aci, une pe termen scurt, precum si a informrii publicului. , Dup caz, statele membre ar trebui s coopereze cu state tere, punnd accentul n special asupra implicrii timpurii a rilor candidate. Pentru a nelege mai bine impactul poluanilor atmosferici si pentru a dezvolta politici corespunztoare se impune , colectarea, schimbul si diseminarea informaiilor privind , calitatea aerului de ctre statele membre si de ctre Comi, sie. Informaiile actualizate despre concentraiile din aerul nconjurtor ale tuturor poluanilor reglementai ar trebui de asemenea s fie usor accesibile publicului. , Pentru a facilita gestionarea si compararea informaiilor , despre calitatea aerului, aceste date ar trebui s fie puse la dispoziia Comisiei ntr-o form standardizat. Este necesar s fie adaptate procedurile pentru furnizarea, evaluarea si raportarea datelor privind calitatea aerului, , pentru a permite folosirea facilitilor electronice si a inter, netului ca instrumente principale de punere la dispoziie a informaiilor si astfel nct aceste proceduri s fie compa, tibile cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European si , a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaii spaiale n Comunitatea European (INSPIRE) (5). Este oportun s se prevad posibilitatea de a adapta criteriile si tehnicile folosite pentru evaluarea calitii aerului , nconjurtor la progresele stiinifice si tehnice si de a , , , adapta n consecin informaiile ce urmeaz a fi furnizate. Deoarece obiectivele privind calitatea aerului enunate n prezenta directiv nu pot fi realizate n mod satisfctor de ctre statele membre datorit naturii transfrontaliere a poluanilor atmosferici si, prin urmare, pot fi realizate mai , bine la nivelul Comunitii, aceasta poate adopta msuri n conformitate cu principiul subsidiaritii, astfel cum este prevzut la articolul 5 din tratat. n conformitate cu principiul proporionalitii astfel cum este enunat n respectivul articol, prezenta directiv nu depseste ceea ce este , , necesar pentru atingerea acestor obiective.

(21)

(18)

(22)

(23)

(24)

(25)

(19)

(1) JO L 309, 27.11.2001, p. 1. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2006/105/CE a Consiliului. (2) JO L 189, 18.7.2002, p. 12. (3) JO L 24, 29.1.2008, p. 8.

(4) JO L 87, 25.3.2004, p. 50. (5) JO L 108, 25.4.2007, p. 1.

L 152/4
(26)

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

ADOPT PREZENTA DIRECTIV:

11.6.2008

Statele membre ar trebui s stabileasc regimul sanciunilor aplicabile n cazul nclcrii dispoziiilor prezentei directive si s asigure punerea n aplicare a acestora. Sanc, iunile ar trebui s fie eficiente, proporionale si cu efect de , descurajare. Anumite dispoziii din actele abrogate prin prezenta directiv ar trebui meninute n vigoare pentru a asigura continuitatea limitelor existente pentru calitatea aerului n cazul dioxidului de azot, pn la nlocuirea lor de la 1 ianuarie 2010, continuitatea dispoziiilor privind raportarea asupra calitii aerului pn la adoptarea noilor msuri de punere n aplicare, precum si continuitatea obligaiilor privind , evalurile preliminare ale calitii aerului n conformitate cu Directiva 2004/107/CE. Obligaia de a transpune prezenta directiv n legislaia naional ar trebui s se limiteze la acele dispoziii care reprezint o modificare substanial n comparaie cu directivele precedente. n conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituional privind o legiferare mai bun (1), statele membre sunt ncurajate s elaboreze, pentru sine si n interesul , Comunitii, propriile tabele care, pe ct posibil, s ilustreze corespondena ntre directiv si msurile de transpu, nere si s le fac publice. , Prezenta directiv respect drepturile fundamentale si prin, cipiile recunoscute, n special, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. n mod special, prezenta directiv urmreste s promoveze integrarea n politicile , Uniunii a unui nivel ridicat de protecie a mediului si mbu, ntirea calitii mediului n conformitate cu principiul dezvoltrii durabile astfel cum este prevzut la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Msurile necesare pentru punerea n aplicare a prezentei directive ar trebui s fie adoptate n conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenelor de executare conferite Comisiei (2). Comisia ar trebui s fie mputernicit s modifice anexele I-VI, anexele VIII-X si anexa XV. Deoarece msu, rile respective au un domeniu general de aplicare si sunt , destinate s modifice elementele neeseniale ale prezentei directive, acestea trebuie adoptate n conformitate cu procedura de reglementare cu control prevzut la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. Clauza de transpunere solicit statelor membre s se asigure c msurtorile necesare de fond urban sunt disponibile la timp pentru definirea indicatorului mediu de expunere, n vederea garantrii respectrii cerinelor privind evaluarea obiectivului naional de reducere a expunerii si calcularea indicatorului mediu de expunere, ,

CAPITOLUL I DISPOZIII GENERALE

(27)

Articolul 1 Obiectul Prezenta directiv stabileste msuri care urmresc: , 1. definirea si stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului , nconjurtor destinate s evite, s previn sau s reduc efectele duntoare asupra sntii umane si a mediului ca , ntreg; evaluarea calitii aerului nconjurtor n statele membre pe baza unor metode si criterii comune; , obinerea de informaii privind calitatea aerului nconjurtor pentru a ajuta la combaterea polurii aerului si a neplcerilor , cauzate de aceasta si pentru a monitoriza pe termen lung ten, dinele si mbuntirile care rezult n urma msurilor luate , la nivel naional si comunitar; , garantarea faptului c aceste informaii privind calitatea aerului nconjurtor sunt puse la dispoziia publicului; meninerea calitii aerului acolo unde este corespunztoare si mbuntirea acesteia n alte cazuri; , promovarea unei cooperri crescute ntre statele membre n vederea reducerii polurii aerului.

(28)

2.

(29)

3.

4.
(30)

5.

6.

(31)

Articolul 2 Definiii n nelesul prezentei directive: 1. aer nconjurtor nseamn aerul troposferic, cu excepia locurilor de munc astfel cum sunt definite de Directiva 89/654/CEE (3), crora li se aplic dispoziiile privind sntatea si sigurana la locul de munc si la care publicul nu are , , n mod normal acces; poluant nseamn orice substan prezent n aerul nconjurtor si care poate avea efecte duntoare asupra sntii , umane si/sau a mediului ca ntreg; , nivel nseamn concentraia unui poluant n aerul nconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee ntr-o perioad de timp dat;

(32)

2.

(33)

3.

(1) JO C 321, 31.12.2003, p. 1. (2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificat prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(3) Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinele minime de securitate si sntate la locul de munc (JO L 393, , 30.12.1989, p. 1). Directiv modificat prin Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 165, 27.6.2007, p. 21). ,

11.6.2008 4.

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/5

evaluare nseamn orice metod folosit pentru a msura, calcula, prognoza sau estima niveluri; valoare-limit nseamn un nivel fixat pe baza cunoasterii , stiinifice, n scopul de a evita, preveni sau reduce efectele , duntoare asupra sntii umane si/sau a mediului ca , ntreg, care se doreste a fi atins ntr-o perioad dat si care nu , , trebuie depsit odat atins; , nivel critic nseamn un nivel fixat pe baza cunoasterii sti, , inifice, dincolo de care se pot produce efecte adverse pentru anumii receptori, cum ar fi copacii, alte plante sau ecosisteme naturale, dar nu pentru oameni; marja de toleran nseamn procentajul din valoarea-limit cu care poate fi depsit acea valoare conform condiiilor sta, bilite n prezenta directiv; planuri privind calitatea aerului nseamn planuri care stabilesc msuri pentru a atinge valorile-limit sau valorile-int; valoare-int nseamn un nivel fixat cu scopul de a evita, preveni sau reduce efectele duntoare asupra sntii umane si/sau asupra mediului ca ntreg, care se doreste a fi , , atins, n cazul n care este posibil, ntr-o perioad dat;

16. zon nseamn o parte a teritoriului unui stat membru delimitat de acesta n scopul evalurii si gestionrii calitii , aerului; 17. aglomerare nseamn o zon urban care constituie o conurbaie cu o concentrare a populaiei de peste 250 000 de locuitori sau, acolo unde populaia este de 250 000 de locuitori sau mai mic, cu o densitate a populaiei pe km2 care urmeaz s fie stabilit de ctre statele membre; 18. PM10 nseamn pulberile n suspensie care trec printr-un orificiu de selectare astfel cum este definit de metoda de referin pentru prelevarea si msurarea PM10, EN 12341, cu un , randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 10 m; 19. PM2,5 nseamn pulberile n suspensie care trec printr-un orificiu de selectare astfel cum este definit de metoda de referin pentru prelevarea si msurarea PM2,5, EN 14907 cu un , randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodinamic de 2,5 m; 20. indicatorul mediu de expunere nseamn un nivel mediu determinat pe baza unor msurtori efectuate n locaiile de fond urbane de pe teritoriul unui stat membru si care reflect , expunerea populaiei. Acesta este folosit pentru a calcula valoarea-int naional de reducere a expunerii si obligaia , referitoare la concentraia de expunere; 21. obligaia referitoare la concentraia de expunere nseamn un nivel fixat pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele duntoare asupra sntii umane, care se doreste a fi atins ntr-o perioad dat; , 22. valoarea-int naional de reducere a expunerii nseamn reducerea procentual a expunerii medii a populaiei unui stat membru, stabilit pentru anul de referin cu scopul de a reduce efectele duntoare asupra sntii umane, care se doreste a fi atins, acolo unde este posibil, ntr-o perioad dat; , 23. locaii de fond urbane nseamn locuri din zonele urbane n care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populaiei urbane n general; 24. oxizi de azot nseamn suma raportului concentraiilor volumice amestecate (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) si de dioxid de azot, exprimate n uniti de concentraie , masic a dioxidului de azot (g/m3); 25. msurtori n puncte fixe nseamn msurtori efectuate n locuri fixe, fie continuu, fie prin prelevri aleatorii de probe pentru a determina nivelurile n conformitate cu obiectivele relevante de calitate a datelor; 26. msurtori indicative nseamn msurtori care respect obiective de calitate a datelor mai puin stricte dect cele pentru msurtorile n puncte fixe;

5.

6.

7.

8.

9.

10. prag de alert nseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea populaiei n general, la o expunere de scurt durat si la atingerea cruia statele membre trebuie s , ia imediat msuri; 11. prag de informare nseamn un nivel dincolo de care o expunere de scurt durat prezint un risc pentru sntatea unor categorii ale populaiei cu o sensibilitate deosebit si la , atingerea cruia sunt necesare informaii imediate si adecvate; , 12. prag superior de evaluare nseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului nconjurtor, poate fi folosit o combinaie de msurtori n puncte fixe si tehnici de mo, delare si/sau msurtori indicative; , 13. prag inferior de evaluare nseamn un nivel sub care, pentru a evalua calitatea aerului nconjurtor, este suficient s se foloseasc numai tehnicile de modelare sau de estimare obiectiv; 14. obiectiv pe termen lung nseamn un nivel care se doreste , a fi atins pe termen lung, cu excepia cazurilor cnd acest lucru nu este realizabil prin msuri proporionale, cu scopul de a furniza o protecie eficace a sntii umane si a mediului; , 15. contribuii din surse naturale nseamn emisii de poluani care nu rezult direct sau indirect din activiti umane, inclusiv evenimente naturale, cum ar fi erupiile vulcanice, activitile seismice, activitile geotermale, focurile de pe terenuri necultivate, vnturile violente, apa de mare vaporizat sau resuspensia n atmosfer ori transportul unor particule naturale provenind din zone desertice; ,

L 152/6

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

27. compusi organici volatili (COV) nseamn compusii orga, , nici provenii din surse antropice si biotice, alii dect me, tanul, care pot produce oxidani fotochimici prin reacie cu oxizii de azot n prezena luminii solare; 28. substane precursoare ale ozonului nseamn substanele care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele fiind enumerate n anexa X. Articolul 3 Responsabiliti Statele membre desemneaz, la nivelurile corespunztoare, autoritile si organismele competente responsabile pentru: ,

Fiecare zon sau aglomerare este clasificat n funcie de aceste praguri de evaluare. (2) Clasificarea menionat la alineatul (1) se reexamineaz cel puin odat la fiecare cinci ani n conformitate cu procedura prevzut n seciunea B din anexa II. Cu toate acestea, clasificrile se reexamineaz mai des n cazul unor modificri importante ale activitilor care au efecte asupra concentraiilor ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), , plumb, benzen sau monoxid de carbon.

Articolul 6 (a) evaluarea calitii aerului nconjurtor; (b) aprobarea sistemelor de msurare (metode, echipamente, reele si laboratoare); , (c) asigurarea acurateei msurrilor; (d) analiza metodelor de evaluare; (e) coordonarea pe teritoriul lor a eventualelor programe comunitare de asigurare a calitii organizate de Comisie; (f) cooperarea cu celelalte state membre si cu Comisia. , Dup caz, autoritile si organismele competente se conformeaz , prevederilor seciunii C din anexa I. Articolul 4 Stabilirea zonelor si a aglomerrilor , Statele membre stabilesc zone si aglomerri pe ntreg teritoriul , lor. Evaluarea calitii aerului si gestionarea calitii aerului sunt , realizate n toate zonele si aglomerrile. ,
CAPITOLUL II EVALUAREA CALITII AERULUI NCONJURTOR

Criterii de evaluare (1) Statele membre realizeaz evaluarea calitii aerului nconjurtor cu privire la poluanii menionai la articolul 5 n toate zonele si aglomerrile lor, n conformitate cu criteriile prevzute , la alineatele (2), (3) si (4) din prezentul articol si n conformitate , , cu criteriile prevzute n anexa III. (2) n toate zonele si aglomerrile n care nivelul de poluani , menionai la alineatul (1) depseste pragul superior de evaluare , , stabilit pentru acei poluani, evaluarea calitii aerului nconjurtor se face prin msurtori n puncte fixe. Aceste msurtori n puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare si/sau , msurtori indicative pentru a furniza informaii adecvate n legtur cu distribuia spaial a calitii aerului nconjurtor. (3) n toate zonele si aglomerrile n care nivelul de poluani , menionai la alineatul (1) este sub pragul superior de evaluare stabilit pentru acei poluani, evaluarea calitii aerului nconjurtor se poate face prin utilizarea unei combinaii de msurtori n puncte fixe si tehnici de modelare si/sau msurtori indicative. , , (4) n toate zonele si aglomerrile n care nivelul de poluani , menionai la alineatul (1) este sub pragul inferior de evaluare stabilit pentru acei poluani, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective, sau ambele sunt suficiente pentru evaluarea calitii aerului nconjurtor. (5) Pe lng evalurile menionate la alineatele (2), (3) si (4), se , efectueaz msurtori de fond n mediul rural, departe de surse importante de poluare a aerului, n scopul de a furniza, cel puin, informaii privind concentraia masic total si concentraiile chi, mice de speciaie ale pulberilor n suspensie (PM2,5) pe baza mediilor anuale, msurtori care se efectueaz n urmtoarele condiii: (a) se instaleaz un punct de prelevare la fiecare 100 000 km2; (b) fiecare stat membru stabileste cel puin o staie de msurare , sau poate stabili, n acord cu statele membre nvecinate, una sau mai multe staii de msurare comune, care acoper zonele nvecinate respective, pentru a atinge rezoluia spaial necesar;

