AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 2 din 30.06.2005 REVIZUIREA 1 in data de 28.12.2006 REVIZUIREA 2 in data de 28.12.2007 REVIZUIREA 3 in data de 30.04.2010

Operatorul instalatiei: SC ZOOSAB SRL Locatia activitatii: jud.Neamt, com. Sabaoani, DN E 85 KM 341 Categoria de activitate conf.anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin Legea nr.84/2006: 6.6.b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie; Codul CAEN: 0146 - Cresterea intensiva a porcilor 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma 1011 Prelucrarea si conservarea carnii Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU SERVICIUL AUTORIZARE si CONTROLUL CONFORMARII Data emiterii autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2005 Valabilitatea autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2015

CONDUCATORUL INSTITUTIEI, Iulian Ionel MOVILA

AGENIA REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI BACU Str. Ionit Sandu Sturdza, nr. 78, Bacu, Cod 600269 Tel : 0234 512750, Fax : 0234 571056 e-mail : office@arpmbc.ro

CUPRINS 1. Date de identificare a titularului activitatii 2.Temeiul legal 3. Categoria de activitate 4.Documentatia solicitarii 5. Managementul activitatii 6. Materii prime si materiale auxiliare 7. Resurse: 7.1. Apa 7.1.1. Alimentarea cu apa 7.1.2. Evacuarea apelor uzate 7.2. Utilizarea eficienta a apei 7.3. Energie electrica 7.4. Gaze naturale 8. Descrierea instalatiei si a fluxurilor de productie existente pe amplasament 9. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu 9.1. Aer 9.2. Apa 9.3. Sol si subsol 10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel de zgomot 10.1. Aer 10.2. Apa 10.3. Sol 10.4. Zgomot 11. Gestiunea deseurilor 11.1. Deseuri generate, colectate, stocate temporar 11.2. Deseuri refolosite 11.3. Deseuri comercializate 11.4. Depozitarea definitiva a deseurilor 12. Interventia rapida, siguranta instalatiei 13. Monitorizarea activitatii 13.1. Apa 13.2. Solul si apele subterane 13.3. Deseuri 14. Raportari si periodicitatea acestora 15. Obligatiile titularului activitatii 16. Managementul inchiderii instalatiei, managementul reziduurilor 17. Glosar de termen

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII Numele: SC ZOOSAB SRL Adresa : com. Sabaoani, jud. Neamt,DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 AMPLASAREA PUNCTULUI DE LUCRU Numele: : SC ZOOSAB SRL Adresa : com. Sabaoani, jud. Neamt, DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 Coordonate: Longitudine: 4500125 Latitudine: 2605335 Vecinii: N teren proprietate PAROHIA ROMANO_CATOLICA; S teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani; E teren proprietati particulare si teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani; V drum communal; OBIECTUL AUTORIZARII Cresterea, intretinerea si ingrasarea porcilor (activitatea de crestere, intretinere si ingrasare porci, care se desfasoara in 8 hale din dotarea complexului, in vederea sacrificarii porcilor in greutate de 100-110 kg, la varsta de 170-180 zile.) Capacitate de productie a obiectivului : 12.500 capete porci/serie x 3 serii;

2. TEMEIUL LEGAL Prezenta autorizatie integrata de mediu revizuieste autorizatia integrata de mediu nr.2/30.06.2005, este obtinuta in urma analizei documentatiei de sustinere a solicitarii de revizuire si a verificarii amplasamentului, iar functionarea instalatiei in conditiile impuse de prezenta autorizatie asigura protectia aerului, apei, solului si un nivel ridicat de protectie a mediului, ca un intreg. Autorizatia integrata de mediu revizuita contine valori limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii, cerinte de monitorizare a descarcarilor de poluanti in mediu si asigurarii protectiei solului si apei subterane, masuri cu privire la managementul deseurilor, specifica metodologia si frecventa de masurare. De asemenea, prevede obligatia titularului de activitate de a furniza autoritatilor competente datele solicitate pentru verificarea conformarii instalatiei cu cerintele autorizatiei. Autorizatia integrata de mediu se emite in temeiul urmatoarelor acte normative: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195 din 22.12.2005* privind protectia mediului; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.152 din 10.11.2005 aprobata de Legea nr. 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; Ordinul MAPM nr.818 din 17.10.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu completata cu Ordinul nr.1158 din 15.11.2005 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr.818/2003;

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE - Cod CAEN : 0146 Cresterea porcinelor;

3

1011 Prelucrarea si conservarea carnii; 1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma; - conform Anexei 1 a OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006: 6.6.b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie;

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII - Cerere pentru revizuirea autorizatiei integrate de mediu, intocmita de SC ZOOSAB SRL; - Solicitarea nr. 3473/10.09.2009, intocmita de SC ZOOSAB SRL; - Plan de incadrare in zona; - Plan detaliu amplasament; - Contracte prestari servicii publice de vidanjare, de colectare, transport si neutralizare deseuri de origine animaliera, furnizare energie electrica; - contracte incheiate cu proprietarii de terenuri pentru imprastierea dejectiilor; - Autorizatie sanitar veterinara -Autorizatie de gospodarire a apelor nr.54/20.11.2009, valabila pana la data de 31.12.2011 emisa de A.N.A.R.-Directia Apelor Siret, SGA Neamt; - Buletine de analiza pentru apele subterane din zona batalelor; - Anunturi publice; - Dovada achitarii taxelor si tarifelor; Revizuirea autorizatiei integrate de mediu s-a facut conform noilor reglementari legale care se impun (art.25.d. din OUG nr.152/2005 si a OM 1158/2005).

