1.

1 Reguli pentru traducerea unui text latin Plasarea cuvintelor este liber, putnd ocupa orice loc in propoziie, aceasta depinznd i de importana pe care o are o idee sau un cuvnt care trebuie accentuat in mod deosebit. Verbele exprima foarte precis persoana, fr a fi nevoie de pronume, ca in limbile moderne Legatura dintre propoziiile subordonate i regentele lor este exprimat prin aplicarea regulei concordanei timpurilor (consecutio temporum) Intr-o fraza se caut mai inti verbele, care indic numrul propozitiilor. Se imparte fraza in propozitii Dupa cutarea predicatului se caut subiectul apoi complementul direct impreun cu adjectivele lor Conjunciile care fac legatura intre propoziii sunt de mare ajutor in traducere, precum si pronumele relative si particulele interogative. Numai completivele infinitivale i construciile participiale nu sunt introduse prin conjuncii. Cand propoziia are conjuncie, aceasta se traduce impreun cu predicatul. Cnd propoziia a fost tradus complet, ea trebuie s aib un ineles clar, logic n multe cazuri predicatele aflate la modul conjunctiv n subordonate se traduc la indicativ. Aadar traducem n ordinea urmatoare: conjuncia, subiectul, atributul, predicatul, complementul. 2 . MORFOLOGIA 2.1 PARILE DE VORBIRE n limba latin ntlnim urmtoarele pri de vorbire: Flexibile: - Substantivul - Adjectivul - Pronumele se declin (nume) - Numeralul - Verbul se conjug Neflexibile: - Adverbul - Prepoziia - Conjuncia - Interjecia Nu exist articol. 2.2 SUBSTANTIVUL Este partea de vorbire care arat lucruri sau fiine n ceea ce au ele mai esenial. Substantivul are gen, numr, caz, declinare, funcie sintactic. GENUL Limba latin are trei genuri: masculin, feminin si neutru. De gen masculin sunt nume de fiine brbteti, precum i nume de lucruri crora, in mod logic, li s-au atribuit nsuiri brbteti. De gen feminin sunt numele de fiine femeieti, precum i numele de lucruri cu insuiri femeieti: nume de plate, arbori, nume de orae, ri, insule. De gen neutru sunt nume de lucruri crora nu li se poate atribui nici genul masculin, nici genul feminin. n cadrul fiecrei declinri exist reguli pentru recunoaterea genului, excepie fcnd declinarea a III-a, unde singurul ajutor este dicionarul. NUMRUL In limba latin exist dou numere: singular si plural.

CAZURILE Limba latin are ase cazuri: 1. NOMINATIV este cazul subiectului, atributului adjectival si al numelui predicativ, acordate cu subiectul in nominativ. Raspunde la intrebarile: cine? ce? 2. GENITIV este cazul atributului substantival si al complementului. Raspunde la intrebarile: al, ai, a, ale cui? 3. DATIV este cazul complementului indirect. Raspunde la intrebrile: cui? pentru cine? 4. ACUZATIV este cazul complementului direct sau cerut de prepoziii. Rspunde la intrebrile: pe cine? ce? 5. ABLATIV este specific limbii latine, este cazul complementelor circumstaniale sau este cerut de prepoziii. 6. VOCATIV nu are funcie sintactic, este cazul chemrii. In limba latin veche exist i cazul locativ, care s-a mai pstrat n forme i expresii legate de locul unde se petrece aciunea: domi-acasa, Romae-la Roma. El are terminaiile ae pentru declinarea I si i pentru declinrile a II-a si a III-a. 2.3 DECLINRILE Toate prile de vorbire flexibile ii schimb forma dupa funcia pe care o indeplinesc in propoziie, respectiv dup caz si numar i uneori dup gen. Trecerea acestora prin toate cele ase cazuri se numeste declinare. Cazurile se deosebesc intre ele prin terminaii. n limba latin exist cinci declinari. Acestea se deosebesc in special dupa terminatia G. Sg.: I ae II i III is IV us V ei Un substantiv apare in discionar cu dou forme: nominativ si genitiv. Nominativul arat genul substantivului la declinrile a II-a si a IV-a iar la a III-a felul acesteia (parisilabic sau imparisilabic). Gentivul arat declinarea. Exemplu: N. silva (padure) G. silvae (terminatia ae ne arat c substantivul este de declinarea I). Pentru a declina un substantiv trebuie sa-i aflam tema. Aceasta se afl indepartnd terminaia genitivului (acelasi lucru se ntampl i la adjective). La aceast tema se adaug desinenele specifice fiecrei declinri. Desinena este un grup format dintr-un sunet sau mai multe care se adauga la tema unui cuvant; ea exprim cazul, numrul si genul. DECLINAREA I Cuprinde substantive feminine. Exist i cteva substantive de genul masculin, care au aceleai desinene ca cele feminine: - nume de barbai: Cinna, Catilina, Sylla, Seneca - nume de fluvii: Matrona, Garununa, Seqnana - nume de ocupaii brbtesti: agricola, nauta, poeta, scriba, collega (coleg), incola (locuitor), conviva (oaspete). Exemplu: fortuna, - ae (noroc) Singular Plural Singular Plural