SECIUNEA 1

Evaluarea calitii aerului nconjurtor privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile n suspensie, , plumbul, benzenul si monoxidul de carbon , Articolul 5 Regimul de evaluare (1) Pragul superior si cel inferior de evaluare, precizate n sec, iunea A din anexa II, se aplic la dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, , , benzen si monoxidul de carbon. ,

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/7

(c) dac este cazul, monitorizarea este coordonat cu strategia de monitorizare si programul de msurare al Programului de , cooperare pentru supravegherea si evaluarea transportului pe , distane lungi al poluanilor atmosferici n Europa (EMEP); (d) seciunile A si C din anexa I se aplic n legtur cu obiec, tivele de calitate a datelor pentru msurrile de concentraie masic a pulberilor n suspensie, iar anexa IV se aplic n ntregime. Statele membre informeaz de asemenea Comisia n legtur cu metodele de msurare folosite la msurarea compoziiei chimice a pulberilor n suspensie (PM2,5). Articolul 7 Puncte de prelevare (1) Amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, a pulberilor , n suspensie (PM10, PM2,5), a plumbului, a benzenului si a mo, noxidului de carbon din aerul nconjurtor se determin n conformitate cu criteriile enumerate n anexa III. (2) n fiecare zon sau aglomerare unde msurtorile n puncte fixe sunt singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare pentru fiecare poluant relevant nu este inferior numrului minim de puncte de prelevare specificat n seciunea A din anexa V. (3) Cu toate acestea, n zonele si aglomerrile n care informai, ile de la punctele de prelevare pentru msurtori n puncte fixe sunt suplimentate cu informaii rezultate din tehnici de modelare si/sau msurtori indicative, numrul total de puncte de prelevare , precizat n seciunea A din anexa V poate fi redus cu pn la 50 %, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: (a) metodele suplimentare furnizeaz informaii suficiente pentru evaluarea calitii aerului cu privire la respectarea valorilor-limit sau pragurile de alert, precum si informaii , adecvate pentru public; (b) numrul de puncte de prelevare care urmeaz a fi instalate si , rezoluia spaial a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraiei poluantului respectiv n conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate n seciunea A din anexa I si permit rezultatelor evalurii s respecte criteriile , specificate n seciunea B din anexa I. Pentru evaluarea calitii aerului n ceea ce priveste respectarea , valorilor-limit, se ine cont de rezultatele provenite de la modelare si/sau de la msurtorile indicative. , (4) Aplicarea n statele membre a criteriilor de selecie a punctelor de prelevare este monitorizat de ctre Comisie pentru a facilita aplicarea armonizat a acestor criterii n ntreaga Uniune European. Articolul 8 Metode de referin pentru msurtori (1) Statele membre aplic metodele de referin pentru msurtori si criteriile specificate n seciunile A si C din anexa VI. , ,

(2) Alte metode de msurare pot fi utilizate, cu respectarea condiiilor stabilite n seciunea B din anexa VI.
SECIUNEA 2

Evaluarea calitii aerului nconjurtor n ceea ce priveste , ozonul Articolul 9 Criterii de evaluare (1) n cazul n care, ntr-o zon sau o aglomerare, concentraiile de ozon au depsit obiectivele pe termen lung specificate n , seciunea C din anexa VII n cursul oricruia dintre ultimii cinci ani de msurare, se efectueaz msurtori n puncte fixe. (2) n cazul n care sunt disponibile date pentru mai puin de cinci ani, statele membre pot s combine, pentru a determina dac obiectivele pe termen lung menionate la alineatul (1) au fost depsite n cursul acelor cinci ani, rezultatele campaniilor de , msurare de scurt durat desfsurate n momente si locuri sus, , ceptibile de a fi la cele mai nalte niveluri de poluare cu rezultatele extrase din inventare de emisii si din modelare. , Articolul 10 Puncte de prelevare (1) Amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea ozonului se determin n conformitate cu criteriile stabilite n anexa VIII. (2) n fiecare zon sau aglomerare n care msurtorile n puncte fixe constituie singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare pentru ozon nu trebuie s fie inferior numrului minim de puncte de prelevare specificat n seciunea A din anexa IX. (3) Cu toate acestea, n zonele si aglomerrile n care informai, ile de la punctele de prelevare pentru msurtorile n puncte fixe sunt suplimentate cu informaii provenite de la modelare si/sau , msurtori indicative, numrul de puncte de prelevare specificat n seciunea A din anexa IX poate fi redus, atunci cnd sunt respectate urmtoarele condiii: (a) metodele suplimentare furnizeaz informaii suficiente pentru evaluarea calitii aerului n ceea ce priveste valorile-int, , obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si alert; , (b) numrul de puncte de prelevare care urmeaz a fi instalate si , rezoluia spaial a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraiei de ozon n conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate n seciunea A din anexa I si per, mit rezultatelor evalurii s respecte criteriile specificate n seciunea B din anexa I; (c) numrul de puncte de prelevare din fiecare zon sau aglomerare este de cel puin un punct de prelevare la dou milioane de locuitori sau un punct de prelevare la 50 000 km2, numrul folosit fiind cel mai mare dintre cele dou, dar nu trebuie s fie mai puin de un punct de prelevare pentru fiecare zon sau aglomerare;

L 152/8

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

(d) dioxidul de azot este msurat n toate celelalte puncte de prelevare, cu excepia staiilor de fond rural menionate n seciunea A din anexa VIII. Pentru evaluarea calitii aerului n ceea ce priveste valorile-int, , se ine cont de rezultatele provenite din modelare si/sau din msu, rtorile indicative. (4) Dioxidul de azot este msurat n cel puin 50 % din punctele de prelevare a ozonului prevzute n seciunea A din anexa IX. Msurrile sunt continue, cu excepia staiilor de fond rural menionate n seciunea A din anexa VIII, unde se pot folosi si alte , metode de msurare. (5) n zonele si aglomerrile n care, n cursul fiecrui an din , ultimii cinci ani de msurare, concentraiile sunt inferioare obiectivelor pe termen lung, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile n puncte fixe se determin n conformitate cu seciunea B din anexa IX. (6) Fiecare stat membru se asigur c cel puin un punct de prelevare, care furnizeaz date privind concentraiile de substane precursoare ale ozonului enumerate n anexa X, este instalat si , funcioneaz pe teritoriul su. Fiecare stat membru alege numrul si amplasarea staiilor unde se msoar substane precursoare , ale ozonului, innd cont de obiectivele si metodele prevzute n , anexa X. Articolul 11 Metode de referin pentru msurtori (1) Statele membre aplic pentru msurarea ozonului metodele de referin stabilite la punctul 8 n seciunea A din anexa VI. Alte metode de msurare pot fi folosite respectnd condiiile prevzute n seciunea B din anexa VI. (2) Fiecare stat membru informeaz Comisia n legtur cu metodele pe care le foloseste pentru a preleva si msura COV enu, , merai n anexa X.
CAPITOLUL III GESTIONAREA CALITII AERULUI NCONJURTOR

monoxid de carbon din aerul nconjurtor se situeaz sub valorilelimit prevzute n anexa XI. n ceea ce priveste dioxidul de azot si benzenul, valorile-limit , , specificate n anexa XI nu pot fi depsite ncepnd cu datele spe, cificate n respectiva anex. Gradul de respectare a acestor cerine este evaluat n conformitate cu anexa III. Marjele de toleran prevzute n anexa XI se aplic n conformitate cu articolul 22 alineatul (3) si articolul 23 alineatul (1). , (2) Pragurile de alert pentru concentraiile de dioxid de sulf si , dioxid de azot n aerul nconjurtor sunt cele prevzute n seciunea A din anexa XII.

Articolul 14 Niveluri critice (1) Statele membre asigur conformitatea cu nivelurile critice specificate n anexa XIII, evaluate n conformitate cu seciunea A din anexa III. (2) n cazul n care msurtorile n puncte fixe sunt singura surs de informare pentru evaluarea calitii aerului, numrul de puncte de prelevare nu trebuie s fie mai mic dect numrul minim specificat n seciunea C din anexa V. n cazul n care informaiile sunt suplimentate de msurtori indicative sau modelare, atunci numrul minim de puncte de prelevare poate fi redus cu pn la 50 %, cu condiia ca evalurile concentraiilor poluantului respectiv s poat fi fcute n conformitate cu obiectivele de calitate a datelor specificate n seciunea A din anexa I.

Articolul 15 Obiectivul naional de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protecia sntii umane (1) Statele membre iau toate msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a reduce expunerea la PM2,5 n vederea atingerii obiectivului naional de reducere a expunerii stabilit n seciunea B din anexa XIV, pn n anul precizat n cuprinsul acesteia. (2) Statele membre se asigur c indicatorul mediu de expunere pentru anul 2015, stabilit n conformitate cu seciunea A din anexa XIV, nu depseste obligaia referitoare la concentraia de , , expunere stabilit la seciunea C din respectiva anex. (3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM2,5 se estimeaz n conformitate cu seciunea A din anexa XIV. (4) Fiecare stat membru se asigur, n conformitate cu anexa III, c distribuia si numerotarea punctelor de prelevare pe care se , bazeaz calculul indicatorului mediu de expunere pentru PM2,5 reflect n mod adecvat expunerea general a populaiei. Numrul de puncte de prelevare nu este mai mic dect cel stabilit prin aplicarea seciunii B din anexa V.

Articolul 12 Cerine n cazul n care nivelurile sunt inferioare valorilor-limit n zonele si aglomerrile n care nivelurile de dioxid de sulf, dio, xid de azot, PM10, PM2,5, plumb, benzen si monoxid de carbon , din aerul nconjurtor sunt inferioare valorilor-limit respective precizate n anexele XI si XIV, statele membre menin nivelurile , acelor poluani sub valorile-limit si fac eforturi s pstreze cea , mai nalt calitate a aerului nconjurtor compatibil cu dezvoltarea durabil. Articolul 13 Valorile-limit si pragurile de alert pentru protecia , sntii umane (1) Statele membre se asigur c, n ansamblul zonelor si , aglomerrilor lor, nivelurile de dioxid de sulf, PM10, plumb si ,

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Articolul 16 Articolul 19

L 152/9

Valoarea-int si valoarea-limit ale PM2,5 pentru protecia , sntii umane (1) Statele membre iau toate msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a se asigura c nu este depsit valoarea-int pentru concentraiile de PM2,5 din aerul , nconjurtor, asa cum este stabilit n seciunea D din anexa XIV, , ncepnd cu data specificat de aceasta. (2) Statele membre se asigur c nivelul concentraiilor de PM2,5 din aerul nconjurtor nu depseste valoarea-limit stabilit , , n seciunea E din anexa XIV pe ansamblul zonelor si aglomer, rilor din cadrul acestora, ncepnd de la data specificat de aceasta. Gradul de respectare a acestei cerine este evaluat n conformitate cu anexa III. (3) Marja de toleran prevzut n seciunea E din anexa XIV se aplic n conformitate cu articolul 23 alineatul (1).

Msuri necesare n cazul n care sunt depsite pragurile de , informare sau de alert n cazul n care pragul de informare precizat n anexa XII sau oricare din pragurile de alert stabilite n cadrul acesteia sunt depsite, statele membre iau msurile necesare pentru a informa , publicul prin intermediul mass-media sau al internetului. Statele membre transmit Comisiei, n mod provizoriu, informaii privind nivelurile nregistrate si durata perioadelor pe parcursul , crora au fost depsite pragurile de alert sau de informare. ,

Articolul 20 Contribuii din surse naturale (1) Statele membre trimit Comisiei, pentru un anumit an, liste cu zonele si aglomerrile unde depsirile valorilor-limit pentru , , un anumit poluant sunt datorate contribuiilor din surse naturale. Statele membre furnizeaz informaii cu privire la concentraii si , surse, precum si cu privire la probele care demonstreaz c dep, sirile pot fi atribuite surselor naturale. , (2) n cazul n care Comisia a fost informat cu privire la o depsire care poate fi atribuit surselor naturale n conformitate , cu alineatul (1), aceast depsire nu este considerat ca o depsire , , n nelesul prezentei directive. (3) Comisia public, pn la 11 iunie 2010, ghidurile pentru demonstrarea si scderea depsirilor ce pot fi atribuite surselor , , naturale.

Articolul 17 Cerinele n zonele si aglomerrile unde concentraiile de , ozon depsesc valorile-int si obiectivele pe termen lung , , (1) Statele membre iau msurile necesare care nu presupun costuri disproporionate pentru a se asigura c valorile-int si , obiectivele pe termen lung sunt atinse. (2) Pentru zonele si aglomerrile n care o valoare-int este , depsit, statele membre se asigur c sunt puse n aplicare, pen, tru a atinge valorile-int, programul pregtit n conformitate cu articolul 6 din Directiva 2001/81/CE si, dac este cazul, un plan , privind calitatea aerului, cu excepia cazurilor cnd acest lucru nu este realizabil prin mijloace care nu implic costuri disproporionate, de la data menionat n seciunea B din anexa VII la prezenta directiv. (3) Pentru zonele si aglomerrile n care nivelurile de ozon n , aerul nconjurtor depsesc obiectivele pe termen lung, dar se , situeaz sub valorile-int sau sunt egale cu acestea, statele membre pregtesc si pun n aplicare msuri care nu presupun costuri , disproporionate cu scopul de a atinge obiectivele pe termen lung. Aceste msuri sunt cel puin conforme cu planurile privind calitatea aerului si cu programul menionat la alineatul (2). ,

Articolul 21 Depsiri care pot fi atribuite tratrii carosabilului cu nisip , sau sare n timp de iarn (1) Statele membre pot desemna zone sau aglomerri n interiorul crora valorile-limit pentru PM10 sunt depsite n aerul , nconjurtor ca efect al resuspensiei particulelor n urma tratrii carosabilului cu nisip sau sare n timpul iernii. (2) Statele membre trimit Comisiei lista oricror astfel de zone sau aglomerri, mpreun cu informaii privind concentraiile si , sursele de PM10 din aceste zone sau aglomerri. (3) Atunci cnd transmit informaii Comisiei n conformitate cu articolul 27, statele membre furnizeaz probele necesare pentru a demonstra c orice astfel de depsiri se datoreaz resuspen, siei particulelor si c au fost luate msuri rezonabile pentru a , diminua concentraiile. (4) Fr a aduce atingere articolului 20, n cazul zonelor si , aglomerrilor menionate la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre trebuie s ntocmeasc planul privind calitatea aerului prevzut la articolul 23 numai n cazul n care depsirile , pot fi atribuite altor surse de PM10 n afara tratrii carosabilului cu nisip sau sare n timp de iarn.

Articolul 18 Cerinele n zonele si aglomerrile unde concentraiile de , ozon ndeplinesc obiectivele pe termen lung n zonele si aglomerrile n care nivelurile de ozon ndeplinesc , obiectivele pe termen lung, statele membre, n msura n care factori cum ar fi natura transfrontalier a polurii cu ozon si con, diiile meteorologice o permit, menin aceste niveluri sub cele ale obiectivelor pe termen lung si conserv, prin msuri adecvate, cea , mai nalt calitate a aerului nconjurtor compatibil cu principiile dezvoltrii durabile si un nalt nivel de protecie a mediului si a , , sntii umane.