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Managementul integrat de mediu: - se aplic prin integrarea problemelor de mediu n cadrul sistemului de management general. Instruire: - conform recomandarilor BAT, activitatea se desfasoara cu personal special instruit in conditiile impuse de prezenta autorizatie; - operatorul asigura instruirea personalului pentru fiecare post care ar putea avea impact asupra mediului si va tine un registru de evidenta a instruirilor efectuate; - o copie a autorizatiei va fi disponibila permanent pentru personalul care lucreaza in domeniul cerintelor autorizatiei. Intretinere: - dotarea tehnica este conform tehnologiei aplicate; - intreg echipamentul, a carui avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la impact negativ asupra mediului, utilizat in desfasurarea activitatii, va fi intretinut in conditii optime de functionare; - operatorul asigura, potrivit recomandarilor BAT: un program de intretinere a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor, scris; evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate. Incidente Se vor respecta urmatoarele prevederi: - se va aplica o procedura de investigare, rezolvare, comunicare si raportare a incidentelor de mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii, de stabilire a masurilor necesare pentru reducerea impactului asupra mediului;
4

dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a unor situatii similare; se va institui un registru de consemnare a incidentelor, avariilor, accidentelor aparute in desfasurarea activitatii si a masurilor luate in fiecare caz; se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri; se vor informa autoritatile, conform capitolului Raportari al prezentei autorizatii.

Reclamatii, sesizari Operatorul asigura pe amplasament evidenta oricarei reclamatii sau sesizari din partea publicului, referitoare la poluarea mediului datorita activitatii desfasurate in instalatia autorizata, in care se vor consemna: - data si ora reclamatiei, numele reclamantului, - detalii cu privire la natura reclamatiei, - investigatiile facute de titularul activitatii si modul de rezolvare/actiune, dupa caz.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE Pentru asigurarea procesului de productie, in cadrul societatii se folosesc: Materia prima: - porci pentru ingrasare; - furaje combinate in diferite retete de furajare; - apa potabila pentru adapare; - vitamine, vaccinuri, medicamente. Materiale auxiliare: - soda caustica pentru spalari si dezinfectie; - apa potabila pentru igienizari; - motorina; - GPL; - energie electrica; - materiale de intretinere si reparatii. Nr.crt. 1. 2. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Denumire Materii prime porci Furaje combinate Apa potabila Vitamine, vaccinuri. medicamente Materiale auxiliare GPL Motorina Materiale de intretinere Utilitati Energie electrica Produs finit Porci ingrasati pana greutatea de 110 kg U.M. Capete/an tone/an Mc/an Tabel nr.1. Cantitate 36.500 7.300 51.100

litri/an tone/an

45.625 7.300 In functie de necesitati 558.450 36.400

kW/an la Capete/an

Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare, utilizare materii prime: - porcii in grutate de aprox. 25 kg sunt preluati de la furnizori specializati si transportati in conditii de siguranta pana la ferma, cu mijloace proprii sau ale furnizorilor;
5

- furajele sunt aduse de la sectia de producere nutret (moara) in saci de 40 kg, transportate la grajduri cu ajutorul unei remorci; - vitaminele, vaccinurile si medicamentele sunt achizitionate de la firme autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare. materialele auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde sunt depozitate in magazii special amenajate.

Selectia materiilor prime Operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. Furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in moara proprie; se fabrica doar doua retete furajere, respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg, conform recomandarilor BAT, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 7.1. APA 7.1.1.: Alimentarea Sursa de alimentare cu apa o constituie panza freatica din lunca Siretului. Captarea este formata dintr-un dren executat sub forma unei galerii din zidarie de piatra. Din caminul colector al drenului, apa ajunge gravitational prin intermediul unei conducte in bazinul de receptie al statiei de pompare, executat din zidarie de piatra. Din bazinul de receptie, apa este transportata prin pompare la rezervorul de inmagazinare. Rezervorul de inmagazinare are un volum de stocare de 250 m3, cu zona de protectie sanitara. De la rezervor, apa este transportata gravitational spre incinta fermei printr-o conducta principala de distributie, care este executata din teava OL Zn 4", prevazuta cu o vana de inchidere si 6 camine cu vane. In incinta complexului zootehnic, din conducta de distributie sunt bransate urmatoarele cladiri: filtru sanitar, birouri, cladire abator-centrala-atelier mecanic, halele de porci, abator. Cantitatea de apa necesara in desfasurarea activitatii pe amplasament este: Qn zi max = 140,58 mc/zi Qn zi med = 127,80 mc/zi Qn ora max = 16,4 mc/h Necesarul de apa cuprinde: 1. necesarul pentru consumul biologic al animalelor; 2. necesarul tehnologic pentru: evacuarea dejectiilor, spalarea si dezinfectia halelor, intretinerea instalatiilor tehnologice; 3. necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare conf. STAS 1478; 4. necesarul de apa pentru stingerea incendiilor conf. scenariului de siguranta la foc; 5. necesarul de apa pentru activitatea de abatorizare. 7.1.2. Evacuarea apelor uzate Din activitatile desfasurate rezulta urmatoarele tipuri de ape: - ape uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare aferente cladirilor de birouri, filtru sanitar si abator; - ape uzate tehnologice: apele de spalare hale impreuna cu dejectii si apele de spalare de la instalatia de abatorizare; - ape pluviale, de pe platformele betonate.