N - a G - ae D - ae Ac - am Abl - a V- a

ae arum is as is ae

N G D Ac Abl V=N

fortuna fortun-ae fortun-ae fortun-am fortun-a fortun-a

fortun-ae fortun-arum fortun-is fortun-as fortun-is fortun-ae

OBSERVAIE! Substantivele dea(zeita) i filia(fiica) au doua forme la Dativ i Ablativ plural: filius si deis dar i filiabus i deabus atunci cnd e necesar s distingem forma feminin de cea masculin. Exemple de substantive de declinarea I: vita, -ae = via coma, -ae = par prudentia, -ae = pruden amicitia, -ae = prietenie schola, -ae = coala concordia, -ae = nelegere copia, -ae = belug discipina, -ae = invtura pecunia, -ae = bani sapientia, -ae = inelepciune Aplicaii 1.Traducei textul: Romanum imperium a Romulo exordium habet, qui Reae Silviae filius est. Is urbem parvam in Palatino monte condit, quam ex nomine suo Romam vocat. Postea rex Numa Pompilius leges Romae constituit. Cuvinte: Romam imperium= puterea romana a,prep +abl= de, de la exordium,-ii= inceput habeo,-ere,-ui,-itum= a avea filius,-ii= fiu urbs,urbis= oras parvus,-a,um= mic mons,-tis=munte condo,-ere,condidi= a intemeia ex,prep+abl= din nomen,-is= nume voco,-are,-avi,-atum= a numi postea= dupa aceea rex,regis= rege lex,legis= lege constituo,-ere-ui= a stabili 2.Analizati substantivele de declinarea I din text 3.Declinati la singular i la plural: concordia,concordiae DECLINAREA a II-a Cuprinde substantive masculine i neutre. Substantivele masculine au la N sg. terminatiile: us, er, ir. Substantivele feminine au aceleasi terminaii ca cele masculine terminate in us i sunt: nume de plante i arbori: populus, -i (plop); malus, -i (mar); cerasus, -i (cires); prunus, -i (prun); pirus, -i (par) nume de ri, orae i insule: Acayptus, -i; Tyrus, -i; Ephesus, -i; Rhodus, -i

 cuvintele: alvus, -i (pantece); humus, -i (pamant); vannus, -i (lopata); colus, -i (furca de tors) Substantivele feminine se declin ca cele de masculine.
Masculin Sg. N us, er, ir G i D o Ac um Abl o V e, er, ir Pl. i orum is os is i

Observaie: Substantivele masculine terminate la N sg in usau V sg terminat in e; in toate celelalte situaii V este la fel ca N. Exemple (substantive masculine terminate in us la N sg.: Sg. Pl. N discipulus(elev) discipuli G discipuli discipulorum D discipulo discipulis Ac discipulum discipulos Abl discipulo discipulis V discipule discipuli Substantive masculine terminate in er la N sg.: Sg. Pl. N puer (copil) pueri G pueri puerorum D puero pueris Ac puerum pueros Abl puero pueris V puer pueri

Substantive masculine terminate in ir ;a N sg.: Sg. Pl. N vir (barbat) viri OBSERVAIE! Substantivul vir este singurul cu D viri virorum terminaia (-ir) la N sg. (inclusiv compusii: triumvir, G viroviris decemvir etc). Ac virum viros Abl viro viris V vir viri Substantivele neutre au la N sg. terminaia -um si la G sg. terminatia -i Sg. Pl. N um a G i orum D o is

Ac Abl V

um o um

a is a

Regula neutrelor 1. Orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea creia i aparine, are la singular i la plural trei cazuri identice: N, Ac, V. 2. La plural aceste cazuri se termina intotdeauna in -a. 3. La celelalte cazuri (G, D, Abl), singular si plural, substantivele neutre au aceleai terminaii ca substantivele masculine, indiferent de declinare. Exemple de substantive de declinarea a II-a : Substantive masculine in -us: dominus, -i = stpn servus, -i = sclav oculus, -i = ochi numerus, -u = numr annus, -i = an morbus, -s = boal legatus, -i = sol somnus, -i = somn amicus, -i = prieten nuntius, -ii = vestitor Substantive neutre in -um: templum, - i = templu verbum, -i = vorb donum, -i = dar odium, -ii = ura bellum, -i = razboi Substantive masculine in -er: magister, -tri = profesor faber, -bri = mester gener, -i = ginere liber, -bri = carte ager, -gri = ogor ministers, -tri = servitor

ingenium, -ii = talent auxilium, -ii = ajutor

officium, -ii = datorie regmum, - i = domnie

3. ADJECTIVUL - partea I (Grupa I) Adjectivul este partea de vorbire care arat o insusire, o calitate a substantivului. Cele mai multe adjective latinesti se declina la feminin dup declinarea I iar la masculin i neutru dup declinarea a II-a. Aceste adjective au trei terminatii la N sg.: -us, -a, -um sau -er, -a, -um ele fac parte din GRUPA (CLASA) I . Formele terminate in -us si -um se declina dup declinarea a II-a, iar cele terminate in -a dupa declinarea I. Exemple: Singular M. F. N. N altus alta altum (inalt) D alti altae alti G alto altae alto Ac altum altam altum Abl alto alta alto V alte alta altum Plural M. N G

alti altorum

F. altae altarum

N. alta altorum

D Ac Abl V

altis altos altis alti

altis altas altis altae

altis alta altis alta

bonus, - a, -um = bun longus, -a, -um = lung multus, -a, -um = mult avidus, -a, -um = lacom peritus, -a, -um = priceput gratus, -a, -um = drag

4. SUBSTANTIVUL- DECLINAREA a III-a Cuprinde substantive masculine, feminine i neutre. Genul acestora nu se poate cunoate dect folosind dictionarul. Cele masculine i feminine se declin la fel, iar la neutre se va ine cont de regula neutrelor. Substantivele de declinarea a III-a au N sg. variat iar G sg. in -is. Ele se impart in dou mari grupe: 1. imparisilabice substantivele care au un numar inegal de silabe la N si G sg. (au o silaba in plus la G sg. fa de N sg.) Exemplu: N miles (soldat) iter (drum) G militis itineris 2. parisilabice substantivele care au la N si G sg. acelai numr de silabe Exemplu: N civis (cetean) G civis DECLINAREA a III-a IMPARISILABIC Singular Masc./Fem. N G is D i Ac em Abl e V= N Neutru is i =N e =N es um ibus es ibus =N Plural Masc./Fem. a um ibus a ibus a Neutru

NV G D Ac Abl V

Sg. miles militis militi militem milite miles

Pl. milites militum militibus milites militibus milites Feminine virtus, -is = virtute

Sg. iter itineris itineri iter itinere iter

Pl. itinera itinerum itineribus itinera itineribus itinera Neutre corpus, -oris = corp