L 152/10

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CAPITOLUL IV PLANURI

11.6.2008

(5) Comisia public pn la 11 iunie 2010 ghidurile privind determinarea contribuiilor datorate resuspensiei particulelor n urma tratrii carosabilului cu nisip sau sare n timp de iarn.

Articolul 23 Articolul 22 Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limit si , derogarea de la obligaia de a aplica anumite valori-limit Planuri privind calitatea aerului (1) Atunci cnd, n anumite zone sau aglomerri, nivelul poluanilor n aerul nconjurtor depseste orice valoare-limit sau , , valoare-int, plus marja de toleran pentru fiecare dintre acestea, statele membre se asigur c sunt ntocmite planuri pentru aceste zone sau aglomerri pentru respectarea valorii-limit sau valorii-int respective, precizate n anexele XI si XIV. , n eventualitatea unor depsiri a acelor valori-limit al cror ter, men de atingere a expirat deja, planurile privind calitatea aerului stabilesc msurile potrivite, astfel nct perioada de depsire s fie , ct mai scurt cu putin. Planurile privind calitatea aerului pot include, n plus, msuri specifice viznd protecia grupurilor sensibile ale populaiei, inclusiv copiii. Aceste planuri privind calitatea aerului includ cel puin informaiile enumerate n seciunea A din anexa XV si pot include msuri , n conformitate cu articolul 24. Aceste planuri sunt comunicate de ndat Comisiei, dar n cel mult doi ani de la ncheierea primului an n care a fost observat depsirea. , n cazul n care trebuie pregtite si puse n aplicare planuri referi, toare la mai muli poluani, statele membre pregtesc si pun n , aplicare, unde este cazul, planuri integrate privind calitatea aerului, privitoare la toi poluanii respectivi. (2) Statele membre asigur, pe ct este posibil, concordana cu alte planuri cerute n temeiul Directivei 2001/80/CE, al Directivei 2001/81/CE sau al Directivei 2002/49/CE pentru a atinge obiectivele de mediu relevante.

(1) Atunci cnd, ntr-o anumit zon sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limit pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atins pn la termenele precizate n anexa XI, un stat membru poate proroga aceste termene pentru acea zon sau aglomerare cu cel mult cinci ani, sub condiia ntocmirii unui plan privind calitatea aerului, n conformitate cu articolul 23, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplic prorogarea; acest plan privind calitatea aerului este completat cu informaiile enumerate n seciunea B din anexa XV cu privire la poluanii respectivi si , demonstreaz cum se va obine conformitatea cu valorile-limit naintea expirrii noului termen.

(2) Atunci cnd, ntr-o anumit zon sau aglomerare, conformitatea cu valorile-limit pentru PM10, astfel cum sunt precizate n anexa XI, nu poate fi atins datorit unor caracteristici de dispersie specifice arealului, condiiilor climatice nefavorabile sau contribuiilor transfrontaliere, un stat membru este exonerat de obligaia de a aplica aceste valori-limit pn la 11 iunie 2011, sub rezerva ndeplinirii condiiilor stabilite la alineatul (1) si cu , condiia ca statul membru s demonstreze c au fost luate toate msurile necesare la nivel naional, regional si local pentru , respectarea termenelor.

(3) Atunci cnd un stat membru aplic alineatul (1) sau (2), se asigur c valoarea-limit pentru fiecare poluant nu este depsit , cu mai mult dect marja maxim de toleran precizat n anexa XI pentru fiecare dintre poluanii respectivi.

Articolul 24 (4) Statele membre notific Comisia atunci cnd, n opinia lor, alineatele (1) sau (2) sunt aplicabile si comunic acesteia planul , privind calitatea aerului menionat la alineatul (1), inclusiv toate informaiile relevante necesare Comisiei, pentru ca aceasta s evalueze dac toate condiiile relevante sunt sau nu ndeplinite. n cadrul evalurii, Comisia ine seama de efectele estimate, prezente si viitoare, asupra calitii aerului nconjurtor din statele mem, bre ale msurilor ce au fost luate de statele membre, precum si de , efectele estimate asupra calitii aerului nconjurtor ale actualelor msuri comunitare si ale msurilor ce urmeaz a fi propuse de , ctre Comisie. Planuri de aciune pe termen scurt (1) Atunci cnd, ntr-o anumit zon sau aglomerare, exist riscul ca nivelurile poluanilor s depseasc unul sau mai multe , dintre pragurile de alert precizate n anexa XII, statele membre ntocmesc planuri de aciune care conin msurile ce trebuie luate pe termen scurt pentru a reduce riscul sau durata unei asemenea depsiri. n cazul n care riscul se refer la una sau mai multe din, tre valorile-limit sau valorile-int precizate n anexele VII, XI si XIV, statele membre pot ntocmi asemenea planuri de aciune , pe termen scurt, acolo unde este cazul. Cu toate acestea, n cazul n care exist riscul ca pragul de alert pentru ozon precizat n seciunea B din anexa XII s fie depsit, , statele membre ntocmesc asemenea planuri de aciune pe termen scurt numai atunci cnd consider c exist un potenial important de a reduce riscul, durata sau gravitatea depsirii, avndu-se , n vedere condiiile geografice, meteorologice si economice naio, nale proprii. La ntocmirea unui asemenea plan de aciune pe termen scurt, statele membre in seama de Decizia 2004/279/CE.

Atunci cnd Comisia nu ridic obiecii n termen de nou luni de la primirea notificrii, se consider c sunt ndeplinite condiiile relevante pentru aplicarea alineatului (1) sau (2).

n cazul n care se ridic obiecii, Comisia poate cere statelor membre s modifice sau s furnizeze noi planuri privind calitatea aerului.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/11

(2) Planurile de aciune pe termen scurt menionate la alineatul (1) pot furniza, n fiecare caz n parte, msuri eficiente de control si, unde este necesar, de suspendare a activitilor care , contribuie la riscul ca respectivele valori-limit sau int, sau pragul de alert, s fie depsite. Aceste planuri de aciune pot s , includ msuri n ceea ce priveste circulaia autovehiculelor, lucr, rile de construcie, navele aflate la dan, precum si utilizarea insta, laiilor sau a produselor industriale si nclzirea locuinelor. , Aciuni specifice viznd protecia grupurilor sensibile ale populaiei, inclusiv copiii, pot fi, de asemenea, luate n considerare n cadrul acestor planuri. (3) Atunci cnd statele membre au ntocmit un plan de aciune pe termen scurt, acestea pun la dispoziia publicului si a orga, nizaiilor interesate, cum ar fi organizaiile de protecie a mediului, cele de protecie a consumatorului, organizaiile care reprezint interesele unor grupuri sensibile ale populaiei, celorlalte organisme relevante n domeniul sntii publice si federaiilor indus, triale pertinente, att rezultatele cercetrilor privind fezabilitatea si coninutul planurilor efective de aciune pe termen scurt, ct si , , informaiile privind punerea n aplicare a acestora. (4) Pentru prima dat nainte de 11 iunie 2010 si ulterior la , intervale regulate, Comisia public exemple de cele mai bune practici pentru elaborarea planurilor de aciune pe termen scurt, inclusiv exemple de cele mai bune practici viznd protecia unor grupuri sensibile ale populaiei, inclusiv copiii.

autoritilor competente din statele membre nvecinate respective. Aceste informaii sunt de asemenea puse la dispoziia publicului. (5) La elaborarea planurilor, prevzute la alineatele (1) si (3), si , , la informarea publicului, prevzut la alineatul (4), statele membre se vor strdui s coopereze cu rile tere si n special cu rile , candidate.
CAPITOLUL V INFORMARE SI RAPORTARE ,

Articolul 26 Informarea publicului (1) Statele membre se asigur c att publicul, ct si organiza, iile interesate, cum ar fi organizaiile de protecie a mediului, cele de protecie a consumatorului, organizaiile care reprezint interesele unor grupuri sensibile ale populaiei, celelalte organisme relevante n domeniul sntii si federaiile industriale pertinente , sunt informate n mod adecvat si n timp util privind urmtoarele , aspecte: (a) calitatea aerului nconjurtor n conformitate cu anexa XVI; (b) orice decizii de prorogare n conformitate cu articolul 22 alineatul (1); (c) orice exceptri n conformitate cu articolul 22 alineatul (2);

Articolul 25 Poluarea transfrontalier a aerului (1) Atunci cnd orice prag de alert, valoare-limit sau valoareint la care se adaug orice marj relevant de toleran sau obiectiv pe termen lung sunt depsite, datorit unui transport , important de poluani atmosferici sau de precursori ai acestora, statele membre respective coopereaz si, unde este cazul, stabi, lesc aciuni comune, cum ar fi pregtirea unor planuri comune sau coordonate privind calitatea aerului, n conformitate cu articolul 23, pentru a ndeprta aceste depsiri prin aplicarea unor , msuri potrivite si proporionale. , (2) Comisia este invitat s ia parte la orice proces de cooperare de natura celui menionat la alineatul (1) si s l susin. Unde , este cazul, Comisia, innd cont de rapoartele ntocmite n conformitate cu articolul 9 din Directiva 2001/81/CE, analizeaz dac este necesar adoptarea unor msuri suplimentare la nivel comunitar pentru a reduce emisiile de precursori responsabile pentru poluarea transfrontalier. (3) Dup caz, n conformitate cu articolul 24, statele membre pregtesc si pun n aplicare planuri de aciune pe termen scurt, , care privesc zonele nvecinate din celelalte state membre. Statele membre se asigur c zonele nvecinate din alte state membre care au adoptat planuri de aciune pe termen scurt primesc toate informaiile necesare. (4) n cazul n care pragul de informare sau pragul de alert sunt depsite n zone sau aglomerri apropiate de frontierele , naionale, se furnizeaz informaii ct mai curnd cu putin

(d) planurile privind calitatea aerului, prevzute la articolul 22 alineatul (1) si la articolul 23, precum si programele menio, , nate la articolul 17 alineatul (2). Informaiile sunt puse la dispoziie gratuit, prin intermediul oricror mijloace media usor accesibile, inclusiv internetul sau alte , metode de telecomunicaii si in cont de prevederile Directivei , 2007/2/CE. (2) Statele membre pun la dispoziia publicului rapoarte anuale privind toi poluanii care intr sub incidena prezentei directive. Aceste rapoarte prezint pe scurt nivelurile ce depsesc valorile, limit, valorile-int, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare si cele de alert pentru perioadele relevante de calcu, lare a mediei. Aceste informaii sunt combinate cu o evaluare schematic a efectelor depsirilor respective. Aceste rapoarte mai , pot include, unde este cazul, informaii suplimentare si evaluri , privind protecia pdurilor, precum si informaii privind ali polu, ani pentru care prezenta directiv conine prevederi de monitorizare, cum ar fi, ntre altele, anumite substane precursoare ale ozonului nereglementate, enumerate n seciunea B din anexa X. (3) Statele membre informeaz publicul cu privire la autoritatea sau organismul competent desemnate n legtur cu sarcinile menionate la articolul 3. Articolul 27 Transmiterea informaiilor si raportarea , (1) Statele membre se asigur c informaiile privind calitatea aerului nconjurtor sunt puse la dispoziia Comisiei n termenele necesare, stabilite prin msurile de punere n aplicare de la articolul 28 alineatul (2).

L 152/12

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

(2) n orice mprejurare, n scopul de a evalua nivelul de respectare a valorilor-limit si a nivelurilor critice, precum si cel de , , atingere a valorilor-int, aceste informaii sunt puse la dispoziia Comisiei n cel mult nou luni de la ncheierea fiecrui an si includ: , (a) modificrile aduse n cursul acelui an listei si delimitrii zone, lor si aglomerrilor stabilite n conformitate cu articolul 4; , (b) lista zonelor si aglomerrilor n care nivelurile unuia sau ale , mai multor poluani depsesc valorile-limit plus marjele de , toleran, acolo unde este cazul, sau care depsesc valorile, int sau nivelurile critice; si pentru aceste zone si aglomerri: , , (i) nivelurile evaluate si, dac sunt relevante, datele si peri, , oadele cnd aceste niveluri au fost observate;

(4) Comisia public ghiduri privind demonstrarea echivalenei menionate n seciunea B din anexa VI.
CAPITOLUL VI COMITET, DISPOZIII TRANZITORII SI FINALE ,

Articolul 29 Comitetul (1) Comisia este asistat de un comitet, Comitetul pentru calitatea aerului nconjurtor. (2) Atunci cnd se face trimitere la prezentul alineat, se aplic articolele 5 si 7 din Decizia 1999/468/CE, avnd n vedere dis, poziiile articolului 8 din aceasta. Perioada prevzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileste la trei luni. , (3) Atunci cnd se face trimitere la prezentul alineat, se aplic articolul 5a alineatele (1)-(4) si articolul 7 din Decizia , 1999/468/CE, avnd n vedere dispoziiile articolului 8 din aceasta. Articolul 30

(ii) dac este cazul, o evaluare privind contribuiile surselor naturale sau celor datorate resuspensiei particulelor datorate tratrii carosabilului cu nisip sau sare n timp de iarn asupra nivelurilor evaluate, comunicate Comisiei n conformitate cu articolele 20 si 21. , (3) Alineatele (1) si (2) se aplic informaiilor colectate nce, pnd cu cel de al doilea an calendaristic dup intrarea n vigoare a msurilor de punere n aplicare menionate la articolul 28 alineatul (2). Articolul 28 Msuri de punere n aplicare (1) Msurile destinate s modifice elemente neeseniale ale prezentei directive, si anume anexele I-VI, anexele VIII-X si anexa XV, , , se adopt n conformitate cu procedura de reglementare cu control prevzut la articolul 29 alineatul (3). Cu toate acestea, modificrile pot s nu aib efectul de a modifica, n mod direct sau indirect, oricare dintre urmtoarele aspecte: (a) valorile-limit, obiectivele de reducere a expunerii, nivelurile critice, valorile-int, pragurile de informare sau alert sau obiectivele pe termen lung precizate n anexa VII si n ane, xele XI-XIV; (b) datele pentru conformarea cu oricare din parametrii menionai la litera (a). (2) n conformitate cu procedura de reglementare menionat la articolul 29 alineatul (2), Comisia stabileste informaiile supli, mentare care urmeaz s fie puse la dispoziie de ctre statele membre n conformitate cu articolul 27, precum si calendarul , conform cruia urmeaz s fie comunicate aceste informaii. De asemenea, Comisia identific posibilitile de mbuntire a modului n care se efectueaz raportarea datelor si schimbul reci, proc de informaii si date din reelele si staiile individuale de , , msurare a polurii aerului nconjurtor din statele membre, n conformitate cu procedura de reglementare menionat la articolul 29 alineatul (2). (3) Comisia elaboreaz ghiduri pentru acordurile privind stabilirea staiilor comune de msurare menionate la articolul 6 alineatul (5).

