ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Noua guvernanta si mondializarea

Criza economic a artat c multe ri europene se confrunt cu probleme fundamentale i cu tendine care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a fcut s nelegem mai bine ct de interdependente sunt economiile UE. Intensificarea coordonrii politicilor economice la nivelul UE ne va ajuta s rezolvm aceste probleme i s promovm creterea economic i crearea de locuri de munc. Problema organizarii, conducerii, si dirijerii vietii sociale, in special a celei politice, intr-un cuvant, a guvernarii a constituit si constituie si astazi o tema majora a gandirii si practicii politice. Importanta acesteia decurge din faptul ca de modul cum este realizata in practica, de calitatea si eficienta actului de guvernare, depinde in mare masura infaptuirea aspiratiilor, dezideratelor si intereselor oamenilor. De aceea, inca din antichitate guvernarea a nascut vii si aprinse dezbateri si controverse, asupra ei aplecandu-se filosofii, istoricii, ganditori ai lumii antice, in special cei din Grecia si Roma. Platon, dar mai cu seama Aristotel interesati de realizarea Binelui comun, au vazut in guvernare si formele sale conditia infaptuirii acestuia. Prima utilizare a termenului de guvernanta in sensul actual, a fost folosit de Banca Mondiala, care intr-un raport publicat in 1989, privind dezvoltarea economica a tarilor africane vorbea despre "o criza a guvernamantului", privita ca maniera de exercitare in sens pozitiv a actului guvernarii de catre statele post-coloniale impreuna cu organismele economice financiare internationale si alti agenti economici. Raportul lasa sa se inteleaga ca este nevoie de un nou sistem de guvernare, bazat pe principii si relatii noi intre statele nationale, organizatii internationale, societati civile, intreprinderile si societatile multinationale care sa conduca la o mai buna gestionare a afacerilor. Banca Mondiala incerca sa introduca depolitizarea si dezideologizarea economiei si finantelor prezentate ca elemente ale oricarei societati moderne care trebuie sa functioneze bine, eficient si integru, oricare ar fi fortele politice aflate la putere Noua guvernan economic a UE se bazeaz pe trei piloni: consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atent din partea UE. Acest pilon include: prioritile politice i obiectivele stabilite n cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentele suplimentare pe care i le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus, consolidarea supravegherii de ctre UE a politicilor economice i fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate i cretere, dar i prin intermediul noilor instrumente menite s stopeze dezechilibrele macroeconomice, adoptarea unei noi metode de lucru - semestrul european - care permite discutarea prioritilor economice i bugetare n aceeai perioad a fiecrui an. asigurarea stabilitii zonei euro. n anul 2010, UE a reacionat la criza datoriei suverane prin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi nlocuite n 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste msuri de sprijin sunt condiionate de aplicarea unor programe de reform i consolidare fiscal i au fost elaborate n strns colaborare cu FMI. redresarea sectorului financiar, prin aciunile prezentate mai jos. Pactul de stabilitate i cretere Este un set de reguli care ncurajeaz statele membre s menin viabilitatea finanelor publice. Pactul are dou componente: componenta preventiv invit statele membre s transmit anual programul de stabilitate (rile din zona euro) sau de convergen (celelalte state membre), odat cu programul naional de
1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