Masculine homo, -is = om

orator, -is = orator miles, -is = soldat

vox, -cis = voce civitas, -is = cetate

nomen, is = nume iter, -is = drum

DECLINAREA a III-a PARISILABIC Substantivele parisilabice se declin la fel ca cele imparisilaice, cu urmtoarele deosebiri: a) la (Masc.,Fem.,Neutru) G pl. este -ium b) la (N) Abl sg. este -i c) la (N) N, AC, V pl. este -ia Exemple: Masculine Feminine Neutre testis, -is = martor avis, -is = pasare mare, -is = mare civis, -is = cetatean navis, -is = corabie animal, -is = animal hostis, -is = dusman vulpes, -is = vulpe nectar, -is = nectar Sg. N G D Ac Abl V Pl. civis civis civi civem cive civis Sg. cives civium civibus cives civibus cives navis navis navi navem nave navis Pl. naves navium navibus naves navibus naves Sg. mare maris mari mare mari mare Pl. maria marium maribus maria maribus maria

NOTA BENE! FALSE IMPARISILABICE au G pl. terminat in -ium N fons N nox G fontis fontium (izvor) G noctis N frons G frontis N pars G partis ium N nix G nivis frontium (frunte) partium (parte) N urbs G urbis

noctium (noapte urbium (oras)

Substantivele care se termina la N sg. in doua consoane au G pl. in -

nivium (zapada)

FALSE PARISILABICE au G pl. terminat in -um N pater G patris patrum (tata) N mater G matris matrum (mama)

N frater G fratris

fratrum (frate)

N senex G senis senum (btran)

5. ADJECTIVUL partea a II-a (Grupa a II-a) Adjectivele din grupa (clasa) a II-a.

Aceast grup (clas) cuprinde ajective cu: - dou terminaii la N sg.: -is pentru masc. i fem. -e pentru neutru - o terminaie la N sg. pentru toate genurile Toate aceste adjective se declin dup declinarea a III-a parisilabic, dar cu Abl sg. terminat in -i. Neutrele primesc la N, Ac si V pl. terminatia -ia. G sg. al acestor adjective este terminat in -is (chiar dac uneori nu apare in dictionar). Exemple: M/F N N omnis, N -e = tot N brevis, N -e = scurt N facilis, N -e = usor N utilis, N -e = util N similis, N -e = asemanator N dulcis, N -e = dulce Exemple de adjective cu: - o singur terminaie: - dou terminaii: M/F/N : N sapiens (inelept) M/F N: brevis(scurt) Genitiv: brevis G sapientis

Neutru,N:breve Neutru

Masc/Femin sg. pl. N brevis G brevis D brevi Ac brevem Abl brevi V brevis

breves (scurt) brevium brevibus breves brevibus breves

sg. breve brevis brevi breve brevi breve

pl. brevia brevium brevibus brevia brevibus brevia

- o terminatie: sg. N felix G felicis D felici Ac felicem Abl felici V felixfelices

M/F/N pl. felices (fericit) felicium felicibus felices felicibus felix

Neutru sg. felix felicis felici felix felici felicia pl. felicia felicium felicibus felicia felicibus

M/F/N N audas, G -is = indraznet N pauper, G -is = sarac N memor, G -is = care isi aminteste N ferox, G -is = salbatic N vetus, G -is = vechi

Aplicaii: De linguae nostrae originae scriptores diversas sententias habent. Plures eam Latini sermonis filiam credunt, quod incolae Moldaviae Romanorum appelationem retinent. Moldavorum Valachorumque lingua multa Latina vocabula habet; aliquot vocabula e sermone antiquae Daciae remanserunt. Cuvinte: iuventus,-is=tinerete non=nu disco,-ere,didici=a invata in,prep+abl=in de,prep+abl=despre lingua,-ae=limba origo,-nis=origine scriptor,-oris=scriitor diversus,-a,-um=diferit sententia,-ae=parere plures,plura,plurum=mai multi sermo,-nis=limba filia,-ae=fiica credo,-ere,credidi=a crede quod=fiindca incola,-ae=locuitor appelatio,-onis=denumire retineo,-ere,-ui=a pastra vovabulum,-i=cuvant

aliquot=cativa e ,prep+abl=din antiquus,-a,-um=vechi remaneo,-ere,remansi=a ramane,a se pastra maturus,-a,-um=copt,matur nescio,-ire,-ivi=a nu sti quot=cate tot=atatea

5. 1 COMPARAIA ADJECTIVELOR GRADUL COMPARATIV Se formeaza adaugnd la tema G singular a adjectivului terminaia: IOR pentru masculin si feminin IUS pentru neutru Se obtine astfel N sg al comparativului. Adjectivele la gradul comparativ se declin dup declinarea a III-a imparisilabic. N: altus, -a, -um (inalt) gradul pozitiv G: alti, altae, alti tema G = alt Comparativ alt + ior (M/F) mai inalta() alt + ius (N) M/F Sg. N altioraltiores G altioris D altiori Ac altiorem Abl altiore V altior Neutru Pl. altius altiorum altioribus altiores altioribus altiores altioris altiori altius altiori altius Sg. altiora altiorum altioribus altiora altioribus altiora Pl.

Comparativ M /F Felix, -cis felicior Brevis, -e brevior

N felicius (mai fericit) brevius (mai scurt)

GRADUL SUPERLATIV Se formeaz adaugnd la tema G sg a adjectivului: issimus (M) issima (F) adic sufixul -issim + terminaiile adj clasa I la gradul la pozitiv. issimum (N) Superlativul se declin: la masculin dup decl. a IIa la feminin dup decl. I la neutru dup decl. a IIa Pozitiv Altus, -a, -um Superlativ altissimus, -a, -um = foarte inalt

Excepii !!! Adjectivele terminate in -l formeaz superlativul cu suf. -lim + terminaiile us, -a, -um. Similis, -e tema simil simillimus, -a, um (foarte asemanator) Dissimilis, - e (neasemanator) dissimillimus, -a, -um Facilis, -e (usor) facillimus, -a, -um Difficilis, -e (greu) difficillimus, -a, -um Humilis, -e (umil) humillimus, -a, -um Gracilis, -e (delicat) gracillimus, -a, -um !!! Adjectivele terminate in -er formeaza superlativul cu suf. -rim + term. us, -a, -um Niger, -a, -um (negru) nigerrimus, -a, um Pulcher, -a, -um (frumos) pulcherrimus, -a, -um !!! Adjectivele terminate in -dicus sau -ficus formeaza comparativul cu entior (M/F) + entius (N) i superlativul cu -entissimus, -a, -um Comparativ Superlativ Benelovus, -a, -um (binevoitor) benevolentior, -ius benevolentissimus,-a,-um