Sanciuni Statele membre stabilesc regimul sanciunilor aplicabile n cazul nclcrii dispoziiilor de drept intern adoptate n temeiul prezentei directive si adopt toate msurile necesare pentru a asigura c , acestea sunt aplicate. Sanciunile prevzute trebuie s fie eficace, proporionale si cu efect de descurajare. , Articolul 31 Abrogare si dispoziii tranzitorii , (1) Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, 2000/69/CE si 2002/3/CE se abrog la 11 iunie 2010, fr a aduce atingere , obligaiilor statelor membre privind termenele pentru transpunerea si punerea n aplicare a acestor directive. , Cu toate acestea, de la 11 iunie 2008 se aplic urmtoarele dispoziii: (a) n Directiva 96/62/CE, la articolul 12, alineatul (1) se nlocuieste cu urmtorul text: , (1) Normele de aplicare cu privire la transmiterea informaiilor care trebuie furnizate n conformitate cu articolul 11 se adopt n conformitate cu procedura prevzut la alineatul (3).; (b) n Directiva 1999/30/CE, articolul 7 alineatul (7), nota de subsol 1 de la punctul I din anexa VIII si punctul VI din , anexa IX se elimin; (c) n Directiva 2000/69/CE, articolul 5 alineatul (7) si punctul III , din anexa VII se elimin; (d) n Directiva 2002/3/CE, articolul 9 alineatul (5) si punctul II , din anexa VIII se elimin.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/13

(2) Sub rezerva alineatului (1) primul paragraf, urmtoarele articole rmn n vigoare: (a) articolul 5 din Directiva 96/62/CE pn la 31 decembrie 2010; (b) articolul 11 alineatul (1) din Directiva 96/62/CE si artico, lul 10 alineatele (1), (2) si (3) din Directiva 2002/3/CE pn , la sfrsitul celui de-al doilea an calendaristic care urmeaz , intrrii n vigoare a msurilor de punere n aplicare prevzute la articolul 28 alineatul (2) din prezenta directiv; (c) articolul 9 alineatele (3) si (4) din Directiva 1999/30/CE pn , la 31 decembrie 2009. (3) Trimiterile la directivele abrogate se interpreteaz ca fiind trimiteri la prezenta directiv si se citesc n conformitate cu tabe, lul de coresponden din anexa XVII. (4) Decizia 97/101/CE se abrog de la sfrsitul celui de-al doi, lea an calendaristic care urmeaz intrrii n vigoare a msurilor de punere n aplicare prevzute la articolul 28 alineatul (2) din prezenta directiv. Cu toate acestea, la articolul 7 din Decizia 97/101/CE, se elimin a treia, a patra si a cincea liniu de la 11 iunie 2008. , Articolul 32 Revizuirea (1) n 2013, Comisia va revizui dispoziiile cu privire la PM2,5 si, dup caz, la ali poluani, prezentnd o propunere Parlamen, tului European si Consiliului. , n ceea ce priveste PM2,5, revizuirea se efectueaz cu scopul sta, bilirii unei obligaii juridice naionale referitoare la reducerea expunerii pentru a nlocui obiectivul naional de reducere a expunerii si pentru a revizui obligaia referitoare la concentraia de , expunere, menionate la articolul 15, lund n considerare, printre altele, urmtoarele elemente: ultimele informaii stiinifice ale OMS si ale altor organizaii , , relevante; situaia calitii aerului si potenialele de reducere din statele , membre; revizuirea Directivei 2001/81/CE; progresele realizate n punerea n aplicare a msurilor de reducere pentru poluanii atmosferici. (2) Comisia ine seama de posibilitatea de a adopta o valoarelimit a PM2,5 mai ambiioas, revizuieste valoarea-limit indica, tiv a PM2,5 din a doua etap si examineaz posibilitatea de a , confirma sau modifica aceast valoare.

(3) n cadrul revizuirii, Comisia pregteste de asemenea un , raport privind experiena si necesitatea monitorizrii PM10 si , , PM2,5, lund n considerare progresele tehnice n ceea ce priveste , tehnicile automate de msurare. Dac este cazul, sunt propuse noi metode de referin pentru msurarea PM10 si PM2,5. ,

Articolul 33 Transpunerea (1) Statele membre asigur intrarea n vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se con, forma prezentei directive pn la 11 iunie 2010. Statele membre comunic de ndat Comisiei textul acestor dispoziii. Atunci cnd statele membre adopt aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directiv sau sunt nsoite de o asemenea trimitere la data publicrii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. (2) Cu toate acestea, statele membre se asigur c, pn la 1 ianuarie 2009, este stabilit un numr suficient de staii de msurare de fond urban a PM2,5 necesare pentru calcularea indicatorului mediu de expunere, n conformitate cu seciunea B din anexa V, pentru a respecta termenul si condiiile menionate n seciunea A , din anexa XIV. (3) Comisiei i sunt comunicate de ctre statele membre textele principalelor dispoziii de drept intern pe care le adopt n domeniul reglementat de prezenta directiv.

Articolul 34 Intrarea n vigoare Prezenta directiv intr n vigoare la data publicrii n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 35 Destinatari Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.

Adoptat la Strasbourg, 21 mai 2008. Pentru Parlamentul European Presedintele ,

H.-G. PTTERING

Pentru Consiliu Presedintele ,

J. LENARI

L 152/14

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA I OBIECTIVE DE CALITATE A DATELOR

A. Obiective de calitate a datelor pentru evaluarea calitii aerului nconjurtor

Dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi , de azot si monoxid , de carbon

Benzen

Pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5) si , , plumb

Ozon si NO si NO2 , , corespunztoare

Msurtori n puncte fixe (1) Incertitudine Captur minim de date 15 % 90 % 25 % 90 % 25 % 90 % 15 % 90 % n timpul verii 75 % n timpul iernii

Timpul minim acoperit: fond urban si trafic , platforme industriale Msurtori indicative Incertitudine Captur minim de date Timpul minim acoperit Incertitudinea modelrii Orar Medii de opt ore Medii zilnice Medii anuale Estimarea obiectiv Incertitudine
1

35 % (2) 90 %

25 % 90 % 14 % ( )
4

30 % 90 % 14 % ( )
3

50 % 90 % 14 % ( )
4

30 % 90 % > 10 % n timpul verii

50 % 50 % 50 % 30 % 75 %

50 % 100 %

nedefinit nc 50 % 100 %

50 % 50 % 75 %

( ) Statele membre pot efectua msurtori aleatorii n locul msurtorilor continue pentru benzen, plumb si pulberi n suspensie, n cazul , n care pot demonstra Comisiei c incertitudinea, inclusiv incertitudinea legat de prelevarea aleatorie de probe, respect obiectivul de calitate de 25 % si c timpul minim acoperit este nc superior timpului minim stabilit pentru msurtori indicative. Prelevarea , aleatorie de probe trebuie s fie distribuit uniform pe toat perioada anului pentru a evita obinerea unor rezultate incorecte. Incertitudinea legat de prelevarea aleatorie de probe poate fi determinat prin procedura prevzut n standardul ISO 11222 (2002) Calitatea aerului Determinarea incertitudinii mediei temporale a msurtorilor calitii aerului. n cazul n care se folosesc msurri aleatorii pentru evaluarea cerinelor privind valoarea-limit a PM10, trebuie evaluat percentila 90,4 (care trebuie s fie mai mic sau egal cu 50 g/m3) n locul numrului de depsiri, care este puternic influenat de acoperirea de date. , (2) Distribuit pe toat perioada anului pentru a fi reprezentativ pentru diferite condiii de climat si trafic. , (3) Msurarea unei zile pe sptmn, n mod aleatoriu, distribuite uniform pe toat perioada anului, sau opt sptmni, distribuite uniform pe toat durata anului. (4) O msurare aleatorie pe sptmn, distribuite uniform pe toat perioada anului, sau opt sptmni, distribuite uniform pe toat durata anului.

Incertitudinea metodelor de evaluare (exprimat cu un nivel de ncredere de 95 %) va fi stabilit n conformitate cu principiile ghidului CEN privind exprimarea incertitudinii la msurare (ENV 13005-1999), metodologia ISO 5725:1994 si , ghidul furnizat n raportul CEN Calitatea aerului Determinarea incertitudinii n cazul metodelor de referin pentru msurarea aerului nconjurtor (CR 14377:2002E). Procentajele privind incertitudinea din tabelul de mai sus sunt date pentru msurtorile individuale, mediate pentru perioada considerat de valoarea-limit (sau valoare-int, n cazul ozonului), pentru un nivel de ncredere de 95 %. Incertitudinea n cazul msurtorilor n puncte fixe se interpreteaz ca fiind aplicabil n regiunea cu valoarea-limit adecvat (sau valoarea-int, n cazul ozonului).

Incertitudinea n cazul modelrii se defineste ca deviaia maxim a nivelurilor de concentraie msurate si calculate pen, , tru 90 % din punctele individuale de monitorizare, pe perioada considerat de valoare-limit (sau valoare-int, n cazul ozonului), fr a lua n considerare ordinea evenimentelor. Incertitudinea n cazul modelrii se interpreteaz ca fiind aplicabil n regiunea cu valoarea-limit corespunztoare (sau valoarea-int, n cazul ozonului). Msurtorile n puncte fixe care trebuie selectate pentru compararea cu rezultatele modelrii sunt reprezentative pentru scara modelului.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/15

Incertitudinea n cazul estimrii obiective se defineste ca deviaia maxim a nivelurilor de concentraie msurate si cal, , culate, pe perioada considerat de valoare-limit (sau valoare-int, n cazul ozonului), fr a lua n considerare ordinea evenimentelor. Cerinele privind captura minim de date si timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrrii peri, odice sau ntreinerii normale a instrumentelor.

B. Rezultatele evalurii calitii aerului Pentru zonele sau aglomerrile n cadrul crora se folosesc alte mijloace de evaluare dect msurtorile sau ca singure mijloace de evaluare a calitii aerului, pentru a suplimenta informaiile obinute n urma msurtorii, se furnizeaz de asemenea urmtoarele informaii: o descriere a activitilor de evaluare efectuate; metodele specifice folosite si descrierile acestora; , sursele de date si informaii; , o descriere a rezultatelor, inclusiv incertitudinile si, n special, suprafaa regiunii, sau, dup caz, lungimea de drum , din cadrul zonei sau aglomerrii n care concentraiile depsesc orice valoare-limit, valoare-int sau obiectiv pe , termen lung la care se adaug, dac este cazul, marja de toleran, si suprafaa regiunii n care concentraiile dep, sesc pragul superior sau inferior de evaluare; , populaia potenial expus la niveluri care depsesc orice valoare-limit stabilit n vederea protejrii sntii , umane.

C. Asigurarea calitii pentru evaluarea calitii aerului nconjurtor: validarea datelor 1. Pentru a asigura acurateea msurtorilor si conformarea cu obiectivele de calitate a datelor prevzute n seciunea , A, autoritile si organismele competente corespunztoare, desemnate n conformitate cu articolul 3, se asigur c: , toate msurrile efectuate n legtur cu evaluarea aerului nconjurtor, n conformitate cu articolele 6 si 9, pot , fi urmrite n conformitate cu cerinele menionate n standardul ISO/IEC 17025:2005 punctul 5.6.2.2; instituiile care asigur funcionarea reelelor si a staiilor individuale dispun de un sistem consolidat de asigu, rare si control al calitii care prevede o ntreinere periodic pentru asigurarea acurateei dispozitivelor de , msurare; este stabilit o procedur de asigurare/control al calitii pentru procesul de colectare si raportare a datelor si , , c instituiile desemnate pentru aceast sarcin particip activ la programele conexe de asigurare a calitii la scar comunitar; laboratoarele naionale, desemnate de ctre autoritatea sau organismul competent corespunztor conform articolului 3, care particip la exerciiile de comparaie la scar comunitar privind poluanii reglementai de prezenta directiv sunt acreditate n conformitate cu standardul EN/ISO 17025 pn n 2010 pentru metodele de referin menionate n anexa VI. Aceste laboratoare sunt implicate n coordonarea pe teritoriul statelor membre a programelor de asigurare a calitii la scar comunitar care urmeaz s fie organizate de ctre Comisie; de asemenea, ele coordoneaz la nivel naional aplicarea adecvat a metodelor de referin si demonstrarea , echivalenei metodelor care nu sunt de referin.

2. Toate datele raportate n temeiul articolului 27 sunt considerate valabile, cu excepia celor semnalate ca fiind provizorii.

L 152/16

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA II Determinarea cerinelor pentru evaluarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, , pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon n aerul nconjurtor ntr-o anumit , , zon sau aglomerare

A. Praguri superioare si inferioare de evaluare , Se aplic urmtoarele praguri superioare si inferioare de evaluare: ,

1. Dioxid de sulf
Protecia sntii Protecia vegetaiei

Pragul superior de evaluare

60 % din valoarea-limit pentru 24 de ore (75 g/m3, a nu se depsi de mai mult de , 3 ori ntr-un an calendaristic) 40 % din valoarea-limit pentru 24 de ore (50 g/m3, a nu se depsi de mai mult de , 3 ori ntr-un an calendaristic)

60 % din nivelul critic pentru perioada de iarn (12 g/m3) 40 % din nivelul critic pentru perioada de iarn (8 g/m3)

Pragul inferior de evaluare

2. Dioxid de azot si oxizi de azot ,

Nivelul critic anual pentru protecia vegetaiei si a ecosistemelor , naturale (NOx)

Valoarea-limit orar pentru protecia sntii umane (NO2)

Valoarea-limit anual pentru protecia sntii umane (NO2)

Pragul superior de evaluare

70 % din valoarea-limit (140 g/m3, a nu se depsi mai mult , de 18 ori ntr-un an calendaristic) 50 % din valoarea-limit (100 g/m3, a nu se depsi mai mult , de 18 ori ntr-un an calendaristic)

80 % din valoarealimit (32 g/m3) 65 % din nivelul critic (26 g/m3)

80 % din nivelul critic (24 g/m3) 65 % din nivelul critic (19,5 g/m3)

Pragul inferior de evaluare

3. Pulberi n suspensie (PM10/PM2,5)

Media pe 24 de ore PM10 Media anual PM10 Media anual PM2,5 (1)

Pragul superior de evaluare

70 % din valoarea-limit (35 g/m3, a nu se depsi mai mult de 35 ori , ntr-un an calendaristic) 50 % din valoarea-limit (25 g/m3, a nu se depsi mai mult de 35 ori , ntr-un an calendaristic)

70 % din valoarealimit (28 g/m3) 50 % din valoarealimit (20 g/m3)

70 % din valoarealimit (17 g/m3) 50 % din valoarealimit (12 g/m3)

Pragul inferior de evaluare

(1) Pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru PM2,5 nu se aplic msurtorilor efectuate pentru evaluarea con, formitii cu obiectivul de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protecia sntii umane.

4. Plumb
Medie anual

Pragul superior de evaluare Pragul inferior de evaluare

70 % din valoarea-limit (0,35 g/m3) 50 % din valoarea-limit (0,25 g/m3)

11.6.2008

RO 5. Benzen

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/17

Medie anual

Pragul superior de evaluare Pragul inferior de evaluare

70 % din valoarea-limit (3,5 g/m3) 40 % din valoarea-limit (2 g/m3)

6. Monoxid de carbon
Media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare Pragul inferior de evaluare

70 % din valoarea-limit (7 g/m3) 50 % din valoarea-limit (5 g/m3)

B. Determinarea depsirilor pragurilor superioare si inferioare de evaluare , , Depsirile pragurilor superioare si inferioare de evaluare se determin n baza concentraiilor din cei cinci ani anteriori, , , dac sunt disponibile suficiente date. Se consider c un prag de evaluare a fost depsit dac a fost depsit n cel puin , , trei din cei cinci ani anteriori. Atunci cnd datele disponibile acoper mai puin de cinci ani, statele membre pot s combine campanii de msurare de scurt durat de-a lungul anului n locuri susceptibile de a fi reprezentative pentru cele mai nalte niveluri de poluare cu rezultatele extrase din inventare de emisii si din modelare pentru a determina depsirile pragurilor superioare si infe, , , rioare de evaluare.