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A APEI In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT: consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii; igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune; se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor; se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate. 7.3. ENERGIE ELECTRICA Alimentarea cu energie electrica se face din sistemul energetic national S.E.N., de la statia de 110 kV a comunei Sabaoani, printr-o linie de inalta tensiune, care alimenteaza postul trafo de transformare de la 20 kV al complexului. Energia electrica este utilizata pentru iluminatul interior al constructiilor, iluminatul exterior al complexului si pentru actionarea utilajelor tehnologice, adapatoare, aer conditionat, ventilatie,etc. Consumul de energie electrica este contorizat. Eficienta energetica Orice defectiuni care apar, precum si verificarea periodica a instalatiilor electrice, sunt asigurate pe baza de contract, de catre societati de specialitate. Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei, are in vedere urmatoare: - cantitatea de energie consumata care va fi urmarita periodic si contorizata; - izolarea corespunzatoare a grajdurilor in anotimpul rece; - functionarea corespunzatoare a sistemului de ventilatie in grajduri; - curatarea periodica a sistemului de ventilatie, pentru evitarea infundarilor; - iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie; Anual operatorul va intocmi un raport privind consumul de energie, identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei. 7.4. COMBUSTIBIL Combustibilul utilizat este: lemn, pentru centralele termice tip Wiesman, P = 75 KW, aferente filtrului sanitar, cladire abator si centralelor termice aferente halelor 4 si 5; GPL (gaze petroliere lichefiate) pentru centrala termica SIME, P = 65 kW, aferenta abatorului, depozitarea gazelor lichefiate se realizeaza in 2 rezervoare supraterane, amplasate pe platforma betonata, cu V=5mc. Nu exista in zona sursa de gaze naturale.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Pe amplasamentul fermei zootehnice, se desfasoara urmatoarele activitati: cresterea si ingrasarea porcilor abatorizare porci aprovizionare si depozitare cereale fabricare nutreturilor pentru hrana animalelor ACTIVITATEA DE CRESTERE SI INGRASARE A PORCILOR Procesul de crestere a porcilor de carne, este un proces ce se desfasoara in flux continuu, timp de 365 zile/an, 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate.
7

Activitatea de crestere si ingrasare suine se desfasoara in urmatoarele etape: - pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar) - preluarea tineretului porcin in greutate de 25 30 kg - cresterea si intretinerea porcilor, prin asigurarea conditiilor si a necesarului de hrana si apa; - livrarea porcilor grasi in vederea abatorizarii la abatorul propriu la atingerea greutatii de 100 110 kg - tratarea mixturii de dejectii in scopul utilizarii ca fertilizant natural pe terenurile agricole. Pregatirea unei hale in vederea popularii si dupa ciclurile de crestere consta in igienizarea incintei halei prin indepartarea dejectiilor cu jet de apa sub presiune (20 bar) si transportul acestora prin reteaua de canalizare interna a halei la bazinele betonate vidanjabile. Dupa aceasta operatie urmeaza decontaminare boxelor cu saruri cuaternare de amoniu, Intercept, Bromosept, Desogerme substante cu actiune virucida, bactericida si fungicida. Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului. Dupa efectuarea decontaminarii, hala se tine inchisa o perioada dupa care urmeaza aerisirea acesteia. Durata de realizare a vidului sanitar este de 10 12 zile. Preluare tineret porcin, in greutate de 25 30 kg, este preluat de la fermele de reproducere porci din tara si din import. Crestere si ingrasare tineret porcin, se face in doua faze: - faza de crestere, pana la o greutate de 60 kg, tineretul porcin fiind hranit cu o reteta de furajare tip Crestere. - faza de ingrasare, pana la o greutate de de 105 - 110 kg, porcii fiind hraniti cu o reteta de furajare tip Finisare . Perioada de crestere si ingrasare a porcilor pana cand ajung la sacrificare, este de 90 120 zile. Pentru asigurarea conditiilor optime de crestere si ingrasare, halele sunt racordate la urmatoarele utilitati: - sistem de furajare ; - sistem de adapare; - sistem de colectare si evacuare dejectiilor; - sistem de conditionare a ambientului; - sistem de iluminare. Furajarea Furajul obtinut la Fabrica de nutreturi din dotare, este transportat cu remorca autodescarcatoare si descarcat in buncarele de la capetele halelor, fiecare hala avand doua buncare cu o capacitate de 5 tone fiecare . Din aceste buncare prin intermediul unui transportor comandat automat de un sensor de citire a nivelului de furaj din hranitoare, furajul este transportat la hranitoare. Cand nivelul furajului din hranitoare scade sub nivelul minim, senzorii de nivel declanseaza miscarea transportorului care preia furajul din buncare, astfel incat permanent porcii dispun de hrana. Adaparea Din rezervorul de nmagazinare, apa este transportat spre incinta complexului zootehnic printr-o conducta de distribuie executat din eav de OL Zn 4, de unde este distribuita in fiecare hala prin bransamentele la conducta. In hale de crestere si ingrasare porcine, adpare se face cu ajutorul suzetelor, fiecare box fiind dotat cu 4 suzete de adpare. Colectarea si evacuare dejectiilor Halele de crestere si ingrasare sunt compartimentate in boxe care sunt prevzute cu o zon de defecare, pardoseala fiind din grtare de beton armat cu fante de 2 cm, pentru scurgerea materiilor fecale i a urinei n canalele colectoare. Evacuarea dejectiilor din canalele colectoare se face hidraulic, dejeciile ajungnd n bazinele vidanjabile existente intre hale. In bazinele de dejectii, amestecul de apa de spalare, dejectii si urina formeaza mixtura de dejectii. Evacuarea mixturii de dejectii din
8