!!! Adjectivele terminate in -ius, -eus, -uus formeaza comparativul cu adverbul magis (mai) iar superlativul cu adverbul maxime (cel mai, foarte) aezate inaintea pozitivului. Egregious, -a, -um (distins) comparativ: magis egregious, -a, -um superlativ: maxime egregious, -a, -um

vacuum, -a, -um (gol) comparativ: magis vacuus, -a, -um superlativ: maxime vacuus, -a, um COMPARAIA NEREGULATA Exist cinci adjective care au comparaia neregulat. Pozitiv Comparativ Bonus, -a, -um (bun) melior, melius Magnus, -a, -um (mare) maior, maius Malus, -a, -um (rau) peior, peius Multus, -a, -um (mult) plus, pluris Parvus, -a, -um (mic) minor, minus !!! Exist adjective care au forme diferite de la aceeasi tema: iuvenis, -is = tnr iunior, -is = mai tnr senex, -is = btrn senior, -is = mai btrn ADJECTIVE FR FORM DE POZITIV Unele adjective nu au o form pentru pozitiv sau pozitivul apare sub forma unei prepoziii sau a unui adverb: Pozitiv Comparativ deterior, deterius (mai rau) potior, potius (preferabil) ocior, ocius (mai repede) Superlativ deterrimus, -a, -um (foarte rau) potissimus, -a, -um (cel mai bun) ocissimus, -a, -um (foarte repede) Superlativ optimus, -a, -um maximus,- a, -um pessimus, -a, -um plurimus, -a, -um minimus, -a, -um

Cis, citra(dincoace) citerior,citerius (mai de dincoace) citimus, -a, -um (cel mai de dincoace) Prope (aproape) prior, prius (mai din fata) primus, -a, -um (primul) Ultra (de dincolo)ulterior, ulterius (mai de dincolo) ultimus, -a, -um (ultimul)

ADJECTIVE FR GRADE DE COMPARAIE Adjectivele al cror sens nu admite o comparaie: nocturnus, -a, -um = de noapte vinus, -a, -um = viu Adjectivele: ferus, -a, -um = salbatic inop, -pis = sarac mirus, -a, -um = minunat i toate compusele cu -fer si -ger: frugifer, -a, -um = roditor Adjectivele compuse cu per i prae, care capt astfel sens de superlativ: Permagnus, -a, -um = foarte mare Praegravis, -e = foarte greu

6. SUBSTANTIVUL- DECLINAREA A IV-A

Are, ca i declinarea a II-a, substantive masculine, feminine i neutre. Substantivele feminine sunt nume de arbori, precum i: nus, -us = batrn socrus, -us = soacra domus, -us = casa manus, -us = mana nurus, -us = nora penus, us = provizie acus, -us = ac porticus, -us = portie tribus, -us = trib

Substantivele masculine si cele feminine au aceleeai terminaii: Sg. N G D Ac Abl V Pl. us us exercituum ui um u us us uum ibus us ibus us Ex: N G D Ac Abl V Sg. exercitus (armata) exercitus exercitui exercitum exercitu exercitus Pl. exercitus exercitibus exercitus exercitibus exercitus

Substantivele neutre respect regula neutrelor: Sg. N G D Ac Abl V Pl. u us ui u u u ua uum ibus ua ibus ua Ex. Sg. N G D Ac Abl V Pl. cornu (corn) cornus cornui cornu cornu cornu cornua cornuum cornibus cornua cornibus cornua

6. 1. DECLINAREA A V-A Cuprinde substantive feminine. Sg. N G D Ac Abl V Pl. es ei ei em e es es erum ebus es ebus es Ex. Sg. N G D Ac Abl V Pl. res (lucru) rei rei rem re res res rerum rebus res rebus res

Aplicaii: Traducei textul i analizai substantivele si adjectivele:

Etiam inter carissimos amicos illa voluntatum omnium morumque. Concordia rara est. Hic tardior, ille celerior, hic tristior, ille laetior, denique hic stultior, prudentior ille quam vellem. Quae, quamquam gravia, toleramus domi nullum enim pondus recusant amicitia, - verum haec eandem fiunt in itinere graviora. Cuvinte: etiam=chiar carus,-a,-um=drag voluntas,-atis=vointa mos,moris=obicei concordia,-ae=intelegere

tardus,-a,-um=greoi celer,celeris,celere=iute tristis,-e=trist laetus,-a,-um=vessel denique=in sfarsit

stultus,,-a,-um=prost prudens,-is=intelept quam=decat vellem=as dori quamquam=desi

gravis,-e=grav tolero,-are,-avi=a suporta domi=acasa enim=caci pondus,-eris=greutate

7. PRONUMELE 7. 1. PRONUMELE PERSONAL Persoana I Sg. N ego = eu G mii = de mine D mibi = mie, mi, mi Ac me = pe mine, m Abl (a) me = (de catre) mine Persoana a II-a Sg. N tu = tu G tui = de tine D tibi = ie, i, i Ac te = pe tine, te Abl (a) te = )(de catre) tine !!! NOTA BENE !!! subiectul. Nominativele ego, tu, nos, vos se folosesc numai pentru a scoate in eviden Pl. vos = voi vestri = de voi/ vestrum = dintre voi vobis = vou, v, v vos = pe voi, v (a) vobis = (de catre) voi Pl. nos = noi nostri de noi/ nostrum = dintre noi nobis = nou, ne, ni nos = pe noi, ne (a) nobis = (de catre) noi

Genitivul pronumelor personale nu exprim posesia (pentru aceast valoare se foloseste adjectivul posesiv). El poate avea, fie funcia de complement al unor verbe care se construiesc cu genitivul, fie de atribut (partitiv): nostrum, vestrum. Pentru a arta asocierea (cu mine, cu tine, cu el, etc.) se foloseste Abl + prep cum = = cu (se foloseste cu pronumele. Ex: mecum = cu mine; tecum = cu tine; secum = cu sine; nobiscum = cu noi; vobiscum = cu voi). Nu exist pronume personale de persoana a III-a. Pentru aceasta se foloseste fie un pronume demonstrativ (is, ea, id), fie un pronume reflexiv. 7. 2. PRONUMELE REFLEXIV

Nu are cazul Nominativ (il gasim in dictionar la Acuzativ). Formele lui sunt comune tuturor genurilor. Aceeai forma se foloseste att pentru singular, ct i pentru plural.