reform. Acest program prezint modul n care statul membru intenioneaz s asigure i s menin viabilitatea finaelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandri politice (n iunie, n cadrul semestrului european) sau, dac este necesar, poate nainta o propunere Consiliului pentru ca acesta s transmit un avertisment n cazul unui deficit excesiv. componenta corectiv reglementeaz procedura n caz de deficit excesiv (PDE). n baza PDE, dac deficitul bugetar al unui stat membru depete limita de 3% (conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandri privind redresarea situaiei. Nerespectarea acestor recomandri poate duce la impunerea de sanciuni pentru statele din zona euro. Pactul de stabilitate i cretere este n curs de consolidare, prin introducerea unor modificri menite: s permit componentei corective a Pactului s ia mai bine n considerare interaciunea dintre datorie i deficit, mai ales n rile puternic ndatorate (unde datoria public depete 60% din PIB) s accelereze procedura n caz de deficit excesiv i s fac impunerea sanciunilor semiautomat - n acest sens, n cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificat nu att pentru a aproba, ct mai ales pentru a respinge o propunere de sancionare naintat de Comisie s amelioreze cadrele bugetare naionale, abordnd aspectele contabile i statistice, precum i practicile n materie de previziuni. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice n ultimii zece ani, statele membre au fcut alegeri economice divergente, care au dus la accentuarea diferenelor n materie de competitivitate i la apariia unor dezechilibre macroeconomice la nivelul UE. Pentru ca aceast situaie s nu se repete n viitor, Comisia a propus un nou mecanism de supraveghere, menit s identifice i s corecteze aceste aspecte, nc din faza incipient. Prin acest mecanism, economiile statelor membre vor fi monitorizate n vederea depistrii dezechilibrelor macroeconomice (ex. bule imobiliare, creterea deficitului de cont curent sau a excedentelor, scderea competitivitii). Dac statele membre depesc nivelurile de alert, Comisia va face analize aprofundate pentru a stabili dac dezechilibrele sunt duntoare i, dac este cazul, va face recomandri. Pactul euro plus Statele membre ale zonei euro au convenit asupra unui program suplimentar de reforme, cunoscut sub numele de Pactul euro plus, care constituie o reflecie a interdependenei dintre ele. Alte ase ri, care nu fac parte din zona euro, au decis s adere la acest pact: Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia i Romnia. Pactul vizeaz patru domenii: competitivitate, ocuparea forei de munc, viabilitatea finanelor publice i consolidarea stabilitii financiare. Pactul a fost aprobat de liderii UE n martie 2011. Toate cele 23 de pri semnatare se angajeaz s implementeze reformele n detaliu. Cele patru state membre care nu au semnat pactul sunt libere s fac acest lucru oricnd doresc. Angajamentele asumate n virtutea pactului se integreaz n noul cadrul de guvernan economic i sunt incluse n programele naionale de reform ale statelor membre. Remedierea sectorului financiar UE a elaborat noi reglementri i a creat agenii cu scopul de a preveni din timp apariia problemelor i de a se asigura c toi actorii din sectorul financiar sunt supui unor reglementri i monitorizri stricte. n prezent se ntreprind i alte aciuni, n special pentru a garanta c bncile europene au suficiente rezerve de capital pentru a face fa, n viitor, ocurilor care afecteaz sistemul financiar i pentru a continua s funcioneze i s ofere credite ntreprinderilor i persoanelor fizice. Mondializarea nu vizeaza att cucerirea tarilor, ct cea a pietelor.
2

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Preocuparea acestei puteri moderne nu este cucerirea de teritorii, ca n timpul marilor invazii sau n perioadele coloniale, ci nsusirea bogatiilor. Aceasta cucerire se nsoteste cu distrugeri impresionante.Industrii ntregi sunt sinistrate cu brutalitate, n toate regiunile. Cu suferintele sociale care rezulta: somaj masiv, subfolosirea fortei de munca, precaritate, excludere. 