bazinele vidanjabile de la capetele grajdurilor se face cu ajutorul unei electropompe mobile. Electropompa aspir din bazinul vidanjabil mixtura de dejectii i o refuleaz printrun furtun armat de Dn 110 mm , ntr-un canal betonat acoperit. Din acest canal, mixtura de dejectii este dirijata in unul din compartimentele batalului de depozitare. Conditionarea ambientului Pentru evacuarea aerului viciat din hale se folosete un sistem de ventilatie natural combinata cu ventilaie mecanic. Se foloseste sistemul natural de introducere a aerului, utilizndu-se elementele de geamuri. Atunci cnd aerul cald se ridic, sistemul opereaz asemenea unui emineu, aerul cald este evacuat prin horn n care sunt amplasate ventilatoare de exhaustoare, se creeaz un vacuum care trage aerul proaspt de afar. Pe fiecare hala sunt amplasate echidistant pe acoperis un numr de 10 exhaustoare cu horn. Sistemul de introducere a aerului este astfel realizat nct s ghideze aerul ce intr n mod egal n interiorul ntregii hale. Sistemul de geamuri este construit din flapsuri de intrare individuale, care sunt distribuite in mod egal pe intreaga lungime a grajdului. Necesarul de aer determin ct de mult s se deschid geamurile, aerul proaspt fiind ghidat ctre tavan sau ctre animale. Acest sistem este montat pe pereii laterali ai halelor. Halele 6,7 si 8 sunt dotate cu instalatie de ventilatie automata. ACTIVITATEA DE ABATORIZARE In cadrul abatorului se desfasoara activitatea de sacrificare si transare a carnii de porc in vederea comercializarii. Sacrificarea si transarea carnii de porc se realizeaza in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile Uniunii Europene, abatorul fiind construit in anul 2006. Abatorul are o capacitate de taiere de 350 porcine/zi. Procesul tehnologic de sacrificare cuprinde urmatoarele faze tehnologice: Receptia cantitativa a porcinelor se face la punctul de control medical, dupa care porcinele ajung la boxa de asteptare. Asomarea se efectueaza in boxa de asomare cu ajutorul pistolului de asomare cu glont captiv. Dupa efectuarea asomarii, se deschide clapa laterala a boxei de asomare si animalul cade in afara acesteia pe o platforma. Se agata piciorul drept in carligul de sangerare care este atasat la macaraua electrica si se transfera pe linia aeriana de sangerare. Sangerarea linia aeriana de sangerare are o inclinare de 5%, conducand animalul sacrificat deasupra bazinului de sangerare. Aici se face taierea carotidei, avand loc sangerarea. Sangele se colecteaza si se transporta printr-o teava spre pompa pneumatica de transport sange catre bazinul de colectare. Timpul de sangerare este de minim 5 minute. Bazinul de colectare sange are o capacitate de 4 mc. Sangele colectat este preluat de S.C. PROTAN S.A. pe baza de contract Oparirea si depilarea se realizeaza intr-un depilator cu curatitor pe abur. Aburul este furnizat de centrala termica din dotare. Taiere cap se detaseaza capul si se agata in carligul pentru capete, dupa care are loc prima spalare si apoi depozitarea la frig. Despicare stern se face cu ajutorul fierastraului electric, care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. Eviscerarea se goleste cavitatea abdominala intr-o cuva inoxidabila, care se transporta direct in sectia de prelucrare a intestinelor si stomacului. Cuva este dotata cu un sistem autonom de spalare si sterilizare. Dupa controlul sanitarveterinar, organele se prelucreaza si se depoziteaza la frig. Despicarea carcasei se face cu ajutorul fierastraului electric, care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. Probele ESB sunt depozitate in cabinetul medical, in frigider, pana la livrare. Controlul medicoveterinar se face de catre medicul veterinar care examineaza si reconstituie fiecare animal sacrificat in parte (carcasa, masa gastro intestinale, organe). In cazul in care un animal este suspect, acesta se izoleaza in camera suspecte, la
9

