Alexandru Lapusneanul

Apruta in martie 1840 in primul numr al revistei Daica literara, opera literara Alexandru Lapusneanul este una intre cele mai cunoscute nuvele istorice ale lui C. Negruzzi. Acesta opera este o nuvela in primul rnd datorita faptului ca este o creaie epica, in proza cu aciune ampla. Un alt argument care susine aparteneta acestei scrieri la specia numita nuvela este dimensiunea acesteia, Alexandru Lapusneanul este mai ntinsa dect povestirea si schia insa mai redusa dect romanul. Acesta creaie pune accentul pe caractere si pe conflicte, spre deosebire de povestire care este caracterizata de epicul pur. Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracterizeaz prin obiectivitatea relatrii, naratorul nu se implica in evenimente si nu le comenteaz, acesta nici mcar nu-si face simita prezenta. Naratorul acestei opere literare este neutru si astfel nu se mai poate pune problema unei legturi intre cititor si acesta. Toate acestea indica faptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela. Sursa de inspiraie a lui Negrizii este istoria, astfel, aceasta opera literara dovedete ca este o nuvela istorica ncercnd sa reconstituie artistic o serie de evenimente relatate in cronica lui Grigore Ureche, si cea a lui Miron Costin. Personalitatile istorice prezente in aceste cronici devin personaje ale nuvelei istorice, aceasta metamorfoza are loc prin intermediul transfigurrii artistice care este datorata talentului autorului ale crui idei artistice sunt susinute de aceste personaje. O alta caracteristica a nuvelei istorice intanlita in aceasta creaie este faptul ca, spre deosebire de textul istoric a crui singura menire este relatarea faptelor aa cum au avut loc, nuvela istorica uneori prezint adevrul prin intermediul talentului artistic al autorului, sacrificnd astfel adevrul istoric pentru a-l salva pe cel artistic. Faptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de atenia deosebita pe care Negruzzi o acorda detaliilor care ofer culoarea locala si atmosfera epocii respective. Utilizarea arhaismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai izbutite a epocii relatate reprezint un bun exemplu in acest sens. Alexnadru Lapusneanul a aprut intr-o perioada in care literatura autohtona era dominata de traduceri de o calitate ndoielnica fiind un rspuns la apelul fcut de ctre Mihail Koglniceanu in Introducie la Dacia Literara. In acesta articol Koglniceanu atrgea atenia asupra pericolului pe care-l reprezint traducerile, promova ideea unei literaturi originale (propunnd si eventuale surse de inspitatie: istoria patriei, frumuseea acesteia si folclorul), si nu in ultimul rnd sugera realizarea unei limbi unitare. Negruzii accepta propunerea fcuta de Koglniceanu, alegnd ca sursa de inspiraie pentru opera sa istoria patriei. Nuvela Alexnadru Lapusneanul este o creaie originala care se ridica nivelul preteniilor impuse de ctre Koglniceanu deoarece are rolul de a intrai spiritul roman si de a promova o limba unitara: limba romana. Nuvela este alctuita din patru capitole, fiecare capitol avnd cate un moto semnificativ, care sugereaz, exprima tensiunea capitolului respectiv.

I Daca voi nu m vrei io va vreu nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofer numele nuvelei intrnd in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa avnd intenia de a-si recpta tronul pierdut din cauza trdrii boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa fac acest lucru inlaturandu-l de la tron pe tefan Tomsa. La un moment dat Lapusneanu poposete undeva in apropierea Tecuciului unde este ntmpinat de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veveria si sptarul Spancioc si Stroici, acetia vin din partea lui tefan Tomsa si ncearc sa-l ntoarc din drum pe Lapusneanu spunndu-i ca poporul nu l vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar ncearc sa-l descurajeze se nfurie si le promite rsplata cuvenita de indata ce isi va recpta tronul. Dup plecarea celorlali trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si l roag sa intre in Moldova fara armata strina deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are ncredere insa in cuvintele amgitoare ale btrnului vornic, ramanand neclintit in hotrrea sa. Acest capitol constituie expoziiunea. II Ai sa dai sama Doamna Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezint intriga acesteia. Alexnadru Lapusneanul nu ntmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalndu-se la tronul Moldovei ncepe sa duca la ndeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri. Astfel voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile. Doamna Ruxandra, ngrozita fiind de faptele soului sau l roag pe acesta sa nceteze si obine promisiunea ca acest lucru se va ntmpla curnd, Lapusneanul de asemenea ii promite soiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica. III Capul lui motoc vrem In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toi boierii la un ospat care are loc intr-o zi de srbtoare dup slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta ntrzie la slujba, si dup ce aceasta se ncheie Lapusneanul se nchina la icoane si sruta cu mare smerenie moatele lui Ioan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandule boierilor ca le va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat. Bnuind inteniile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca. Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neateptate intr-un mcel in care sunt ucii 47 de boieri. Poporul vine la palat amenintand sa foreze porile. Toate nemultunirile mulimii se ndreapt mpotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas capul lui Motoc. Alexnadru Lapusneanul l arunca pe motoc mulimii care omorandul pe motoc se rzbuna pentru suferinele indurate. Acest moment constituie punctul culminant.