50 de milioane de someri n Europa, un miliard de someri si subfolositi n lume . Supraexploatarea barbatilor, femeilor si mai scandalos a copiilor: 300 de milioane dintre ei, n conditii de o mare brutalitate. Mondializarea nseamna si jaf planetar. Marile grupuri devasteaza mediul cu mijloace disproportionate; ele scot profit din bogatiile naturii, care sunt bunul comun al umanitatii, si fac aceasta fara scupule si fara oprelisti. Totul se nsoteste cu criminalitatea financiara legata de cercurile de afaceri si de marile banci, care recicleaza sume de peste 1.000 de miliarde de dolari pe an, adica mai mult dect produsul national brut al unei treimi din omenire. Scoaterea la vnzare generalizata a cuvintelor si lucrurilor, a trupurilor si spiritelor, a naturii si culturii provoaca o agravare a inegalitatilor. n timp ce productia mondiala de bunuri alimentare de baza reprezinta peste 110 la suta din necesitati, 30 de milioane de oameni continua sa moara de foame anual si peste 800 de milioane sunt subalimentati. n 1960, 20 la suta din populatia lumii celei mai bogate dispunea de un venit de 30 de ori mai mare dect 20 la suta dintre cei mai saraci. Astazi, venitul bogatilor este de 82 de ori mai ridicat. Din cele sase miliarde de locuitori ai planetei, abia 500 de milioane traiesc confortabil, n timp ce 5,5 miliarde ramn n suferinta. Lumea merge cu capul n jos. Autoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. n cazulglobalizarii, granitele devin permeabile, din ce n ce mai multe procese au, n prezent, un caracter transfrontalier, unele nici macar nu pot fi localizate (deoarece provin din realitatea virtuala). Statelor le este greu, daca nu impo sibil sa reglementeze aceste procese care au,uneori, chiar efecte ngrijoratoare asupra economiei, societatii si/sau politicii nationale.Dupa cum se va vedea, statele si recstiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autoritatii la un nivel superior, n institutii politice regionale si n organizatii interguvernamentale. Totusi, putem afirma ca este n scadere capacitatea si vointa de a guverna. Acest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii ntr-o lume globalizata, deoarece duce la patru deficite de guvernare majore: social, democratic, ecologic si de securitate. Mondializarea, stare de fapt, pune mai nti problema clarificarii terminologiei prin care este cunoscut astazi acest fenomen deosebit de complex. Sunt aduse argumente pro si contra att pentru mondializare ct si pentru globalizare, dar si pentru alte denumiri. Se ajunge la concluzia ca realitatile nu confirma integrarea economiilor lumii la nivelul pe care-l presupune globalizarea. Economiile desi sunt n mod generalizat capitaliste se situeaza pe stadii diferite, sunt foarte inegale, sunt foarte afectate de tendinte hegemoniste si probabil mult mai trziu ar putea atinge caracteristicile proprii globalizarii. Pna atunci se pot folosi deopotriva cele doua denumiri si timpul ar putea face sa ne fixam la una dintre ele sau sa apara una noua mai adecvata si mai putin contestata. Mondializarea este analizata n procesul devenirii sale istorice si se demonstreaza ca etapa de la sfrsitul secolului XX si nceputul secolului XXI a fost determinanta pentru instaurarea acestui proces la scara planetara n mod ireversibil. Se mentioneaza n acest sens ca atractia cvasigenerala pentru aceasta schimbare este justificata de oportunitatile pe care le ofera economia la scara planetara si de crestere evidenta a eficientei, precum si de perspectivele dezvoltarii. Promotorii mondializarii sunt foarte multi si binenteles diferiti. n vrful listei se situeaza statele care sub presiunea firmelor au realizat liberalizarea economiilor, deschiderea lor,
3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

dereglementarea si dezintermedierea.De fapt, firmele au nceput mondializarea numai ca acum si-au atras sprijinul statelor lor. Alaturi de acestea, o mare contributie au O.E.I. banca Mondiala, FMI, OMC si altele, organizatiile neguvernamentale de diferite feluri, migratia populatiei, contrabandistii, crima organizata, paradisurile fiscale etc. Fiecare si urmareste scopul si cnd si descopera interesul comun cel putin unii dintre ei actioneaza mpreuna. Oricum nsa actiunile tuturor converg n directia aprofundarii mondializarii desi adesea ntre promotri se duc lupte grele. Mondializarea, n desfasurarea sa nu este perceputa n toata lumea si de toti la fel. Tarile dezvoltate se straduiesc s-o impuna, sa-i cunoasca si sa-I utilizeze potentialul de eficienta n favoarea lor. Tarile emergente si mai ales cele n dezvoltare vor sa-si dezvolte economiile si sa atraga