Pronumele reflexiv se folosete cnd persoana pe care o inlocuiete este aceeasi cu subiectul

Sg. / Pl. N G sui = de sine D tibi = i, pentru sine Ac se = se Abl se = prin sine Genitivul sui are aceleasi valori ca cele ale pronumelui personal.

7.3. PRONUMELE I ADJECTIVUL POSESIV Fiecarui pronume personal i pronumelui reflexiv i corespunde cte un adjectiv i pronume posesiv. Forma acestuia este a unui adjectiv cu trei terminatii (de clasa I). Sg. Masc. Pers. I meus Pers. II tuus Pers. III suus (reflexiv) Pl. Masc. Pers. I noster Pers. II vester Pers. III suus Fem. mea tua sua Neutru mecum (al meu) tuum (al tu) suum (al su)

Fem. nostra vestra sua

Neutru nostrum (al nostru) vestrum (al vostru) suum (al lor)

Ca i pronumele reflexiv, de la care deriv, (suus, -a, -um) se refer atat la un posesor (sg.) ct i la mai muli (pl.); valoarea lui este reflexiv, posesorul fiind i subiectul propoziiei. 7. 4. PRONUMELE DEMONSTRATIV Limba latin are trei pronume demonstrative: hic, haec, hoc arata apropierea de pers. I, a vorbitorului acesta de langa mine iste, ista, istud arata apropierea de pers. a II-a (a aceluia caruia i se vorbeste) acesta de langa tine ille, illa, illud arata departarea, dar se poate referi si la un obiect apropiat de pers. a III-a Pe lang aceste trei pronume demonstrative propriu-zise, limba latin mai are unul: is, ea, id, care trimite la un cuvnt (sau o propozitie) din text (dinainte sau care urmeaz). Pronumele is se poate traduce prin cel (care), ceea (ce). Pe lng aceste patru pronume, mai exist: - un pronume de intrire: ipse, ipsa, ipsum = insumi, insuti, insusi - un pronume de identitate: idem, eadem, idem = acelasi, tot acela

OBSERVAIE!

Ipse, ipsa, ipsum se declina ca ille, numai ca N, Ac netru se termina in -m. Idem, eadem, idem este format din is si particula dem Inaintea particulei -dem desinenele terminate in -m l transform pe acesta in -n :eundem,eorundem, Declinarea demonstrativelor prezint asemanari cu cea a adjectivelor cu trei terminatii. Principalele deosebiri sunt: - G sg se termin, la toate genurile, in -ius - D sg se termin, la toate genurile in -i - N, Ac sg neutru se termin, in general in -d Singular Masc. Fem. N ipse ipsa G ipsius ipsius D ipsi ipsi Ac ipsum ipsam Abl ipso ipsa Neutru ipsum ipsius ipsi ipsum ipso Plural Masc. ipsi ipsorum ipsis ipsos ipsis Plural Masc. iidem eorundem iisdem eosdem iisdem 7. 5. PRONUMELE NEHOTRT Ca i n limba romn, pronumele nehotrte inlocuiesc un substantiv in mod nedeterminat, fr a face o precizare. Ele pot avea i rol de adjectiv (aceast dubl funcie explic forma dubl a neutrului). Principalele pronume nehotrte sunt: I1. Quis, quae, quid (quod) = cineva, ceva 2. Aliquis, aliqua, aliquid (aliquod) = cineva, ceva 3. Quidam, quaedam, quiddam (quoddam) = oarecine 4. Quisque, quaeque, quidque (quodque) = fiecare 5. Quivis, quaevis, quidvis (quodvis) = oricare, orice OBSERVAIE! Aceste pronume sunt compuse ale pronumelui relativ-interogativ pe care il voi prezenta n cele ce urmeaz. Flexiunea compusului rezultat privete numai pronumele relativ-interogativ, iar restul cuvntului rmne neschimbat. II1. Unus, una, unum = unul singur 2. Alius, alia, aliud = altul 3. Alter, altera, alterum = celalalt 4. Uter, utra, utrum = unul din doi 5. Neuter, neutra, neutrum = niciunul 6. Ullus, ulla, ullum = vreunul 7. Nullus, nulla, nullum = niciunul Fem. ipsae ipsarum ipsis ipsas ipsis Neutru ipsa ipsorum ipsis ipsa ipsis

Singular Masc. Fem. Neutru N idem eadem idem G eiusdem eiusdem eiusdem D eidem eidem eidem Ac eundem eandem idem Abl eodem eadem eodem

Fem. eaedem earundem iisdem easdem iisdem

Neutru eadem eorundem iisdem eadem iisdem

OBSERVAIE! Aceste pronume se declin ca demonstrativele, au terminaii de la declinarile I si a II-a la toate cazurile, afar de genitivul singular terminat in -ius i de dativul singular, terminat in -i. III1. Nihil = nimic (de obicei indeclinabil) 2. Nemo (ne+ hemo) = niciun om se declina dupa declinarea a III-a 7. 6. PRONUMELE RELATIV

Pronumele relativ face legatura dintre o propozitie subordonata i unele cuvinte determinate din regenta. Se declin astfel: Singular Plural Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru N qui quae quod (care) qui quae quae G cuius cuius cuius quorum quarum quorum D cui cui cui quibus quibus quibus Ac quem quam quod quos quas quae Abl quo qua quo quibus quibus quibus OBSERVAII! 1. Pronumele relativ aezat la nceputul propoziiei nlocuiete un pronume demonstrativ, cu valoare adjectival sau substantival, avnd deci inelesul lui hic=acesta. 2. Pronumele relativ are valoare de substantiv atunci cnd cuvntul determinat de el se afl n alt propoziie. n cest caz, pronumele relativ se acord cu substantivul determinat (antecedentul) numai n gen i numr, iar cazul va fi stabilit conform funciei lui in propoziie. 3. Pronumele relativ are valoare de adjectiv cnd se afl lng cuvntul determinat, adic se acord cu acesta in gen, numr si caz. 7. 7. PRONUMELE INTEROGATIV Pronumele interogativ inlocuiete un substantiv ateptat ca raspuns la o intrebare: quis venit? = cine a venit? Cnd este nsoit de un substantiv, are funcie de adjectiv interogativ: quis liber est? = care (ce fel de) carte este? acordndu-se in gen, numr i caz cu substantivul respectiv. Pronumele interogativ se declin ca pronumele relativ, cu excepia nominativului singular, care are forme diferite: quis (masc. si fem.) = cine?, quid (neutru) = ce? OBSERVAIE! Forma feminina quis este arhaic; ea a fost inlocuita cu quae. Pronumele interogativ are si dou compuse: quisnam, quaenam, quidnam = cine? ce? ecquis, ecqua(ecquae), ecquid = oare cine?