L 152/18

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA III Evaluarea calitii aerului nconjurtor i amplasarea punctelor de prelevare pentru msurarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen i monoxid , de carbon din aerul nconjurtor

A. Generaliti Calitatea aerului nconjurtor se evalueaz n toate zonele si aglomerrile n conformitate cu urmtoarele criterii: , 1. Calitatea aerului nconjurtor se evalueaz n toate amplasamentele, cu excepia celor enumerate la punctul 2, n conformitate cu criteriile stabilite n seciunile B si C pentru amplasarea punctelor de prelevare pentru msurtorile n puncte , fixe. Principiile prevzute n seciunile B si C se aplic de asemenea, n msura n care sunt relevante, identificrii ampla, samentelor specifice n care este determinat concentraia poluanilor relevani, atunci cnd calitatea aerului nconjurtor este evaluat prin msurtori indicative sau prin modelare. 2. Respectarea valorilor-limit stabilite n scopul proteciei sntii umane nu se evalueaz n urmtoarele amplasamente: (a) toate amplasamentele din zone n care publicul nu are acces si unde nu exist locuine permanente; , (b) n conformitate cu articolul 2 alineatul (1), la sediile fabricilor sau ale instalaiilor industriale n cazul crora se aplic toate prevederile relevante referitoare la sntate si sigurana la locul de munc; , (c) pe sosele si drumuri, precum si pe spaiile care separ sensurile de mers ale acestora, cu excepia cazurilor n care , , , pietonii au n mod normal acces la spaiile respective.

B. Amplasarea la macroscar a punctelor de prelevare 1. Protejarea sntii umane (a) Punctele de prelevare care au ca scop protejarea sntii umane se amplaseaz n asa fel nct s furnizeze date des, pre urmtoarele: arealele din zone si aglomerri unde se formeaz cele mai mari concentraii la care populaia este susceptibil , a fi expus n mod direct sau indirect pentru o perioad semnificativ pentru calculul mediei valorii (valorilor)-limit; nivelurile din alte areale din zonele si aglomerrile reprezentative pentru nivelul de expunere a populaiei n , general.

(b) n general, punctele de prelevare se amplaseaz n asa fel nct s se evite msurarea unor microclimate foarte mici , din imediata lor apropiere, ceea ce nseamn c un punct de prelevare trebuie s fie amplasat n asa fel nct aerul , prelevat s fie reprezentativ pentru calitatea aerului pentru un segment de strad cu o lungime egal sau mai mare de 100 m n cazul punctelor de prelevare din zonele de trafic rutier si egal sau mai mare de 250 250 m n cazul , punctelor de prelevare din zonele industriale, dac este posibil. (c) Staiile de fond urban sunt amplasate astfel nct nivelul lor de poluare s fie influenat de contribuiile integrate provenind din toate sursele din direcia opus vntului. Nivelul de poluare nu ar trebui s fie dominat de o surs unic, cu excepia cazului n care o astfel de situaie este tipic pentru o zon urban mai mare. De regul, punctele de prelevare sunt reprezentative pentru mai muli kilometri ptrai. (d) Atunci cnd obiectivul este acela de a evalua nivelurile de fond rural, punctul de prelevare nu trebuie s fie influenat de aglomerrile sau de zonele industriale din vecintatea sa, adic de zonele aflate la o distan mai mic de cinci kilometri. (e) Atunci cnd se evalueaz concentraiile provenind din surse industriale, cel puin unul dintre punctele de prelevare este instalat n direcia vntului n raport cu sursa, n cea mai apropiat zon rezidenial. Atunci cnd concentraia de fond nu este cunoscut, un punct de prelevare suplimentar este amplasat n direcia predominant a vntului. (f) n msura posibilului, punctele de prelevare trebuie s fie reprezentative de asemenea pentru locaii similare care nu se afl n imediata lor vecintate. (g) Se ine cont de necesitatea de a amplasa puncte de prelevare pe insule, atunci cnd este necesar pentru protejarea sntii umane.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/19

2. Protejarea vegetaiei si a ecosistemelor naturale , Punctele de prelevare care au ca scop protejarea vegetaiei si a ecosistemelor naturale se amplaseaz la o deprtare mai , mare de 20 km de aglomerri sau la o distan mai mare de 5 km de alte areale construite, instalaii industriale, autostrzi sau sosele principale cu un trafic care depseste 50 000 de vehicule pe zi, ceea ce nseamn c punctul de prele, , , vare trebuie s fie amplasat n asa fel nct aerul prelevat s fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o zon , 2 nconjurtoare de cel puin 1 000 km . Un stat membru poate s dispun ca un punct de prelevare s fie amplasat la o distan mai mic sau s fie reprezentativ pentru calitatea aerului dintr-o arie mai puin extins, din motive care in de condiiile geografice sau de oportunitile de a proteja unele areale cu un grad de vulnerabilitate mai ridicat. Se ine cont de necesitatea de a evalua calitatea aerului pe insule.

C. Amplasarea la microscar a punctelor de prelevare Urmtoarele orientri trebuie s fie respectate n msura posibilului: orificiul de prelevare trebuie s fie degajat (liber pe un arc de cerc de cel puin 270), iar debitul aerului din vecintatea prelevatorului (n mod normal, situat la civa metri distan de cldiri, balcoane, copaci sau de alte obstacole si la cel puin 0,5 m de cea mai apropiat cldire n cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea , aerului n aliniamentul construciei) nu trebuie s fie obstrucionat; n general, orificiul de prelevare trebuie s fie plasat la o nlime ntre 1,5 m (zona de respiraie) si 4 m deasupra , solului. n anumite circumstane, amplasarea la nlimi mai mari (pn la 8 m) poate fi necesar. Amplasarea la o nlime mai mare poate fi recomandabil dac staia este reprezentativ pentru o arie vast; orificiul de prelevare nu se plaseaz n imediata apropiere a surselor pentru a evita admisia direct de emisii care nu sunt n amestec cu aerul nconjurtor; orificiul de evacuare al prelevatorului trebuie s fie plasat n asa fel nct s se evite recircularea aerului evacuat ctre , orificiul de admisie; pentru toi poluanii, sondele de prelevare a aerului din zonele cu trafic rutier se amplaseaz la cel puin 25 m de extremitatea interseciilor majore si la cel mult 10 m de bordura trotuarului. ,

Urmtorii factori pot fi luai n considerare de asemenea: sursele de interferen; securitatea; accesul; disponibilitatea energiei electrice si a comunicaiilor telefonice; , vizibilitatea amplasamentului n raport cu mprejurimile sale; sigurana publicului si a operatorilor; , oportunitatea amplasrii mai multor puncte de prelevare pentru mai muli poluani n acelasi loc; , cerinele urbanistice.

D. Documentarea si revizuirea alegerii amplasamentelor , Procedurile de alegere a amplasamentelor trebuie s fie susinute de o documentaie exhaustiv n etapa clasificrii prin mijloace cum ar fi fotografiile mprejurimilor orientate pe punctele cardinale si o hart detaliat. Amplasamentele se revi, zuiesc la intervale regulate n baza unei noi documentaii pentru a se verifica dac criteriile de selecie rmn valabile.

L 152/20

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA IV MSURTORILE N AMPLASAMENTE DE FOND RURAL, INDIFERENT DE CONCENTRAIE

A. Obiectivele Obiectivele principale al acestor msurtori sunt garantarea unei informri adecvate cu privire la nivelul de poluare al fondului. Aceast informare este esenial pentru estimarea concentraiilor ridicate din arealele mai poluate (cum ar fi fondul urban, zonele industriale, zonele cu trafic rutier), pentru evaluarea impactului posibil al transportului poluanilor pe distan lung, pentru sprijinirea analizei repartizrii surselor si pentru nelegerea unor poluani specifici, cum , ar fi pulberile n suspensie. n plus, aceste informaii sunt eseniale pentru cresterea utilizrii modelrii si n zonele , , urbane.

B. Substanele Msurarea PM2,5 trebuie s cuprind cel puin concentraia masic total si concentraiile compusilor adecvai pentru , , caracterizarea compoziiei sale chimice. Trebuie s se includ cel puin lista speciilor chimice de mai jos. SO42 NO3

Na+ K
+

NH4+ Cl

Ca2+ Mg
2+

carbon elementar (CE) carbon organic (CO)

C. Amplasarea Msurtorile ar trebui s se fac n special n arealele de fond rural n conformitate cu prile A, B si C din anexa III. ,

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/21

ANEXA V Criterii de determinare a numerelor minime de puncte de prelevare pentru msurrile n punct fix a concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, , benzen si monoxid de carbon n aerul nconjurtor , A. Numrul minim de puncte de prelevare necesare pentru msurtorile n puncte fixe efectuate n scopul evalurii respectrii valorilor-limit pentru protejarea sntii umane si a pragurilor de alert n zonele si aglomerrile n care msu, , rarea n puncte fixe este singura surs de informaii. 1. Surse difuze
n cazul n care concentraiile maxime depsesc , pragul superior de evaluare (1) Poluani cu excepia PM PM (2) (suma dintre PM10 si PM2,5) , n cazul n care concentraiile maxime se situeaz ntre pragurile superioare si inferioare de evaluare , Poluani cu excepia PM PM (2) (suma dintre PM10 si PM2,5) ,

Populaia aglomerrii sau a zonei (mii)

0-249 250-499 500-749 750-999 1 000-1 499 1 500-1 999 2 000-2 749 2 750-3 749 3 750-4 749 4 750-5 999 6 000

1 2 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2 3 3 4 6 7 8 10 11 13 15

1 1 1 1 2 2 3 3 3 4 4

1 2 2 2 3 3 4 4 6 6 7

(1) Pentru dioxidul de azot, pulberi n suspensie, benzen si monoxidul de carbon: numrul trebuie s includ cel puin o staie de , monitorizare de fond urban si o staie de tip trafic pentru aerul din zonele cu trafic rutier, cu condiia s nu creasc astfel num, rul punctelor de prelevare. Pentru acesti poluani, ntr-un stat membru, numrul total de staii de fond urbane prevzut n sec, iunea A punctul 1 nu trebuie s fie de peste dou ori mai mare sau mai mic dect numrul total de staii de tip trafic prevzut la aceeasi liter. Punctele de prelevare care au nregistrat depsiri ale valorii-limit pentru PM10 n ultimii trei ani sunt meninute, , , dac nu devine necesar o realocare a punctelor datorat unor circumstane excepionale, n special amenajarea teritorial. (2) n cazul n care concentraiile de PM2,5 si PM10 sunt msurate n conformitate cu articolul 8 la aceeasi staie de monitorizare, se , , consider c este vorba de dou staii de prelevare diferite. Numrul total de puncte de prelevare pentru concentraiile de PM2,5 prevzut la seciunea A punctul 1 nu trebuie s fie de peste dou ori mai mare sau mai mic dect numrul total de puncte de prelevare pentru concentraiile de PM10 prevzut la aceeasi liter, iar numrul de puncte de prelevare pentru concentraiile de , PM2,5 din fondul urban al aglomerrilor si al zonelor urbane trebuie s ndeplineasc cerinele prevzute n seciunea B din , anexa V.

2. Surse punctuale Pentru evaluarea polurii n apropierea surselor punctuale, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile n puncte fixe se calculeaz inndu-se seama de densitile de emisii, de schemele probabile de repartiie a polurii n aerul nconjurtor si de expunerea potenial a populaiei. , B. Numrul minim de puncte de prelevare necesare pentru msurtorile n puncte fixe efectuate n scopul evalurii atingerii obiectivului de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protejarea sntii umane n acest scop, se va folosi un punct de prelevare la fiecare milion de locuitori n aglomerrile si zonele urbane supli, mentare cu o populaie mai mare de 100 000 de locuitori. Aceste puncte de prelevare pot s coincid cu punctele de prelevare menionate n seciunea A. C. Numrul minim de puncte de prelevare necesar pentru msurtorile n puncte fixe efectuate n scopul evalurii respectrii nivelurilor critice pentru protejarea zonelor cu vegetaie altele dect aglomerrile n cazul n care concentraiile maxime depsesc pragurile , superioare de evaluare 1 staie la 20 000 km2 n cazul n care concentraiile maxime se situeaz ntre pragurile superioare si inferioare de evaluare , 1 staie la 40 000 km2

n zonele insulare, numrul de puncte de prelevare pentru msurtorile n puncte fixe se calculeaz inndu-se seama de schemele probabile de distribuie a polurii n aerul nconjurtor si de expunerea potenial a vegetaiei. ,

L 152/22

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA VI Metode de referin pentru evaluarea concentraiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi n suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon si ozon , ,

A. Metode de referin pentru msurtori 1. Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de sulf Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de sulf este cea descris n EN 14212:2005 Calitatea aerului nconjurtor Metod standard de msurare a concentraiei de dioxid de sulf prin fluorescen n ultraviolet. 2. Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot , Metoda de referin pentru msurarea dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea descris n EN 14211:2005 Cali, tatea aerului nconjurtor Metod standard de msurare a concentraiei de dioxid de azot si oxizi de azot prin , chemiluminescen. 3. Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea plumbului , Metoda de referin pentru prelevarea plumbului este cea descris n seciunea A punctul 4 din prezenta anex. Metoda de referin pentru msurarea plumbului este cea descris n EN 14902:2005 Metoda standard de msurare a Pb/Cd/As/Ni n fraciune PM10 din pulberile n suspensie. 4. Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea concentraiei de PM10 , Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea concentraiei de PM10 este cea descris n EN 12341:1999 Calitatea , aerului Determinarea concentraiei de PM10 din pulberea n suspensie Metoda de referin si procedura de testare pe , teren pentru demonstrarea echivalenei metodelor de msurare cu cea de referin. 5. Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea PM2,5 , Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea PM2,5 este cea descris n EN 14907:2005 Metoda standard de , msurare gravimetric pentru determinarea fraciunii masice de PM2,5 din pulberile n suspensie. 6. Metoda de referin pentru prelevarea si msurarea benzenului , Metoda de referin pentru msurarea benzenului este cea descris n EN 14662:2005, prile 1, 2 si 3 Calitatea aerului , nconjurtor Metoda standard de msurare a concentraiilor de benzen. 7. Metoda de referin pentru msurarea monoxidului de carbon Metoda de referin pentru msurarea monoxidului de carbon este cea descris n EN 14626:2005 Calitatea aerului nconjurtor Metod standard de msurare a concentraiei de monoxid de carbon prin spectroscopie n infrarosu , nedispersiv. 8. Metoda de referin pentru msurarea concentraiei de ozon Metoda de referin pentru msurarea ozonului este cea descris n EN 14625:2005 Calitatea aerului nconjurtor Metod standard de msurare a concentraiei de ozon prin fotometrie n ultraviolet.