temperatura de 0 4C. Dupa un control amanuntit se stabileste daca animalul sacrificat este bun de consum sau nu. Daca este bun de consum, acesta reintra in circuitul carnii bun consumului uman, daca nu, se depoziteaza in camera de confiscate, se marunteste si se preda la S.C. PROTAN S.A. pe baza de contract Spalarea cantarirea congelarea livrarea dupa controlul sanitar, semicarcasele se spala in trepte intr-o cabina de dusat carcase. Dupa dusare, carcasele sunt trecute printrun tunel de racire rapida si apoi depozitate in spatii frigorifice la o temperatura de 0 4C. Linia aeriana de transportat carcase este prevazutra cu cantar aerian pentru carne. Dupa refrigerare, carcasele sunt ori sfertuite si livrate ori sunt transate si livrate, functie de cerinta. Transarea carnii se realizeaza in spatiile de transare, care sunt conditionate (+10 +12oC). Transarea se realizeaza pe mese de transare de inox cu blaturi de plastic. Prelucrare burti si intestine din cuva inoxidabila aferenta platformei pneumatice de eviscerare, intestinele si burtile cad prin niste tobogane inoxidabile, pe o masa inoxidabila cu gratar. Dupa separarea burtii de intestine, acestea sunt golite de continut deasupra gratarului. Continutul stomacului cade intr-o palnie patrata atasata la un impingator pneumatic, ajungand catre spatiul de sangerare reziduuri (decantor). Dupa golire, burtile se curate cu ajutorul masinii de curatat burti, unde are loc si albirea acestora si apoi se depoziteaza la frig. Intestinele sunt curatate de grasimi si apoi se spala. Dupa ce se termina primul stadiu de curatare, intestinele sunt transferate intr-un loc special amenajat pentru o a doua spalare, dupa care sunt depozitate la depozitul frigorific pentru intestine. Intestinele si organele confiscate (declarate necondensibile) sunt transportate in recipiente cu dunga galbena in spatii refrigerate, in containere inchise, de unde sunt predate la S.C. PROTAN S.A. conform contractului. ACTIVITATEA DE DEPOZITARE CEREALE Cerealele aprovizionate ce urmeaza a fi depozitate sunt receptionate cantitativ si calitativ: - receptia cantitativa, pentru cereale si sroturi se face prin cantarire pe podul bascula de 60 tone. Materiile prime care sunt livrate la sac, receptia se face tinand cont de greutatea etalon a sacilor si numarul acestora . - receptia calitativa, se face prin examen organoleptic. Din fiecare lot de materii prime receptionate sunt recoltate doua probe din care una urmeaza sa fie analizata iar cealalta este depusa in dulapul de pastrare a contraprobelor. Dupa ce sunt receptionate cantitativ si calitativ, cerealele sunt descarcate din mijloacele de transport intr-un bazin de receptie. Din bazinul de receptie, acestea sunt preluate cu ajutorul elevatorului tip ES 160 si trecute prin cascada de aspiratie, de unde prin cadere libera ajung in celulele de depozitare. Cascada de aspiratie realizeaza un proces de precuratire grosiera a cerealelor inainte de a fi depozitate in celule. Aerul necesar aspiratiei este asigurat de ventilatorul tip VM, iar separarea corpurilor straine din aer se realizeaza prin decantare in ciclonul tip CAV 130, racordat la ventilatorul tip VM. Golirea cerealelor din celulele tip BD 500 si BD 1000 se realizeaza cu ajutorul unui transportorului elicoidal tip SDB, cate unul pentru fiecare celula. Aceste transportoare descarca cerealele in piciorul elevatorului, de unde prin cadere libera (prin tuburile de cadere montate la gura de evacuare a elevatorului) sunt trimise catre buncarele tampon tip BFC 30. In interiorul celulelor tip BD 500 si BD 1000 pe toata perioada depozitarii, cerealele sunt aerate cu ajutorul unui ventilator tip VM 500/200. ACTIVITATEA DE FABRICARE NUTRETURI PENTRU HRANA ANIMALELOR Fabricarea furajelor pentru hrana animalelor se face la fabrica de nutreturi combinate, amplasata in hala metalica.In ferma avand in vedere ca porcii sunt achizitionati la greutatea de aproximativ 25 kg, pentru ingrasare, se fabrica doar doua retete furajere, respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg. Societatea dispune de un program de optimizare a retetelor. Se stabileste reteta ce urmeaza a fi realizata si materiile prime ce alcatuiesc reteta, dupa care se introduce in calculatorul morii, procentele in care participa in reteta fiecare
10