8. NUMERALUL Numeralul este partea de vorbire care arat cantitatea sau ordinea lucrurilor sau a fiinelor. Numeralul care arat cantitatea este cardinal, iar cel care arat ordinea lucrurilor este ordinal. Numeralul cardinal 1 unus, una, unum 2 duo, duae, duo 3 tres, tria 4 quattuor 5 quinque 6 sex 7 septem 8 octo 9 nonem 10 decem 11 undecim 12 duodecim 13 tredecim 14 quattuordecim 15 quindecim 16 sedecim 17 septemdecim 18 duodeviginti 19 undeviginti 20 viginti 21 viginti unus(unus et viginti) 22 viginti duo(duo et viginti) 30 triginta 40 quadraginta 50 quinquaginta 60 sexaginta 70 septuaginta 80 octoginta 90 nonaginta 100 centum 101 centum et unus 120 centum et viginti 121 centum vigintiunus 200 ducenti, -ae, -a 300 trecenti, -ae, -a 400 quadringenti, -ae, -a 500 quingenti, -ae, -a 600 sescenti, -ae, -a 700 septingenti, -ae, -a 800 octingenti, -ae, -a 900 nongenti, -ae, -a 1000 mille 1140 mille centum quadraginta 1900 mille nongenti 2000 duo milia 1000000 centum milia Numeralul ordinal primus, prima, primum (primul) secundus, -a, -um (al doilea) tertius, -a, -um (al treilea) quartus, -a, -um quintus, -a, -um sextus, -a, -um septimus, -a, -um octavus, -a, -um nonus, -a, -um decimus, -a, -um undecimus, -a, -um duodecimus, -a, -um tertius decimus (decima, decimum) quartus decimus (-a, -um) quintus decimus (-a, -um) sextus decimus (-a, -um) septimus decimus (-a, -um) duodevicesimus, -a, -um undevicesimus, -a, -um vicesimus, -a, -um vicesimus primus vicesimus secundus trigesimus, -a, -um quadragesimus, -a, -um quinquagesimus, -a, um sexagesimus, -a, -um septuagesimus, -a, -um octogesimus, -a, -um nonagesimus, -a, -um centesimus, -a, -um centesimus primus centesimus vicesimus centesimus vicesimus primus ducentesimus, -a, -um tricentimus, -a, -um quadringentesimus, -a, -um quingentesimus, -a, -um sescentesimus, -a, -um septingentesimus, -a, -um octingentesimus, -a, -um nongentesimus, -a, -um millesimus, -a, -um millesimus centesimus quadragesimus millesimus nongentesimus bismillesimus centies millesimus Scrierea romana

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXX XL L LX LXX LXXX XC(LXXXX) C CI CXX CXXI CC CCC CCCC D DC DCC DCCC DCCCC M MCXL MCM MM C

8. 1. NUMERALUL DISTRIBUTIV, MULTIPLICATIV SI ADVERBIAL Numeralul distributiv arat cte lucruri sau fiine se gsesc repartizate intr-o unitate mai mare sau cte svresc deodata o actiune: Numeralul multiplicativ arat de cate ori se marete o cantitate sau sporeste o aciune. Numeralul adverbial arat de cte ori se svrseste o aciune. Exemple: Numerale distributive: 1. Singuli, -ae, -a = cate unul 2. Bini, -ae, -a = cate doi 3. Terni, -ae, -a = cate trei 4. Quaterni, -ae, -a = cate patru 5. Quini, -ae, -a 6. Seni, -ae, -a 7. Septi, -ae, -a 8. Octoni, -ae, -a 9. Noveni, -ae, -a 10. Deni, -ae, -a 11. Undeni, -ae, -a 12. Duodeni, -ae, -a 13. Ternideni, -ae, -a 20. Viceni, -ae, -a 21. Viceni singuli, -ae, -a 30. Triceni, -ae, -a 100. Centeni, -ae, -a 101. Centeni singuli, -ae, -a 200. Duceni 1000. Singula milia

Numerale explicative Simplex = simplu Duplex = dublu Triplex = triplu Quadruplex = mptrit Quincuplex = ncincit Septenplex = neptit Decemplex = nzecit Centumplex = nsutit

Numerale adverbiale semel = o data bis = de doua ori ter = de trei ori quarter = de patru ori quinquiens = de cinci ori septiens = de sapte ori deciens = de zece ori centiens = de o suta de ori

9. VERBUL ESSE Este verbul cel mai frecvent folosit in vorbire; este un verb neregulat; auxiliar, servind la formarea unor timpuri compuse ale verbelor pasive, deponente si ale conjugarii penfrastice. INDICATIV Timpuri simple: Prezent Timpuri compuse: Perfect

Sum Sumus Es Estis Est Sunt (ei sunt)

Fui (am fost) Fuimus Fuisti Fuistis Fuit Fuerunt

Imperfect Eram Eramus Eras Eratis Erat Erant (ei erau) Viitor Ero Erimus Fuerimus Eris Eritis Erit Erunt (ei vor fi)

Mai mult ca perfectul Fueram (fusesem) Fueramus Fueras Fueratis Fuerat Fuerant Viitor anterior (al II-lea) Fuero (voi fi fost) Fueris Fueritis Fuerit Fuerint