B. Demonstrarea echivalenei 1. Un stat membru poate folosi orice alt metod dac poate s demonstreze c rezultatele acesteia sunt echivalente cu cele ale oricrei metode prevzute n seciunea A sau, n cazul pulberii n suspensie, orice alt metod, dac poate demonstra c aceasta se aseamn n mare msur cu metoda de referin. n astfel de cazuri, rezultatele obinute prin acea metod trebuie s fie corectate astfel nct s fie echivalente cu rezultatele care ar fi fost obinute prin metoda de referin.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/23

2. Comisia poate s cear statelor membre s pregteasc si s prezinte un raport privind demonstrarea echivalenei n con, formitate cu punctul 1. 3. Atunci cnd evalueaz acceptabilitatea raportului menionat la punctul 2, Comisia va face referire la ghidurile sale privind demonstrarea echivalenei (urmeaz s se publice). Atunci cnd statele membre au folosit factori interimari pentru aproximarea echivalenei, acestia sunt confirmai si/sau modificai n conformitate cu ghidurile Comisiei. , , 4. Statele membre ar trebui s se asigure c, atunci cnd este cazul, corecia se aplic de asemenea retroactiv datelor de msurare obinute n trecut, n scopul obinerii unei comparabiliti mai mari a datelor.

C. Standardizarea Pentru poluanii gazosi, volumul trebuie s fie standardizat la o temperatur de 293 K si o presiune atmosferic de , , 101,3 kPa. Pentru pulberile n suspensie si substanele care urmeaz s fie analizate din pulberile n suspensie (de exem, plu plumbul), volumul de prelevare se raporteaz la condiiile de mediu, n particular la temperatura si la presiunea , atmosferic nregistrate la data msurtorilor.

D. Introducerea de noi echipamente Toate echipamentele noi care au fost achiziionate n scopul punerii n aplicare a prezentei directive trebuie s fie n conformitate cu metoda de referin sau o metod echivalent pn la 11 iunie 2010. Toate echipamentele folosite pentru msurtorile n puncte fixe trebuie s fie n conformitate cu metoda de referin sau o metod echivalent pn la 11 iunie 2013.

E.

Recunoasterea reciproc a datelor , n procesul de omologare de tip efectuat cu scopul de a demonstra c echipamentele satisfac exigenele metodelor de referin enumerate n seciunea A, autoritile si organismele competente desemnate n conformitate cu articolul 3 , accept rapoarte-test emise n alte state membre de laboratoare acreditate n conformitate cu EN ISO 17025 pentru efectuarea acestor testri.

L 152/24

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA VII VALORILE-INT SI OBIECTIVELE PE TERMEN LUNG N CEEA CE PRIVESTE OZONUL , ,

A. Definiii si criterii , 1. Definiii AOT40 [exprimat n (g/m3) ore] nseamn suma diferenelor dintre concentraiile orare mai mari dect 80 g/m3 (= 40 pri pe miliard) si 80 g/m3 n timpul unei perioade date, folosind doar valorile pe 1 h msurate zilnic ntre 8:00 , si 20:00 ora Europei Centrale (CET). , 2. Criterii Se utilizeaz urmtoarele criterii pentru verificarea validitii n momentul agregrii datelor si calculrii parametrilor , statistici:
Parametru Proporia necesar de date valide

Valorile colectate ntr-o or Valorile colectate n 8 ore Media zilnic maxim pe 8 ore calculat pe baza mediilor orare mobile pe 8 ore AOT40 Media anual

75 % (adic 45 de minute) 75 % din valori (adic 6 ore) 75 % din mediile orare mobile pe 8 ore (adic 18 medii orare pe 8 ore pe zi) 90 % din valorile pe 1 or msurate n timpul perioadei definite pentru calcularea valorii AOT40 (1) 75 % din valorile pe o or msurate n timpul verii (aprilie-septembrie) si 75 % din valorile msurate n timpul ierni (ianuarie-martie, octombrie, decembrie), msurate separat 90 % din valorile mediei zilnice maxime colectate n 8 ore (27 de valori zilnice disponibile pe lun) 90 % din valorile pe 1 or msurate ntre 8:00 si 20:00 CET ,

Numr de depsiri si valori maxime , , lunare

Numr de depsiri si valori maxime cinci din sase luni n timpul verii (aprilie-septembrie) , , , anuale
(1) n cazurile n care nu sunt disponibile toate datele msurate posibile, valorile AOT40 sunt calculate cu ajutorul urmtorului factor: numrul total posibil de ore (*) AOT40estimare = AOT40msurate numr de valori orare msurate (*) Este vorba de numrul de ore incluse n perioada prevzut pentru definirea AOT40 (adic ntre 08:00 si 20:00 CET, de la 1 mai , pn la 31 iulie n fiecare an, pentru protecia vegetaiei, si de la 1 aprilie pn la 30 septembrie n fiecare an, pentru protecia pdu, rilor.

B. Valorile-int
Obiectiv Perioada de calculare a mediei Valoarea-int Dat la care trebuie respectat valoarea-int (1)

Protejarea sntii umane Protejarea vegetaiei

Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore (2) mai-iulie

120 g/m3, valoare care nu trebuie depsit n , mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, medie calculat pe 3 ani (3) AOT40 (calculat pe baza valorilor orare) 18 000 g/m3 or, medie calculat pe cinci ani (3)

1 ianuarie 2010

1 ianuarie 2010

(1) Respectarea valorilor-int se evalueaz ncepnd cu aceast dat. Aceasta nseamn c 2010 va fi primul an ale crui date vor fi utilizate pentru a calcula respectarea valorilor n cauz pe urmtorii 3 sau 5 ani, dup caz. (2) Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore este selecionat dup examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate n fiecare or. Fiecare medie pe 8 ore calculat astfel este atribuit zilei care se termin; altfel spus, prima perioad de , calculare pentru o anumit zi va fi perioada cuprins ntre ora 17:00 din ziua anterioar si ora 01:00 n ziua respectiv; ultima peri, oad de calculare pentru o anumit zi va fi perioada cuprins ntre orele 16:00 si 24:00 n ziua respectiv , (3) Dac mediile pe trei sau cinci ani nu pot fi determinate pe baza unei serii complete si consecutive de date anuale, datele anuale mi, nime necesare pentru verificarea respectrii valorilor-int vor fi dup cum urmeaz: pentru valoarea-int privind protejarea sntii umane: date valabile timp de un an; pentru valoarea-int privind protejarea vegetaiei: date valabile timp de trei an.

11.6.2008

RO C. Obiectivele pe termen lung

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/25

Obiectiv

Perioada de calculare a mediei

Obiectiv pe termen lung

Data la care obiectivul trebuie s fie atins

Protejarea sntii umane Protejarea vegetaiei

Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore pe parcursul unui an calendaristic mai-iulie

120 g/m3 AOT40 (calculat pe baza valorilor dintr-o or) 6 000 g/m3 h

neprecizat neprecizat

L 152/26

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA VIII Criteriile de clasificare si amplasare a punctelor de prelevare pentru evaluarea concentraiilor de ozon , Msurtorilor n puncte fixe li se aplic urmtoarele: A. Amplasarea la macroscar
Tipul staiei Obiectivele msurtorii Reprezentativitate (1) Criteriile amplasrii la macroscar

Urban

Protecia sntii umane: evaluarea expunerii populaiei urbane la ozon, adic acolo unde densitatea populaiei si concen, traiile de ozon sunt relativ ridicate si reprezentative pentru , expunerea populaiei n general

Civa km2

Departe de influena emisiilor locale precum traficul, staiile de benzin etc. spaii aerisite n care pot fi msurate niveluri bine omogenizate; spaii precum zonele rezideniale si comerciale , ale oraselor, parcurilor (departe de arbori), marile , bulevarde sau piee cu trafic foarte redus sau inexistent, spaii deschise utilizate n general n amenajrile educative, sportive sau recreative.

Suburban

Protecia sntii umane si a ve, getaiei: evaluarea expunerii populaiei si a , vegetaiei situate la periferia aglomerrilor urbane, acolo unde se observ cele mai ridicate niveluri de ozon, la care pot fi expuse n mod direct sau indirect populaia si vegetaia ,

Cteva zeci de km2

La o anumit distan de zonele de emisii maxime, n direcia vntului, urmnd direcia sau direciile predominante ale vnturilor si n con, diii favorabile formrii ozonului; n zonele n care populaia, culturile sensibile si , ecosistemele naturale situate la periferia extrem a unei aglomerri sunt expuse la niveluri de ozon ridicate; n cazul n care este necesar, de asemenea, cteva staii suburbane n direcia opus vntului fa de zona de emisii maxime, cu scopul de a determina nivelurile regionale de fond ale ozonului.

Rurale

Protecia sntii umane si a ve, getaiei: evaluarea expunerii populaiei, a culturilor si a ecosistemelor natu, rale la concentraiile de ozon la scar subregional

Niveluri subregionale (cteva sute de km2)

Staiile pot fi situate n localiti mici si/sau n , zone cu sisteme eco-naturale, pduri sau culturi; reprezentativ pentru ozon, departe de influena emisiilor locale imediate de tipul instalaiilor industriale si a drumurilor; , n situri cu spaii deschise, dar nu pe vrfurile munilor mai nali.

Fond rural

Protecia vegetaiei si a sntii , umane: evaluarea expunerii culturilor si a , ecosistemelor naturale la concentraiile de ozon la scar regional, precum si a expunerii populaiei ,

Niveluri regionale/ naionale/ continentale (de la 1 000 la 10 000 km2)

Staii situate n areale cu o densitate sczut a populaiei, de exemplu ecosistemele naturale, pdurile, la o distan de cel puin 20 km de zonele urbane si industriale si ndeprtate de , , emisiile locale; evitarea zonelor afectate de intensificarea formrii pe plan local a condiiilor de inversiune n apropierea solului, precum si a vrfurilor mun, ilor mai nali; nu sunt recomandate zonele de coast cu cicluri pronunate de vnturi diurne cu caracter local.

(1) n msura posibilului, punctele de prelevare ar trebui s fie reprezentative pentru siturile similare care nu se gsesc n imediata lor vecintate.

n ceea ce priveste staiile rurale si de fond rural, amplasarea este coordonat, dac este cazul, cu monitorizarea cerin, , elor care decurg din Regulamentul (CE) nr. 1737/2006 al Comisiei din 7 noiembrie 2006 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea n aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2152/2003 al Parlamentului European si al Consiliului , privind monitorizarea pdurilor si interaciunilor de mediu n Comunitate (1). ,
(1) JO L 334, 30.11.2006, p. 1.

11.6.2008

RO B. Amplasarea la microscar

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/27

n msura posibilului, se aplic procedura privind amplasarea la microscar prevzut la seciunea C din anexa III, asigurndu-se de asemenea c sonda de admisie este poziionat foarte departe de surse precum cosurile furnalelor si , , cosurile de incinerare si la mai mult de 10 m de cel mai apropiat drum, distana crescnd n funcie de densitatea , , circulaiei.

C. Documentarea si revizuirea seleciei siturilor , Se aplic procedurile prevzute la seciunea D din anexa III, efectundu-se o verificare si o interpretare corecte a datelor , de monitorizare n contextul proceselor meteorologice si fotochimice care afecteaz concentraiile de ozon msurate n , siturile n cauz.

L 152/28

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA IX Criteriile de determinare a numrului minim de puncte de prelevare pentru msurarea n puncte fixe a concentraiilor de ozon

A. Numrul minim de puncte de prelevare pentru msurtorile continue n puncte fixe n vederea evalurii respectrii valorilor-int, a obiectivelor pe termen lung si a pragurilor de informare si alert atunci cnd astfel de , , msurtori sunt singura surs de informare
Aglomerri (urbane si suburbane) (1) , Alte zone (suburbane si rurale) (1) ,

Populaie ( 1 000)

Fond rural

< 250 < 500 < 1 000 < 1 500 < 2 000 < 2 750 < 3 750 > 3 750 1 2 3 3 4 5 1 staie suplimentar la 2 milioane de locuitori

1 2 2 3 4 5 6 1 staie suplimentar la 2 milioane de locuitori O densitate medie de 1 staie/50 000 km2 pentru totalitatea zonelor pe ar (2)

(1) Cel puin 1 staie n zonele suburbane, unde populaia poate fi cel mai expus. n aglomerri, cel puin 50 % dintre staii sunt situate n zonele suburbane. (2) Se recomand amplasarea unei staii la 25 000 km2 pentru zonele cu topografie complex.

B. Numrul minim de puncte de prelevare pentru msurtorile n puncte fixe n zonele si aglomerrile care nde, plinesc obiectivele pe termen lung Numrul punctelor de prelevare pentru ozon, combinat cu alte mijloace de evaluare suplimentar, precum modelarea calitii aerului si msurrile n acelasi loc ale dioxidului de azot, trebuie s fie suficient pentru a examina evoluia polu, , rii cu ozon si pentru a verifica respectarea obiectivelor pe termen lung. Numrul staiilor situate n aglomerri si n alte , , zone poate fi redus la o treime din numrul precizat n seciunea A. n cazul n care informaiile provenite de la staiile de msurare n puncte fixe constituie singura surs de informare, trebuie pstrat cel puin o staie de monitorizare. Dac, n zonele n care este efectuat o evaluare suplimentar, rezultatul este inexistena vreunei staii ntr-o anumit zon, coordonarea cu numrul de staii situate n zonele nvecinate trebuie s garanteze o evaluare adecvat a concentraiilor de ozon fa de obiectivele pe termen lung. Numrul de staii de fond rural este de 1 staie la 100 000 km2.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/29

ANEXA X MSURTORILE SUBSTANELOR PRECURSOARE ALE OZONULUI

A. Obiectivele Aceste msurtori au ca obiective principale analizarea oricrei evoluii a substanelor precursoare ale ozonului, verificarea eficacitii strategiilor de reducere a emisiilor, verificarea coerenei inventarelor de emisii si contribuirea la stabi, lirea de legturi ntre sursele de emisie si concentraiile de poluani observate. , Un alt obiectiv este contribuirea la o mai bun nelegere a proceselor de formare a ozonului si de dispersie a substan, elor precursoare ale acestuia, precum si aplicarea modelelor fotochimice. , B. Substanele Msurtorile substanelor precursoare ale ozonului includ cel puin oxizii de azot (NO si NO2) si compusii organici vola, , , tili (COV) adecvai. O list a compusilor organici volatili pentru care sunt recomandate msurri este prezentat mai jos: ,
1-Buten Izopren Etil benzen

Etan Etilen Acetilen Propan Propen n-Butan i-Butan

Trans-2-Buten cis-2-Buten 1,3-Butadien n-Pentan i-Pentan 1-Penten 2-Penten

n-Hexan i-Hexan n-Heptan n-Octan i-Octan Benzen Toluen

m + p-Xilen o-Xilen 1,2,4-Trimetilbenzen 1,2,3-Trimetilbenzen 1,3,5-Trimetilbenzen Formaldehid Hidrocarburi totale altele dect metanul

C. Amplasarea Msurtorile sunt efectuate n special n arealele urbane si suburbane, n orice sit de monitorizare creat n conformitate , cu cerinele prezentei directive si considerat adecvat pentru obiectivele monitorizrii menionate n seciunea A. ,

L 152/30

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA XI VALORILE-LIMIT PENTRU PROTECIA SNTII UMANE

A. Criteriile

Fr a aduce atingere anexei I, se utilizeaz urmtoarele criterii pentru verificarea validitii n momentul agregrii datelor si calculrii parametrilor statistici: ,
Parametru Proporia necesar de date valide

Valori orare Valori pe 8 ore Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore Valorile zilnice Media anual

75 % (adic 45 de minute) 75 % din valori (adic 6 ore) 75 % din mediile orare mobile pe 8 ore (adic 18 medii orare pe 8 ore pe zi) 75 % din mediile orare (adic cel puin 18 valori orare) 90 % (1) din valorile pe 1 or sau (dac nu sunt disponibile) din valorile colectate timp de 24 de ore de-a lungul anului

(1) Cerinele privind calcularea mediei anuale nu includ pierderile de date datorate calibrrii periodice sau ntreinerii normale a instrumentelor.