mondializarea pe tarmurile lor pentru a reusi n tentativa lor. Dar faptul ca modul n care se realizeaza mondializarea are si efecte nefavorabile asupra multor economii, ca afecteaza negativ mediul, ca n tarile mai putin dezvoltate nu-si produce efectul benefic asteptat si genereaza adesea dificultati mari, ca distribuirea eficientei pe care o genereaza este extrem de contestata a creat o miscare adversa care ncearca sa-i reuneasca pe toti nemultumitii. Altermondializarea, caci despre aceasta este vorba, nu contesta mondializarea, n sine si n principiu nu-i se opune, ci doreste doar sa se realizeze altfel spre a fi si n favoarea altora, de fapt a tuturor. Guvernanta un alt mod de conducere Obiectivul oricarei guvernante este asigurarea echilibrului puterilor ntre diversii participanti si punerea n functiune a instrumentelor de control ale acestora att pentru actionarii care participa la capitalul intangibil, ct si pentru ceilalti participanti la acest capital. Pentru a face fata incertitudinii si complexitatii lumii moderne apare un nou mod de guvernanta, care ia n considerare nu numai necesitatea informarii actionarilor si satisfactia acestora, ci si capacitatea entitatii de a raspunde la noile restrictii formulate de piata prin organisme exterioare, personalul entitatii si reprezentantii acesteia, opinia publica etc. O entitate nu va fi apreciata numai conform unor criterii economice sau de rentabilitate, ci si prin capacitatea de adaptare si reactivitate, prin capacitatea de a raspunde aspiratiilor persoanelor pe care le foloseste, prin atitudinea exemplara fata de subiectele de interes general (ecologie, etica, inspectarea persoanelor, respingerea oricarei discriminari etc.), ntr-un cuvnt prin capacitatea de a deveni cetatean al lumii. O astfel de guvernanta a aparut n cadrul societatilor occidentale cu o cultura democratica dovedita, care cunosc prosperitatea, bogatia, care, prin dinamism si vointa de a se impune, au creat conditiile mondializarii. Ea are drept obiectiv sa obtina profit, sa favorizeze creativitatea, sa raspunda la sfidarile globalizarii mondiale, sa se concentreze mai mult asupra creatiei, inovarii, cercetarii, marketingului ca si asupra productiei (delocalizata n tari cu cerere redusa a minii de lucru). Explozia tehnologica si mondializarea schimburilor au condus la dezvoltarea unei economii a cunoasterii n care, prin agilitate, inovatie, capacitate de mobilizare se diferentiaza societatile. Omul este n centrul preocuparilor noii guvernante. Dar omul este cetatean al lumii prin aprecierea comportamentului fata de ntreprinderi. Acest tip de guvernanta nu poate fi aplicat pentru moment n tarile n curs de dezvoltare, deoarece acestea sunt mai preocupate de satisfacerea nevoilor elementare ale populatiei, prin respectarea drepturilor omului, egalitatea ntre sexe, respectarea mediului sau dezvoltarea durabila. Este vorba de a pune n functiune un mod de gestionare a societatilor multinationale, tinnd seama si respectnd diversitatea natiunilor prin care acestea opereaza, a oamenilor, organizatiilor, resurselor culturale.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Guvernanta are drept scop concilierea coerentei, unitatii si diversitatii. Ea presupune comunicare, transparenta, participare, egalitatea sanselor, respectarea celuilalt. Aceasta noua guvernanta permite tratarea problemelor contemporane de ocomplexitate crescuta printr-o munca de echipa n care fiecare si adduce contributia. Marile scandaluri financiare au determinat Uniunea Europeana la conceperea unui cod de guvernanta corporatista conform caruia investitorii devin mai pretentiosi n privinta calitatii informatiilor si standardelor solicitate firmelor si pietelor n care intentioneaza sa investeasca (Roman, Mosteanu, 2011, p. 515). Constructia noii guvernante O entitate multinationala se caracterizeaza printr-o mare diversitate culturala, lingvistica, traditionala, rezultata din tarile n care opereaza. Acest aspect constituie evident o bogatie ce poate fi exploatata, dar si o dificultate pentru organizatie, n sensul ca devine necesara coeziunea actiunilor. Un grup de entitati