CONJUNCTIV Timpuri simple: Prezent Sum (sa fim) Simus Fuerimus Sis Sitis Sit Sint Imperfect Essem (as fi) Essemus Esses Essetis Esset Essent IMPERATIV Prezent sg. II es (fii) pl. II este (fii) Viitor sg. II esto (sa fii) III esto (sa fie) pl. II estote (sa fii) III sunto (sa fie)

Timpuri compuse: Perfect Fuerim (sa fi fost) Fueris Fueritis Fuerit Fuerint Mai mult ca perfectul Fuissem (as fi fost) Fuissemus Fuisses Fuissetis Fuisset Fuissent

INFINITIV Prezent Esse a fi; c este

Perfect Fuisse a fi fost; c a fost Pl. Futuros esse (m) Futuras esse (f) Futura esse (n)

Viitor - folosit mai ales in texte juridice Sg. Futurum esse (m) Futuram esse (f) c va fi Futurum esse (n) OBSERVATIE! Exista si forma fore la infinitiv viitor!

c vor fi

PARTICIPIU Viitor futurus, -a, -um = cel, cea care va fi Compusele verbului SUM: Verbul sum are 11 compuse cu o serie de proverbe: 1. Absum, abesse, afui = a fi lipsa, a fi departe 2. Adsum, adesse, adfui = a fi de fata 3. Desum, deesse, defui = a lipsi 4. Insum, inesse, infui = a fi inauntru 5. Intersum, interesse, interfui = a lua parte 6. Obsum, obesse, obfui = a fi impotriva, a vatama 7. Possum, posse, potui = a putea 8. Prossum, prodesse, profui = a fi de folos 9. Praesum, praeesse, praefui = a fi in frunte 10. Subsum, subesse, subfui = a fi sub 11. Supersum, superesse, superfui = a fi deasupra, a ramane Aceste verbe se conjuga ca si verbul sum, prepozitiile ramanand neschimbate. Numai doua verbe (absum, praesum) au si participiul prezent sub forma absens, -tis si praesens, -tis. De asemenea, doua verbe prezinta neregularitati in conjugare: possum si prossum.

Verbul possum, posse, potui = a putea INDICATIV Prezent Possum (eu pot) Possumus Potes Potestis Potest Possunt Viitor Potero (eu voi putea) Poterimus Poteris Poteritis Poterit Poterunt Mai mult ca perfect Potueram (eu putusem) Potueramus Potueras Potueratis Potuerat Potuerant CONJUNCTIV Prezent Possim (eu sa pot) Possimus Possis Possitis Possit Possint

Imperfect Poteram (eu puteam) Poteramus Poteras Poteratis Poterat Poterant Perfect Potui (eu am putut) Potuimus Potuisti Potuistis Potuit Potuerunt Viitor anterior Potuero (eu voi fi putut) Potuerimus Potueris Potueritis Potuerit Potuerint Imperfect Possem (eu as putea) Possemus Posses Possetis Posset Possent

Perfect Potuerim (eu sa fi putut) Potuerimus Potueris Potueritis Potuerit Potuerint

Mai mult ca perfectul Potuissem (eu as fi putut) Potuissemus Potuisses Potuissetis Potuisset Potuissent

INFINITIV Prezent Posse = a putea, c poate, c pot

Perfect Potuisse = c a (au) putut

Verbul prosum, prodesse, profui a fi de folos INDICATIV Prezent Prosum (sunt de folos) Prosumus Prodes Prodestis Prodest Prosunt Viitor Prodero (voi fi de folos) Proderimus Proderis Proderitis Proderit Proderunt Imperfect Proderam (eram de folos) Proderamus Proderas Proderatis Proderat Proderant Perfect Profui (am fost de folos) Profuimus Profuisti Profuistis Profuit Profuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anterior Profueram (fusesem de folos) ProfueramusProfuero (voi fi fost de folos) Profuerimus Profueras Profueratis Profueris Profueritis Profuerat Profuerant Profuerit Profuerint

CONJUNCTIV Prezent Prosim (sa fiu de folos) Prosimus Prosis Prositis Prosit Prosint Perfect Profuerum (sa fi fost de folos) Profuerimus Profueris Profueritis Profuerit Profuerint INFINITIV Prezent Prodesse = ca este (sunt) de folos

Imperfect Proderam (as fi de folos) Proderamus Proderas Proderatis Proderat Proderant Mai mult ca perfectul Profuissem (as fi fost de folos) Profuissemus Profuisses Profuissetis Profuisset Profuissent Perfect Profuisse = ca a (au) fost de folos

IMPERATIV Prezent Sg. II prodes (fii de folos) Pl. II prodeste (fii de folos) Pl. II prodestote (sa fii de folos) III prosunto (sa fie de folos) INFINITIV VIITOR

Viitor Sg. II prodesto (sa fii de folos) III prodesto (sa fie de folos)

PARTICIPIU VIITOR Profuturus, -a, -um = (cel, cea) care va fi de folos

Sg. Profuturum (-am, -um) esse = ca va fi de folos Pl. profuturos (-as, -a) esse = ca vor fi de folos Aplicatii Traduceti textul: Epaminondas cum vicisset Lacedaemonios apud Mantineam atque ipse graviter vulneratus esset,quaesivit salvusne esset clipeus. Cum salvum esse sui respondissent , evelli iussit eam, qua erat tranfixus, hastam. Cuvinte: cum=dupa ce -ne(enclitic)=oare apud=la clipeus,-i=scut graviter=grav evello,-ere,evelli=a smulge vulnus,-eris=rana iubeo,-ere,iussi=a porunci quaero,-ere,quaesivi=a intreba erat transfixus=fusese strapuns salvus,-a,-um=teafar hasta,-ae=sulita

10. VERBUL 1. Fiecare verb aparine unei conjugri. Limba latin are tot patru conjugri: Conj. I: are vocala tematic (VT) a laudo, laudare (a luda) Conj. a II-a: e teneo, tenere (a ine) Conj. a III-a: e lego, legere (a citi); facio, facere (a face) Conj. A IV-a: i audio, audire (a auzi)

OBSERVAIE! Un verb latinesc apare in dicionar cu patru forme: Laudo, laudare, laudavi, (ind.,prez.,I,sg.) (inf.,prez.-tema prezentului) (ind.,pf.,I,sg.- tema perfectului) supinului)

laudatum (supin tema

Tema prezentului se afl indepartnd terminaia -re de la infinitiv prezent. Lauda re tema prezentului este formata din radicalul (R) laud + VT a (tema prez) Tema perfectului se afla indepartnd terminaia -i de la a treia forma a verbului. Laudav-i (tema pf) Tema supinului se afl indepartnd terminaia -um de la a patra form a verbului. Laudat - um

(tema supinului) Chiar dac verbele de conjugarea a II-a i cele de conjugarea a III-a au vocala tematic e, ele se pot deosebi deoarece verbele de conj. a II-a au la indicativ prezent (prima forma) e inainte de o (teneo, tenere), iar cele de conj. a III-a au fie consoana (lego, legere), fie vocala (facio, facere verbe vocalice).