B. Valorile-limit
Perioada de calculare a mediei Dat la care trebuie respectat valoarea-limit

Valoarea-limit

Marja de toleran

Dioxid de sulf 1 or 350 g/m3, a nu se depsi mai , mult de 24 ori ntr-un an calendaristic 125 g/m3, a nu se depsi mai , mult de 3 ori ntr-un an calendaristic 200 g/m3, a nu se depsi mai , mult de 18 ori ntr-un an calendaristic 150 g/m3 (43 %) (1)

1 zi

Niciuna

( 1)

Dioxid de azot 1 or 50 % la 19 iulie 1999, diminund la 1 ianuarie 2001 si apoi odat la , 12 luni cu procente anuale egale pentru a atinge 0 % la 1 ianuarie 2010 50 % la 19 iulie 1999, diminund la 1 ianuarie 2001 si apoi odat la , 12 luni cu procente anuale egale pentru a atinge 0 % la 1 ianuarie 2010 5 g/m3 (100 %) la 13 decembrie 2000, diminund la 1 ianuarie 2006 si apoi odat la 12 luni cu , 1 g/m3 pentru a atinge 0 % la 1 ianuarie 2010 1 ianuarie 2010

An calendaristic

40 g/m3

1 ianuarie 2010

Benzen An calendaristic 5 g/m3 1 ianuarie 2010

Monoxid de carbon Valoarea maxim zilnic a mediei pe 8 ore (2) 10 mg/m3 60 % ( 1)

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Dat la care trebuie respectat valoarea-limit

L 152/31

Perioada de calculare a mediei

Valoarea-limit

Marja de toleran

Plumb An calendaristic PM10 1 zi 50 g/m3, a nu se depsi mai , mult de 35 de ori ntr-un an calendaristic 40 g/m3 50 % ( 1) 0,5 g/m3 (3) 100 % ( 3)

An calendaristic

20 %

( 1)

(1) n vigoare de la 1 ianuarie 2005. (2) Valoarea maxim zilnic a concentraiei medii pe 8 ore este selecionat dup examinarea mediilor mobile pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare si actualizate n fiecare or. Fiecare medie pe 8 ore calculat astfel este atribuit zilei n care se termin; altfel spus, prima , perioad de calculare ntr-o anume zi va fi perioada cuprins ntre ora 17:00 n ziua anterioar si ora 01:00 n ziua respectiv; ultima , perioad de calculare pentru o anumit zi va fi perioada cuprins ntre 16:00 si 24:00 n ziua respectiv. , (3) n vigoare de la 1 ianuarie 2005. Valoarea-limit care trebuie respectat pn la 1 ianuarie 2010 n vecintatea imediat a surselor industriale specifice situate n siturile contaminate de decenii de activiti industriale. n astfel de cazuri, valoarea-limit pn la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 g/m3. Arealul n care se aplic valori-limit mai ridicate nu trebuie s se ntind la mai mult de 1 000 m de aceste surse specifice.

L 152/32

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA XII PRAGURILE DE INFORMARE SI ALERT , A. Pragurile de alert pentru ali poluani n afara ozonului Trebuie msurate timp de trei ore consecutive, n locuri reprezentative pentru calitatea aerului pe cel puin 100 km2 sau ntr-o zon sau aglomerare ntreag, oricare dintre acestea este mai mic.
Poluant Prag de alert

Dioxid de sulf Dioxid de azot

500 g/m3 400 g/m3

B. Pragul de informare si alert pentru ozon ,

Obiectiv Perioada de calculare a mediei Prag

Informare Alert

1 or 1 or (1)

180 g/m3 240 g/m3

(1) Pentru punerea n aplicarea a articolului 24, depsirea pragului de alert trebuie msurat sau prognozat pentru 3 ore consecutive. ,

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/33

ANEXA XIII NIVELURILE CRITICE PENTRU PROTECIA VEGETAIEI

Perioada de calculare a mediei Nivel critic Marja de toleran

Dioxid de sulf An calendaristic si iarn , (1 octombrie-31 martie) Oxizi de azot An calendaristic 30 g/m3 NOx Niciuna 20 g/m3 Niciuna

L 152/34

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA XIV OBIECTIVUL NAIONAL DE REDUCERE A EXPUNERII, VALOAREA-INT SI VALOAREA-LIMIT , PENTRU PM2,5

A. Indicatorul mediu de expunere Indicatorul mediu de expunere (IME) exprimat n g/m3 se determin pe baza msurrilor efectuate n staiile de fond urban din zone si aglomerri, pe ntreg teritoriul unui stat membru. Acesta trebuie evaluat ca si concentraie medie anu, , al pe trei ani calendaristici consecutivi, n medie n toate punctele de prelevare nfiinate n temeiul seciunii B din anexa V. IME pentru anul de referin 2010 este concentraia medie a anilor 2008, 2009 si 2010. , Cu toate acestea, atunci cnd nu sunt disponibile date pentru anul 2008, statele membre pot folosi concentraia medie a anilor 2009 si 2010 sau concentraia medie a anilor 2009, 2010 si 2011. Statele membre care recurg la aceste opi, , uni comunic decizia lor Comisiei pn la 11 septembrie 2008. IME pentru anul 2020 este concentraia medie pe 3 ani consecutivi, n medie n toate aceste puncte de prelevare pentru anii 2018, 2019 si 2020. IME este utilizat pentru a examina dac se respect obiectivul naional de reducere a expunerii. , IME pentru anul 2015 este concentraia medie pe 3 ani consecutivi, n medie n toate aceste puncte de prelevare pentru anii 2013, 2014 si 2015. IME este utilizat pentru a examina dac se respect obligaia referitoare la concentraia de , expunere.

B. Obiectivul naional de reducere a expunerii

Anul pn la care trebuie respectat obiectivul de reducere a expunerii

Obiectivul de reducere a expunerii fa de IME n 2010

Concentraia iniial n g/m3 < 8,5 = 8,5 = 8,5 < 13 = 13 < 18 = 18 < 22 22

Obiectivul de reducere n procente 0% 10 % 15 % 20 % Toate msurile necesare pentru atingerea obiectivului de 18 g/m3

2020

Atunci cnd IME exprimat n g/m3 pentru anul de referin este egal sau mai mic de 8,5 g/m3, reducerea expunerii este zero. Obiectivul de reducere este de asemenea zero n cazurile n care IME atinge nivelul de 8,5 g/m3 n orice moment n perioada 2010-2020 si este meninut la acest nivel sau la un nivel inferior. ,

C. Obligaia referitoare la concentraia de expunere

Obligaia referitoare la concentraia de expunere Anul pn la care trebuie respectat valoarea obligatorie

20 g/m3

2015

D. Valoarea-int
Dat la care trebuie respectat valoareaint

Perioada de calculare a mediei

Valoare-int

An calendaristic

25 g/m3

1 ianuarie 2010

11.6.2008
E.

RO Valorea-limit
Perioada de calculare a mediei

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/35

Valoare-limit

Marja de toleran

Dat la care trebuie respectat valoarea-limit

ETAPA 1 An calendaristic 25 g/m3 20 % la 11 iunie 2008, redus la 1 ianuarie anul urmtor, apoi la fiecare 12 luni, prin procente anuale egale pentru a atinge 0 % la 1 ianuarie 2015 1 ianuarie 2015

ETAPA 2 (1) An calendaristic 20 g/m3 1 ianuarie 2020

(1) Etapa 2 valoarea-limit indicativ se va revizui de ctre Comisie n 2013, lund n considerare noi informaii cu privire la efectele asupra sntii si mediului, fezabilitatea tehnic si experiena statelor membre n ceea ce priveste valoarea-int. , , ,

L 152/36

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA XV Informaiile care urmeaz a fi incluse n planurile locale, regionale sau naionale de mbuntire a calitii aerului nconjurtor

A. Informaiile care urmeaz a fi furnizate conform articolului 23 (planuri privind calitatea aerului)

1. Localizarea polurii excesive (a) (b) (c) regiune; oras (hart); , staie de msurare (hart, coordonate geografice).

2. Informaii generale (a) (b) (c) (d) (e) tip de zon (oras, zon industrial sau rural); , estimarea zonei poluate (km2) si a populaiei expuse polurii; , date climatice utile; date relevante privind topografia; informaii suficiente privind tipul de inte care necesit protecie n zon.

3. Autoriti responsabile Numele si adresele persoanelor responsabile de elaborarea si punerea n practic a planurilor de mbuntire. , , 4. Natura si evaluarea polurii , (a) (b) (c) concentraiile observate n anii anteriori (naintea aplicrii msurilor de mbuntire); concentraiile msurate de la nceputul proiectului; tehnicile utilizate pentru evaluare.

5. Originea polurii (a) (b) (c) lista principalelor surse de emisie responsabile de poluare (harta); cantitatea total a emisiilor din aceste surse (tone/an); informaii privind poluarea importat din alte regiuni.

6. Analiza situaiei (a) detaliile factorilor responsabili de depsire (de exemplu transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea , de poluani secundari n atmosfer); detaliile posibilelor msuri de mbuntire a calitii aerului.

(b)

7. Detalii privind msurile sau proiectele de mbuntire care existau naintea datei de 11 iunie 2008, si anume: , (a) (b) msuri locale, regionale, naionale, internaionale; efectele observate ale acestor msuri.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/37

8. Detalii privind msurile sau proiectele adoptate n vederea reducerii polurii n urma intrrii n vigoare a prezentei directive: (a) (b) (c) enumerarea si descrierea tuturor msurilor prevzute de proiect; , calendarul aplicrii; estimarea mbuntirii planificate a calitii aerului si a perioadei de timp preconizate conform necesarului pentru , atingerea acestor obiective.

9. Detalii privind msurile sau proiectele planificate sau n curs de cercetare pe termen lung.

10. Lista publicaiilor, documentelor, activitilor etc. utilizate pentru a suplimenta informaiile necesare conform prezentei anexe.

B. Informaiile care urmeaz a fi furnizate conform articolului 22 alineatul (1) 1. Toate informaiile sunt sub forma stabilit la seciunea A din prezenta anex. 2. Informaii privind stadiul aplicrii urmtoarelor directive: 1. Directiva 70/220/CEE a Consiliului din 20 martie 1970 privind apropierea legislaiilor statelor membre referitoare la msurile preconizate mpotriva polurii aerului cu emisiile poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scnteie ale autovehiculelor (1); Directiva 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor , de compusi organici volatili (COV) rezultai din depozitarea carburanilor si din distribuia acestora de la terminale , , la staiile de distribuie a carburanilor (2); Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea si controlul , , integrat al polurii (3); Directiva 97/68/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legisla, iilor statelor membre referitoare la msurile mpotriva emisiei de poluani gazosi si de pulberi provenind de la , , motoarele cu ardere intern care urmeaz s fie instalate pe echipamentele mobile fr destinaie rutier (4); Directiva 98/70/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei si , , a motorinei (5); Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compusi organici volatili , datorate utilizrii solvenilor organici n anumite activiti si instalaii (6); , Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea coninutului de sulf din anumii combustibili lichizi (7); Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea , deseurilor (8); , Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor , n atmosfer a anumitor poluani provenind de la instalaii mari de ardere;

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10. Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naio, nale de emisie pentru anumii poluani atmosferici;
(1 ) (2 ) (3 ) (4 ) (5 ) (6) JO L 76, 6.4.1970, p. 1. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2006/96/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 81). JO L 365, 31.12.1994, p. 24. Directiv modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1). JO L 24, 29.1.2008, p. 8. JO L 59, 27.2.1998, p. 1. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2006/105/CE. JO L 350, 28.12.1998, p. 58. Directiv modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003. JO L 85, 29.3.1999, p. 1. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 143, , 30.4.2004, p. 87). (7) JO L 121, 11.5.1999, p. 13. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului , (JO L 191, 22.7.2005, p. 59). (8) JO L 332, 28.12.2000, p. 91.

L 152/38

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

11. Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de , compusi organici volatili cauzate de utilizarea de solveni organici n anumite vopsele si lacuri si n produsele de , , , refinisare a vehiculelor (1); 12. Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 iulie 2005 de modificare a Directivei , 1999/32/CE cu privire la coninutul de sulf al combustibililor marini (2); 13. Directiva 2005/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind apropierea legis, laiilor statelor membre cu privire la msurile care trebuie luate mpotriva emisiilor de gaze si de particule poluante , provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule si mpotriva emisiilor de gaze poluante , provenite de la motoarele cu aprindere prin scnteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule (3); 14. Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiena energetic la , utilizatorii finali si serviciile energetice (4). , 3. Informaii privind msurile de reducere a polurii aerului care au fost luate n considerare la nivelul corespunztor local, regional sau naional pentru punerea n aplicare n legtur cu atingerea obiectivelor de calitate a aerului, inclusiv: (a) reducerea emisiilor provenite din surse staionare prin asigurarea dotrii surselor staionare de combustie mici si , mijlocii (inclusiv pentru biomas) cu echipamente de control al emisiilor sau prin asigurarea nlocuirii lor; reducerea emisiilor provenite de la autovehicule prin intermediul modernizrii cu ajutorul echipamentelor de control al emisiilor. Trebuie avut n vedere utilizarea de stimulente de natur economic pentru a accelera adoptarea noilor tehnologii; achiziiile efectuate de ctre autoritile publice, n conformitate cu manualul privind achiziiile publice de autovehicule destinate traficului rutier, de combustibili si de echipament de combustie care asigur protecia mediului, n , scopul reducerii emisiilor, inclusiv achiziionarea unor: (d) autovehicule noi, inclusiv autovehicule cu nivel sczut de emisie; autovehicule nepoluante care efectueaz servicii de transport; surse staionare de combustie cu nivel sczut de emisie; combustibili cu nivel sczut de emisie pentru sursele staionare si mobile; ,

(b)

(c)

msurile de limitare a emisiilor provenite din transporturi prin intermediul planificrii si gestionrii circulaiei ruti, ere (inclusiv taxarea congestiei din trafic, tarifele pentru parcare difereniate sau alte stimulente de natur economic; stabilirea de zone cu nivel sczut de emisie); msurile de ncurajare a evoluiei n direcia mijloacelor de transport mai puin poluante; asigurarea utilizrii combustibililor cu nivel sczut de emisie n sursele staionare de scar mic, medie si mare si n , , sursele mobile; msurile de reducere a polurii aerului prin intermediul sistemului de autorizare n temeiul Directivei 2008/1/CE, al planurilor naionale n temeiul Directivei 2001/80/CE si prin intermediul folosirii instrumentelor economice, , cum ar fi taxele, impunerile sau schimbul de drepturi de emisie.