materie prima si timpul de omogenizare de dupa macinare. Se porneste programul de macinare, program ce are inclus si timpul de descarcare a furajelor obtinute . Furajele macinate si amestecate sunt descarcate in silozurile tip sac aferente morii in situatia in care nu mai este spatiu in buncarele aferente halelor. In mod normal furajele macinate si amestecate sunt descarcate in remorca autodescarcatoare cu capacitatea de 4 t si transportate la buncarele aferente halelor de crestere si ingrasare porcine. Cantitatea de furaje produs ntr-o arj este de maxim 2 tone, iar timpul necesar pentru a mcina 2 tone de nutret combinat este de 40 minute. Necesarul de nutre combinat pentru efectivul mediu zilnic al fermei este de 20 tone, ceea ce necesit un timp de functionare a morii de aproximativ 8 h/zi. Nu sunt pierderi in procesul de macinare deoarece moara este capsulata.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.1. AER - emisii din halele de crestere a porcilor ce contin CO, SO2, NOx, pulberi, NH3, hidrocarburi, evacuate prin intermediul sistemelor de ventilatie naturala combinata cu ventilatie mecanica; - emisii de gaze arse de la functionarea: centralei termice pe baza de combustibil GPL aferenta cladirii abatorului, eliminate in atmosfera prin intermediul unui cos de evacuare; 4 (patru) centrale termice pe baza de combustibil solid (lemn) pentru incalzirea halelor de porci, Filtrul sanitar, cladirea de birouri, eliminate in atmosfera prin intermediul cosurilor de evacuare; - emisii de joasa inaltime din zona platformei de depozitare dejectii, ce contin CH 4, H2S, CO2, NH3; - emisii de la gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. 9.2. APA - ape uzate tehnologice, rezultate din igienizarea halelor de crestere porcine, ce contin materii in suspensie, substante consumatoare de oxigen, saruri de amoniu, sulfuri si H2S, evacuate hidraulic in bazine vidanjabile; - ape uzate tehnologice de la spalarea carnii, utilajelor si pardoselii in procesul de abatorizare sunt preluate de la locurile de producere printr-un circuit prevazut cu sifoane de pardoseala de inox, urmand a fi descarcate prin intermediul unor conducte intr-un bazin vidanjabil, betonat cu V=40 mc, situat in extremitatea vestica a cladirii abatorului; - ape menajere, cu incarcare in suspensii, substante consumatoare de oxigen, evacuate intr-un bazin vidanjabil cu V = 20 m, urmand a fi transportate la Statia de epurare a orasului Roman; - apele pluviale, sunt colectate in rigole betonate, dupa care sunt imprastiate pe teren agricol. 9.3. SOL SI SUBSOL Protectia solului si subsolului se realizeaza prin: - depozitare controlata a materiilor prime si a deseurilor; - in cea mai mare parte, suprafata exterioara unitatii este betonata; - exista rigole de preluare a apelor pluviale; - batalele de stocare si deshidratare a dejectiilor in numar de 5 buc., cu V = 37.500 mc si S = 20.000 m2, sunt impermeabilizate cu argila, ele se utilizeaza alternativ. Dupa deshidratare si mineralizare dejectii (6 luni), acestea se vor utiliza in agricultura ca ingrasamant natural pe terenurile agricole ale societatii si a altor proprietari cu care sunt incheiate contracte.
11

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR 10.1. AER Din activitatea desfasurata emisiile in aer sunt: A.- emisiile dirijate provenite de la cele 5 (cinci) centrale termice; B.- emisiile fugitive provenite de la: sistemul de ventilatie si incalzire a halelor pentru cresterea animalelor; fermentarea dejectiilor de la porci in batalul de depozitare; gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. Din activitatea desfasurata emisiile in aer vor fi nesemnificative pentru mediu. La schimbarea tipului de combustibil utilizat la centralele termice se va anunta ARPM Bacau si APM Neamt . Din activitatile ce se desfasoara in instalatie, impurificatori rezultati din surse difuze sunt: CO, CO2, NOx, SO2, NH3, hidrocarburi, pulberi si H2S. Mirosuri Activitatea creaza disconfort local datorita mirosului. Se apreciaza ca impactul asupra populatiei din comuna Sabaoani este foarte redus sau nul, datorita amplasarii fermei in extravilanul localitatii, la o distanta de cca.6 km. Aceasta este o recomandare BAT. Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. Pentru aceasta, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros, prin: imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice; observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor. Pentru a minimiza degajarea de mirosuri, dejectiile pot fi tratate pentru a permite o mai mare flexibilitate in identificarea terenurilor potrivite si a conditiilor climatice pentru aplicarea pe sol. 10.2. APA Apele uzate menajere si cele tehnologice sunt colectate in bazine vidanjabile, care sunt constructii subterane, realizate din beton armat, prevazute cu hidroizolatie, amplasate astfel: - pentru colectare mixtura de dejectii 2 bazine situate intre halele 2 si 3, cu V = 288 mc fiecare 2 bazine situate la extremitatile halei nr. 4, cu V = 25 mc fiecare 2 bazine situate la extremitatile halei nr. 5, cu V = 25 mc fiecare 1 bazin situat la extremitatea vestica a halei nr. 7, cu V = 52 mc pentru colectare ape de spalare 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului, V = 40 mc pentru colectare ape uzate menajere 1 bazin situat intre cladirea biroului si a filtrului sanitar, V = 22,5 mc 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului, cu V = 20 mc Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna reducerea poluarii apei, in particular prin: neaplicarea dejectiilor pe pamant cand terenul este: saturat de apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada; neaplicarea ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte; neaplicarea ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa (lasand o fasie de teren netratata); imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape de perioada de maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive.