nu este un ansamblu fizic si localizat, ci un ansamblu repartizat. Distanta si dimensiunea sporesc enorm complexitatea problemelor de dezvoltat. Constiinta colectiva si sentimentul apartenentei la o organizatie nu apar n mod natural n astfel de cazuri, ci ele trebuie cultivate. Munca n ansamblu nu este att de simpla. Participarea activa n cadrul organizatiilor implica definirea unui sistem de valori generatoare n care oamenii se recunosc, la care adera. Aceste valori difera de la un grup altul. Dintre valorile unui grup de entitati mentionam: inovatia fata de produsele anterioare; calitatea cel mai bun produs, cel mai bun pret; respectarea faptelor, acceptarea sanctiunii pietei, constatarea pe teren; respectarea clientilor; adevaratul patron este clientul; respectarea oamenilor, cunoasterea colaboratorilor, nvatarea limbii si n tara unde se lucreaza; discretia si confidentialitatea; autonomia, respectiv capacitatea de a decide si de a-si asuma deciziile; onestitatea; este admisa eroarea dar nu minciuna, spionajul este prohibit, copia ilicita a programelor este interzisa; seriozitatea n munca; disponibilitatea; flexibilitatea (iscusinta de a pune n discutie, adaptarea la circumstante, acceptarea mediului international si corolarul sau mobilitatea, acceptarea reconversiunilor). Toate acestea presupun respectarea mediului si dezvoltarea durabila. Aceste valori impuse de conducerea entitatii, asimilate si acceptate reprezinta ceea ce se numeste cultura de entitate. Aceasta reprezinta baza care asigura unitatea unei organizatii. Ea constituie curentul social n fata incertitudinii. Prin adeziunea pe care o determina, cultura creeaza un spirit de echipa si o anumita disciplina care permite o mobilizare profunda si rapida a entitatii. De aici, rezulta implicit o importanta capacitate pentru a accepta si conduce schimbarea, flexibilitatea devenind o valoare permanenta. O cultura solida de entitate prezinta si dezavantaje. Principalul pericol al unei culturi pregnante este ca ea poate duce la excluderea oricarei personae straine corpului social, facnd astfel dificila angajarea colaboratorilor n cursul carierei. Ea poate astfel conduce de la autosatisfactie la eticheta si autarhie, care, mai departe, pot genera sindromul not invented here. Se poate ajunge chiar la mediocritate. Prin competitia pe care o impune, lumea moderna solicita reducerea duratelor si costurilor. Este de preferat un consens al deciziilor, rezultat din analiza mai multor optiuni, dect o anihilare a acestora. Un spirit de echipa se poate transforma rapid n apararea avantajelor dobndite. Avem n vedere o cultura de ntreprindere obtinuta prin evolutie si adaptare la lumea contemporana, ntr-un cuvnt, concilierea traditiei si a modernitatii. La acest pret si avnd la baza o cultura de ntreprindere viguroasa cu valori bine ntelese, o entitate poate deveni o forta.
5

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Procesul de guvernanta Punerea la punct a unei guvernante presupune stabilirea principiilor de baza care: conduc relatiile ntre diferiti participanti; definesc clar responsabilitatile; garanteaza o functionare corecta a proceselor de luare a deciziilor. Buna functionare a acestor procese se bazeaza pe o maturitate a entitatii, deoarece necesita existenta retelelor de decizie care sunt acceptate n timp si presupun un efort considerabil pentru a fi mentinute. Procesele de comunicare si concertare Procesele de comunicare si concertare reprezinta elementele cele mai importante ale guvernantei. Ele trebuie create si animate de conducere care trebuie sa dea un exemplu n materie si sa se asigure ca principalii responsabili ai entitatii sunt implicati, ca ei au un rol activ si ca sunt ntr-un loc adecvat pentru luarea deciziilor. Guvernanta favorizeaza dialogul si solicita transparenta. Ea permite astfel mobilizarea fortelor, elaborarea deciziilor, acceptarea lor si presupune, n lumea multiculturala pe care o gireaza, aplicarea cooperarii, conditie indispensabila a reusitei proiectelor complexe. Ea reprezinta de fapt un consens al comunitatii ai carei membri accepta sa coopereze si sa lucreze mpreuna.