Dup ce Vornicul Motoc este ucis de mulime Alexnadru Lapusneanul poruncete sa fie tiate capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un leac de frica. Dup ce- ucide pe boieri, domnitorul poruncete sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acetia reuesc da treac grania nu nainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea nainte de a muri. IV De m voi scula pre muli am sa popesc eu Timp de patru ani Lapusneanul nu mai poruncete nici o execuie insa, totui, ii schingiuiete pe unii boieri considerai suspeci. In timpul ederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si caznd la pat, intr-un moment de delir cere sa fie clugrit. Dorine ii este ndeplinita si acesta primete numele de Paisie. Odat revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au clugrit. Acesta o alunga si pe Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in butura soului sau care isi gaseste astfel sfarsitul. Acest ultim capitol reprezint, bineinteles, deznodmntul nuvelei. Cele mai importante personaje ale acestei opere literare sunt Alexnadru Lapusneanul, voievodul Moldovei, doamna Ruxandra soia acestuia si boieri Veveria, Motoc, Stroici si Spancioc. Interaciunea dintre aceste personaje constituie conflictul romanului: Lapusneanul ii uraste pe boieri pe care iniial ii amenina si ulterior ii omoar si ii schingiuiete. Atitudinea lui Lapusneanul in relaie cu boierii si faptele acestuia scot la iveala o fiina sadica, aceasta delectndu-se cu suferina altora. Lapusneaul si sotiia acestuia sunt prezentai in antiteza: in timp ce Ruxandra este ngrozita de ororile soului sau acesta pune alte fapte ngrozitoare. Motoc sugereaz imaginea tipica a boierului linguitor care ar fii in stare de orice pentru a-si apra interesele. Caracteristice acestei nuvele sunt: mbinarea echilibrata dintre naraiune si dialog, Negruzzi reuind astfel sa obtina dinamica adecvata nuvelei sale Perspectiva auctoriala este obiectiva naraiunea realizndu-se la persoana a treia, naratorul este astfel omniscient iar focalizarea utilizata este de tip zero, aceasta caracteristica este specifica nuvelei. Specifica nuvelei este si o construcie echilibrata care amintete de structura operelor clasice. In opera lui C. Negruzzi pot fi intanlite o serie de particularitati specifice artei autorului, acesta are capacitatea de a realiza scene dialogate avnd trsturile unei autentice piese de teatru. O alta trstura semnificativa a stilului acestui autor este atenia deosebita pe care acesta o acorda detaliului care are rolul de a anticipa uneori evenimentele, semnificativa este secvena din biserica unde, departe de a fi smerit Lapusneanul vine mbrcat cu multa pompa si avnd zalele care sugereaz mcelul ce va urma. Autorul realizeaz scenele cu multa finee si le comfera dinamism, astfel Negruzzi isi dovedete miestria prin intermediul scenei uciderii celor 47 de boieri care este realizata ca un adevrat spectacol totul este conturat din perspectiva lui Lapusneanul si a lui Motoc care privesc mcelul de la palat in realizarea scenei scriitorul verbe care asigura impresia de micare, se apeleaz in special la timpul imperfect al modului indicativ care imprima aciunii o valoare durativa.

Autorul surprinde cu multa finee psihologia mulimii in secvena in care poporul adunat in fata palatului isi exprima nemulumirea. In aceasta nuvela sunt prezente si elemente romantice: Inspiraia aceasta opera literara este inspirata din trecutul Patriei, autorul ascultnd sfaturile oferite de Koglniceanu in Introducie la Dacia Literara. Caracterul puternic al lui Alexnadru Lapusneaul reprezint un alt element romantic deoarece personalitatea excepionala este de factura romantica. Introducerea in opera a poporului este tot un element romantic spre deosebire de operele clasice in care personajele aparineau doar aristocraiei.