12

10.3. SOLUL SI APELE SUBTERANE Surse potentiale de poluare - activitatea de evacuare manuala a dejectiilor, transportul si depozitarea acestora pe platforma de deseuri, in timpul igienizarii halelor, in conditiile manipularii si depozitarii necorespunzatoare; - bazinele betonate de colectare ape uzate si pluviale, batalul, in cazul aparitiei unor fisuri si a exploatarii necorespunzatoare; - activitatea de dezafectare a instalatiilor uzate fizic si moral, din halele si incintele nefolosite, in cazul depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate; - reteaua de canalizare ape uzate, in cazul exploatarii necorespunzatoare sau a fisurilor ce pot apare. Masuri de protectie - respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si instruirea corespunzatoare a personalului; - desfasurarea in conditii optime a activitatii pentru a reduce la minim posibil pierderile naturale de porci; - respectarea programului de revizii si reparatii a instalatiilor, cladirilor, canalizarilor, bazinelor, drumurilor betonate si rigolelor; - stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane; - valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor si a apelor uzate vidanjabile, fara a depasi capacitatea de stocare a depozitelor, rezervoarelor. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna luarea in considerare a caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile, in special conditiile de sol, tipul de sol si diferentele de nivel, conditiile climatice, precipitatiile si irigatiile, folosirea terenului si practicile agricole, inclusiv sistemele de rotatie a culturilor. 10.4. ZGOMOT: Sursele generatoare de zgomote si vibratii din activitate sunt motoarele electrice ce actioneaza utilajele dinamice si cele produse de mijloacele auto.

11. GESTIUNEA DESEURILOR Din activitatiile societatii rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri: deseuri menajere - rezulta din activitatea sociala a personalului in cadrul complexului zootehnic. Depozitarea primara se face intr-un container metalic cu V = 3 mc, amplasat pe o platforma betonata, dupa care sunt preluate de societati specializate pe baza de contract; deseuri metalice - rezulta din activitatea de reparatii si intretinere a utilajelor si mijloacelor auto din dotare. Se colecteaza si se depoziteaza pe sorturi pe platforma betonata si sunt livrate periodic la agentii colectori. dejectii - rezulta din activitatea de crestere si ingrasare porci. Pot fi considerate deseuri de productie pana se stabilizeaza (fermenteaza), dupa care constituie un ingrasamant valoros pentru fertilizarea solului. Dejectiile sunt depozitate in batalul de depozitare dejectii care are o suprafata de 20.000 m2, avand un volum de depozitare de 37.500 m3. Batalul este realizat din argila compactata, fiind compartimentat in 5(cinci) compartimente si imprejmuit cu gard din sarma ghimpata pe piloni din beton. Dupa fermentare, dejectiile sunt evacuate pe terenurile agricole din zona. Dejectiile depozitate in compartimentele batalului sufera urmatoarele procese: - fermentare aeroba proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii, de unde se emite CO2 si NH3; - fermentare anaeroba proces care are loc in masa mixturii de dejectii, unde rezulta biogaz ce contine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.
13

Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea continutului de azot si fosfor. Mixtura de dejectii trebuie sa fie depozitata timp de 6 luni pentru a se obtine o stabilizare prin fermentare. mortaciuni - pot rezulta sporadic, sunt preluati de SC Protan SA Bucuresti surcursala Roman; deseuri tehnologice de natura organica rezulta din activitatea de abatorizare; colectarea se face in containere metalice inchise care sunt preluate de SC PROTAN SA pe baza de contract ; deseuri medicale intepatoare-taietoare rezulta din activitatea de ingrijire medicala a porcinelor; sunt colectate in cutii de carton sau recipienti din polipropilena, sunt preluate de SC APISORELIA SRL pe baza de contract. Datele privind deseurile rezultate din activitatea societatii sunt prezentate in tabelul nr.2: Nr.crt. Tabel nr.2 Deseu Codul deseului (conf. HG 856/2002) 20.03.01 20.01.40 02.01.06 02.01.99 02.01.99

1. Menajere 2. Metalice 3. Dejectii 4. Mortaciuni 5. Deseu de natura organica de la abatorizare

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI n cadrul societatii este ntocmit n conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 278/1997, Planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale care cuprinde sistemul de alert n caz de poluri accidentale, programe de msuri i lucrri de prevenire a polurilor accidentale, asigurarea dotrilor cu materiale i personal de intervenie n cazuri de poluare accidental. Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc, pentru care se aplica prevederile HG nr.804/2007.