(e) (f)

(g)

(h) acolo unde este cazul, msuri viznd protecia sntii copiilor si a altor grupuri sensibile. ,

(1 ) (2 ) (3 ) (4 )

JO L 143, 30.4.2004, p. 87. JO L 191, 22.7.2005, p. 59. JO L 275, 20.10.2005, p. 1. Directiv modificat ultima dat prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (JO L 171, 29.6.2007, p. 1). JO L 114, 27.4.2006, p. 64.

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/39

ANEXA XVI INFORMAREA PUBLICULUI 1. Statele membre asigur comunicarea regulat ctre public a informaiilor actualizate privind concentraiile ambientale de poluani, n conformitate cu dispoziiile prezentei directive. 2. Concentraiile ambientale puse la dispoziie sunt prezentate sub forma unor valori medii pentru perioade de calculare a mediei corespunztoare prevzute n anexa VII si n anexele XI-XIV. Informaiile prezentate cuprind cel puin eventua, lele niveluri care depsesc obiectivele referitoare la calitatea aerului, inclusiv valorile-limit, valorile-int, pragurile de , alert, pragurile de informare sau obiectivele pe termen lung referitoare la poluantul reglementat. Se include o scurt evaluare legat de obiectivele privind calitatea aerului si informaii corespunztoare referitoare la efectele asupra sn, tii sau vegetaiei, acolo unde este cazul. 3. Informaiile privind concentraiile ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot, pulberi n suspensie (cel puin PM10), ozon si monoxid de carbon se actualizeaz cel puin odat pe zi si, n cazurile n care acest lucru este posibil, informaiile se , , actualizeaz odat pe or. Informaiile privind concentraiile ambientale de plumb si benzen, prezentate ca valori medii , pe ultimele 12 luni, se actualizeaz trimestrial si, de cte ori acest lucru este posibil, lunar. , 4. Statele membre asigur punerea la timp la dispoziia publicului a informaiilor privind depsirile actuale sau prognozate , ale pragurilor de alert, precum si eventualele praguri de informare. Detaliile furnizate trebuie s cuprind cel puin urm, toarele informaii: (a) informaii privind depsirea sau depsirile observate: , , punctul sau arealul de depsire; , tipul de prag depsit (de informare sau de alert); , momentul nceperii si durata depsirii; , , cea mai mare concentraie orar si, n plus, cea mai mare concentraie medie pe un interval de 8 ore n cazul , ozonului;

(b) prognoza urmtoarei (urmtoarelor) dup-amiezi (zile): aria geografic a depsirilor preconizate ale pragurilor de informare si/sau de alert; , , modificrile preconizate ale polurii (ameliorare, stabilizare sau deteriorare), alturi de motivele care determin acele modificri;

(c)

informaii privind tipul de populaie vizat, posibilele efecte asupra sntii si msurile recomandate: , informaii privind grupurile de populaie expuse riscului; descrierea simptomelor probabile; msurile de precauie recomandate populaiei vizate; locul unde se gsesc informaii suplimentare;

(d) informaii privind aciunile de prevenire n scopul reducerii polurii si/sau a expunerii la aceasta: indicarea sectoa, relor principalelor surse; recomandri cu privire la aciunile de reducere a emisiilor; (e) n cazul depsirilor prognozate, statele membre trebuie s ia msuri pentru a se asigura c detaliile respective sunt , furnizate n msura n care acest lucru este posibil.

L 152/40

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

ANEXA XVII TABEL DE CORESPONDEN

Prezenta directiv Directiva 96/62/CE Directiva 1999/30/CE Directiva 2000/69/CE Directiva 2002/3/CE

Articolul 1 Articolul 2 alineatele (1)-(5)

Articolul 1 Articolul 2 alineatele (1)-(5) Articolul 2 alineatele (6) si (7) , Articolul 2 alineatul (8) Articolul 2 alineatul (8) Articolul 2 alineatul (9) Articolul 2 alineatul (6) Articolul 2 alineatul (10) Articolul 2 alineatul (7) Articolul 2 alineatul (11) Articolul 2 alineatele (12) si (13) , Articolul 2 alineatul (14)

Articolul 1 Articolul 2 alineatul (7) Articolul 2 alineatul (6) Articolul 2 alineatele (13) si (14) ,

Articolul 1 Articolul 2 literele (a) si (b) ,

Articolul 1 Articolul 2 alineatul (9) Articolul 2 alineatul (11) Articolul 2 alineatul (12) Articolul 2 alineatul (10) Articolul 2 alineatele (7) si (8) , Articolul 2 alineatul (13) Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatele (15) Articolul 2 Articolul 2 si (16) alineatele (9) si (10) alineatele (8) si (9) , , , Articolul 2 alineatele (17) Articolul 2 si (18) alineatele (11) si (12) , , Articolul 2 alineatele (19), (20), (21), (22) si (23) , Articolul 2 alineatul (24) Articolul 2 alineatul (10) Articolul 2 alineatele (25) Articolul 6 si (26) alineatul (5) , Articolul 2 alineatul (27) Articolul 2 alineatul (28) Articolul 3, cu excepia alineatului (1) litera (f) Articolul 3 alineatul (1) litera (f) Articolul 4 Articolul 3 Articolul 2 alineatele (9) si (10), , articolul 6 alineatul (1) Articolul 6 alineatele (1)-(4) Articolul 8 Articolul 9 Articolul 10 Articolul 11 alineatul (1) Articolul 11 alineatul (2) Articolul 12 Articolul 13 alineatul (1) Articolul 9

Articolul 5 Articolul 6 alineatele (1)-(4) Articolul 6 alineatul (5) Articolul 7

Articolul 7 alineatul (1) Articolul 5 alineatul (1) Articolul 7 alineatele (2) si (3), , modificat Articolul 7 alineatul (5) Articolul 5 alineatele (2) si (3), , modificat Articolul 5 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (1) primul si al doilea paragraf , Articolul 9 alineatele (1)-(3), modificat Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 3 alineatul (1), Articolul 3 articolul 4 alineatul (1), alineatul (1) si , articolul 5 alineatul (1) articolul 4 si articolul 6 ,

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Directiva 96/62/CE Directiva 1999/30/CE Directiva 2000/69/CE Directiva 2002/3/CE

L 152/41

Prezenta directiv

Articolul 13 alineatul (2) Articolul 13 alineatul (3) Articolul 14 Articolul 15 Articolul 16 Articolul 17 alineatul (1) Articolul 17 alineatul (2) Articolul 17 alineatul (3) Articolul 18 Articolul 19 Articolul 20 Articolul 21 Articolul 22 Articolul 23 Articolul 8 alineatele (1)-(4), modificat Articolul 7 alineatul (3), modificat Articolul 8 alineatul (5), modificat Articolul 11 modificat Articolul 12 alineatul (1), modificat Articolul 11 modificat Articolul 12 alineatul (2) Articolul 13 Articolul 14 Articolul 15

Articolul 3 alineatul (2) si articolul 4 , alineatul (2) Articolul 5 alineatul (5) Articolul 3 alineatul (1) si articolul 4 , alineatul (1), modificate

Articolul 3 alineatul (1) si , articolul 4 alineatul (1) Articolul 3 alineatele (2) si (3) , Articolul 4 alineatul (2) Articolul 5 Articolul 6 modificat Articolul 7 modificat Articolul 8 modificat Articolul 6 modificat Articolul 10 modificat Articolul 14 Articolul 15 Articolul 17 Articolul 18 Anexa VII

Articolul 10 modificat

Articolul 8 alineatul (3) Articolul 3 alineatul (4) si articolul 5 , alineatul (4), modificate

Articolul 24

Articolul 25

Articolul 8 modificat Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf Anexa IX modificat Articolul 11 Articolul 12 Articolul 13 Articolul 14 Anexa VIII modificat Anexa V modificat Anexa VI

Articolul 7 modificat Articolul 9 Articolul 10 Articolul 11 Articolul 12 Anexa VI Anexa III Anexa IV

Articolul 26 Articolul 27 Articolul 28 alineatul (1)

Articolul 28 alineatul (2) Articolul 28 alineatul (3) Articolul 28 alineatul (4) Articolul 29 Articolul 30 Articolul 31 Articolul 32 Articolul 33 Articolul 34 Articolul 35 Anexa I Anexa II Anexa III

L 152/42

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Directiva 96/62/CE Directiva 1999/30/CE Directiva 2000/69/CE Directiva 2002/3/CE

11.6.2008

Prezenta directiv

Anexa IV Anexa V Anexa VI Anexa VII Anexa VIII Anexa IX Anexa X Anexa XI

Anexa VII modificat Anexa IX modificat Anexa V

Anexa VIII Anexa I, anexa III seciunea II Anexa IV Anexa V Anexa VI

Anexa VII

Anexa I seciunea I, Anexa I, anexa II anexa II seciunea I si , anexa III (modificat); anexa IV (nemodificat) Anexa I seciunea II, anexa II seciunea II Anexa I seciunea I, Anexa II seciunea I Articolul 8 Articolul 7

Anexa XII Anexa XIII Anexa XIV Anexa XV seciunea A Anexa XV seciunea B Anexa XVI

Anexa IV

Anexa II seciunea I

Articolul 6 modificat

11.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

DECLARAIA COMISIEI

L 152/43

Comisia ia not de textul adoptat de Consiliu si de Parlamentul European pentru directiva privind calitatea aeru, lui nconjurtor si un aer mai curat pentru Europa. n special, Comisia remarc importana atribuit de Parla, mentul European si de statele membre, n articolul 22 alineatul (4) si n considerentul 16 ale directivei, , , aciunilor comunitare pentru reducerea la surs a emisiilor ce polueaz atmosfera. Comisia recunoaste nevoia de a reduce emisiile de poluani atmosferici nocivi pentru a se nregistra progrese , semnificative n sensul atingerii obiectivelor stabilite n Al saselea program de aciune pentru mediu. Comu, nicarea Comisiei privind o Strategie tematic cu privire la poluarea atmosferic prevede un numr important de posibile aciuni comunitare. De la adoptarea strategiei s-au nregistrat progrese semnificative pentru aceste aciuni si pentru altele: , Consiliul si Parlamentul au adoptat deja noi dispoziii legislative care limiteaz emisiile de gaze de esapa, , ment ale vehiculelor usoare; , Comisia a adoptat propunerea pentru o nou dispoziie legislativ care va spori eficiena legislaiei comunitare referitoare la emisiile industriale, inclusiv cele ale instalaiilor pentru agricultura intensiv, precum si msurile adresate surselor de emisii industriale de scar mai mic; , Comisia a adoptat propunerea pentru o nou dispoziie legislativ care s limiteze emisiile de gaze de esa, pament ale motoarelor vehiculelor grele; pentru 2008, Comisia prevede noi propuneri legislative care: ar reduce si mai mult nivelurile naionale permise ale emisiilor de principali poluani ale statelor , membre; ar reduce emisiile asociate realimentrii cu benzin a masinilor la staiile de benzin; , ar trata problema coninutului de sulf al combustibililor, inclusiv al combustibililor marini; de asemenea, sunt n desfsurare proiecte de fezabilitate pentru: , mbuntirea proiectrii ecologice si reducerea emisiilor boilerelor si ale centralelor de nclzire a apei , , folosite n gospodrii; reducerea coninutului de solveni din vopsele, lacuri si produse de refinisare a vehiculelor; , reducerea gazelor de esapament ale masinilor mobile nerutiere, maximizndu-se astfel avantajele uti, , lizrii combustibililor utilizai n transportul nerutier cu coninut sczut de sulf, propus deja de Comisie; de asemenea, Comisia continu s fac presiuni pe lng Organizaia Maritim Internaional (OMI) pentru reducerea substanial a emisiilor ce provin de la nave si se angajeaz s nainteze propuneri pentru , aciuni comunitare, n cazul n care OMI nu prezint propuneri suficient de ambiioase, dup cum se prevede pentru 2008. Cu toate acestea, Comisia este fidel obiectivelor iniiativei O mai bun legiferare si nevoii ca propunerile s , se bazeze pe o evaluare detaliat a impactului si a avantajelor. n aceast privin si n conformitate cu Tratatul , , de instituire a Comunitii Europene, Comisia va continua s evalueze nevoia de prezentare a unor noi propuneri legislative, dar si rezerv dreptul de a decide dac si cnd va fi necesar s prezinte astfel de propuneri. , ,
DECLARAIA RILOR DE JOS

rile de Jos au sprijinit ntotdeauna dezvoltarea unei politici europene ambiioase si eficiente pentru calitatea , aerului si vor continua s o fac n viitor. Prin urmare, rile de Jos sunt mulumite de compromisul asupra , cruia au convenit Consiliul si Parlamentul European si felicit Parlamentul, Comisia si Presedinia pentru rezul, , , , tatele obinute. Noua Directiv privind calitatea aerului nconjurtor marcheaz progrese semnificative n domeniul mediului si n domeniul sntii publice. ,

L 152/44

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

11.6.2008

Dup cum rile de Jos au artat n momentul redactrii poziiei comune, calitatea aerului n rile de Jos este puternic influenat de evoluii transfrontaliere si, prin urmare, rile de Jos vor beneficia enorm de pe urma , unei abordri la nivel european. Preocuparea principal a rilor de Jos a fost faptul c directiva ar trebui s conin un pachet echilibrat de msuri la nivel european si la nivel naional, precum si termene realiste pentru , , atingerea valorilor-int de calitate a aerului. Numai n aceste condiii, statele membre vor putea s ating obiectivele ambiioase stabilite. rile de Jos sunt mulumite de declaraia Comisiei, conform creia Comisia va propune n timp util msuri la nivel comunitar. Respectarea la timp a standardelor de calitate a aerului la nivelul UE va depinde de o politic european solid, care s abordeze la surs problema polurii. rile de Jos doresc n special s semnaleze lipsa datelor si incertitudinile existente n ceea ce priveste emisiile si concentraiile de particule fine (PM2,5). rile de , , , Jos vor face, bineneles, toate eforturile pentru a atinge la termen obiectivele directivei. Pe baza informaiilor de care dispunem n prezent, acest lucru este perfect realizabil. Guvernul olandez dezvolt un Program naional de cooperare n domeniul calitii aerului pentru a gsi soluii pentru zonele n care pragurile de emisii sunt depsite n mod regulat, astfel nct s se poat atinge la termen standardele de calitate a aerului si n acele zone. , , rile de Jos sunt mulumite de faptul c cea de-a doua lectur a fost ncheiat la timp de ctre Consiliu si Par, lamentul European, astfel nct directiva s poat intra n vigoare la nceputul anului 2008. Acest lucru este esenial pentru propriul nostru program naional, precum si pentru aciunile desfsurate n rile nvecinate. , , rile de Jos vor face toate eforturile pentru a se asigura c programul naional de cooperare si toate msurile , regionale sunt suficiente pentru a atinge standardele europene de calitate a aerului.