13. MONITORIZARE 13.1. Monitorizarea activitatii Se vor inregistra consumurile lunare de furaje, apa, energie electrica, combustibili; Se va tine evidenta functionarii instalatiei, a reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii; Se vor inregistra reviziile privind starea bazinelor de stocare apa, canalizari, platforme de depozitare dejectii, precum si interventiile efectuate; Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica, furaje si se vor compara cu valorile BAT. Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate (vidanjari), dejectii, deseuri. 13.2. Monitorizarea calitatii apei Monitorizarea calitatii apei potabile utilizate in activitate, se va efectua conform solicitarilor autoritatilor sanitare si sanitar-veterinare. Monitorizarea calitatii apei uzate vidanjate:
14

Ape uzate tehnologice din activitatea de abatorizare: sunt vidanjate si epurate in statia de epurare a SC MARCEL SRL pe baza de contract; o Ape menajere: se vor respecta prevederile contractului incheiat cu prestatorul de servicii. Monitorizarea calitatii apei uzate menajere: - frecventa: o data pe an; - loc de prelevare: din bazinul vidanjat; - indicatori monitorizati: compusi organici, compusi amoniacali, azotiti, azotati; Monitorizarea calitatii dejectiilor solide: - frecventa: la schimbarea tipului de sol pe care se imprastie ca ingrasamant indicatori: Cr, Cd, Cu, Ni, Pb, Zn Monitorizarea calitatii apei freatice: - frecventa: anual; - loc de prelevare proba: forajele de observatie stabilite, indicatori monitorizati: pH, CCOCr, fosfor total, amoniu, azotiti, azotati, sulfuri si fenoli.
o

13.3. Monitorizarea deseurilor Evidenta gestiunii deseurilor se va face conform prevederilor HG 856/2002. Se va tine evidenta eliminarii deseurilor din ferma: - date despre preluarea deseurilor animaliere in vederea neutralizarii lor; - date despre transporturile de deseuri si operatiile de valorificare sau eliminare dupa caz. - date despre dejectiile utilizate ca fertilizanti: cantitati, persoane fizice sau juridice care preiau dejectiile in vederea fertilizarii terenurilor agricole. 13.4. DESEURI a) tinerea evidentei lunare deseurilor produse, conform HG nr. 856/2002: tipul deseului si codul acestuia, sectie/instalatie, cantitatea produsa, modul de stocare, valorificare, transport si eliminare; b) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri; c) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer; d) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate, iar containerele vor fi inscriptionate; e) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor; f) platforma de depozitare dejectii va fi inspectata anual; g) calitatea dejectiilor si modul de imprastiere ale acestora pe sol, precum si calitatea solului, vor respecta Cele mai bune practici agricole.

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 14.1. RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU Nr. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de Data depunerii Crt. mediu catre raportului care se face raportarea 1. Raportare - anual APM Neamt La solicitare. privind ARPM Bacau Ca parte a Raportului gestionarea anual de mediu deseurilor
15

2.

3.

Inventarul emisiilor pentru Registrul EPRTR Raportul anual de mediu*

- anual

APM Neamt ARPM Bacau

Conform solicitarii APM Neamt Ca parte a Raportului anual de mediu Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.

- anual

ARPM Bacau

14.2. RAPORTARI SINGULARE Nr. Tipul raport Data depunerii Crt. 1. Notificare privind opririle si pornirile planificate a instalatiilor Notificare privind opririle accidentale (situatii anormale de functionare) Reclamatii, sesizari Alte date, informatii solicitate Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei In cel mai scurt timp de la producere, dar nu mai tarziu de 24 de ore. Ori de cate ori apar Conform solicitatii autoritatii de mediu Ori de cate ori apar

Autoritatea de mediu la care se depune documentul APM Neamt

Observatii

2.

APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt APM Neamt ARPM Bacau Dupa caz APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt

Se includ si in Raportul anual de mediu Se includ si in Raportul anual de mediu

3. 4. 5.

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII a) respectarea celor prevazute in textul acestei autorizatie, precum si anuntarea APM Neamt si a ARPM Bacau la aparitia noilor modificari ale activitatii; b) asigurarea de personal calificat responsabil cu protectia mediului si perfectionarea continua a acesteia; c) asigurarea accesului sigur si permanent al autoritatii competente pentru protectia mediului la urmatoarele puncte de prelevare a probelor si de monitorizare: - punctele de prelevare a probelor de emisii in atmosfera; - sursele de zgomot de pe amplasament; - zonele de depozitare a deseurilor de pe amplasament; - alte puncte de prelevare de probe si monitorizare solicitate de ARPM Bacau; d) respectarea prevederilor Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor si HG nr.349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare; introducerea evidentei gestiunii deseurilor conform HG nr.856/2002; e) se vor respecta prevederile Codului de bune practici agricole;
16

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR La incetarea sau oprirea planificata a functionarii intregului complex zootehnic sau a unei parti a acesteia, amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare, eliminare instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot genera poluarea mediului. Titularul activitatii are obligatia de a solicita: - reactualizarea autorizatiei de mediu cu minim 90 zile inaintea expirarii ei; - reexaminarea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii: a) poluarea cauzata de instalatie, necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie; b) schimbarile substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativa a emisiilor; c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici speciale si masuri de management; d) rezultatele actiunilor de inspectie si control al conformarii releva aspecte noi, neprecizate de documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii, sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizatie; e) emiterea unor noi reglementari legale.

Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii dupa caz, conform OUG nr.195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.265/2006.

Sef Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii, Mihaela Munteanu

Avizat Compartimentul Juridic si Contencios Administrativ, Mosnegutu Elena

Intocmit, Daniela Rotariu

17