2. Verbul are doua diateze: Activ subiectul face actiunea (eu laud) Medio pasiv subiectul fie face aciunea i o suport (m spal ), fie suport actiunea (sunt splat)

3. Are moduri personale si nepersonale. Personale: indicativ, conjunctiv, imperativ (Observaie! Nu are condiional optativ) Nepersonale : a) trei moduri cu forme substaniale: infinitiv a lauda gerunziu de a lauda supin spre a lauda; de ludat b) dou moduri cu forme adjectivale: participiu ludat gerunziu care este de ludat
4. Verbul are ase forme temporale. Toate ase se gsesc la modul indicativ; celelalte moduri au putine forme. Timpuri simple: -prezent -imperfect -viitor Timpuri compuse: -perfect -mai mult ca perfectul -viitor anterior (al II-lea) 5. Verbul are trei persoane (I, II, III) i dou numere (singular si plural) exprimate prin desinente. Desinene Activ la toate timpurile, afara de Pasiv numai la timpurile simple perfect indicativ I: o/m mus I: or/r mur II: s tis II: ris/re mini III: t nt III: tur ntur Desinenele personale la perfectul indicativ Sg Pl I: i imus II: isti istis III: it erunt/ere

Desinenele imperativului Activ Prezent Sg. II tema Pl. II tema + te

Viitor Sg. II to Pl. II tote

Sg. III to Pl. III - nto

Pasiv Prezent Sg. II re Pl. II mini FORMAREA TIMPURILOR

Viitor Sg. II tor Sg. III tor

Pl. III ntor

INDICATIV Prezent se formeaza la conjugrile I i a II-a din tema de prezent + terminaiile Sg Pl I o mus II s tis III t nt Conj. I canto, cantare canto (eu cant) cantamus cantas cantatis cantat cantant Conj. a II-a teneo, tenere teneo (eu tin) tenemus tenes tenetis tenet tenent

La conjug. a III-a se formeaza din: radicalul prezentului + i + terminaii+ u + nt la persoana a III-a pl Lego, legere Facio, facere lego (eu citesc) legimus facio (eu fac) facimus legis legitis facius facitis legit legunt facit faciunt OBSERVATIE! Verbele vocalice (facio, facere) il pstreaza pe i in toat conjugarea. La conjugarea a IV-a se formeaz din tema prezentului + term. personale (la pers. a III-a pl inaintea terminaiei nt apare u).

Finio, finire finio (eu termin) finimus finis finitis finit finiunt Imperfect - se formeaza la conj. I si a II-a din tema prezentului + ba + term. Sg Pl I m mus II s tis III t nt

Voco, vocare a chema vocabam vocabamus vocabas vocabatis vocabat vocabant Suadeo, suadere a sfatui suadebam suadebamus suadebas suadebatis suadebat suadebant

La conj. a III-a se formeaza din radical + e + ba + terminaiile personale m, s, t, mus, tis, nt. Dico, dicere dicebam dicebamus dicebas dicebatis dicebat dicebant Facio, facere faciebam faciebamus faciebas faciebatis faciebat faciebant La conj. a IV-a se formeaza din tema prezentului + e + ba + terminaii. Audio, audire a auzi audiebam audiebamus audiebas audiebatis audiebat audiebant Viitor la conjugrile I si a II-a se formeaz din tema prez. + bo (pers. I sg) bi + term (pers. II,III,I,II pl) bu + nt (pers. a III-a pl) Voco, vocare vocabo (eu voi chema) vocabimus vocabis vocabitis vocabit vocabunt Teneo, tenere tenebo tenebimus tenebis tenebitis tenebit tenebunt La conj. a III-a se formeaz din radical + a + m (pers. I sg) e + term : s, t, mus, tis, nt la celelalte pers.

Dico, dicere dicam dicemus dices dicetis dicet dicent

Audio, audire audiam audiemus audies audietis audiet audient Perfect se formeaza la toate conjugrile din tema perfectului (a treia forma a verbului) + terminaiile personale: i, isti, it, imus, istis, erunt/ere. Tema perfectului se afl indepartnd terminaia -i de la a treia form. Conj. I Canto, cantare, cantavi cantavi (am cantat) cantavimus cantavisti cantavistis cantavit cantaverunt/cantavere Conj. a II-a Habeo, habere, habui habui (am avut) habuimus habuisti habuistis habuit habuerunt/habuere Conj. a III-a Dico, dicere, diximus dixi (am spus) diximus dixisti dixistis dixit dixerunt/dixere Conj. a IV-a Audio, audire, audivi audivi (am auzit) audivimus audivisti audivistis audivit audiverunt/audivere

Mai mult ca perfectul se formeaza la toate conjugrile din tema perfectului + era + term. Ex. Canto, cantare, cantavi cantaveram (cantasem) cantaveramus cantaveras cantaveratis cantaverat cantaverant Viitor anterior se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + ero (pers. I sg) + eri + term. cantavero (voi fi cantat) cantaverimus cantaveris cantaveritis cantaverit cantaverint Prezent Conjunctiv se formeaz la conj. I din tema prezentului (cu vocala tematica a inlocuita cu e) + terminaii. Canto, cantare cantem (sa cant) cantemus cantes cantetis cantet cantent La conj. a II-a, a III-a si a IV-a se formeaz din tema prezentului + a + terminaii.

Conj. a II-a habeam (sa am) habeamus habeas habeatis habeat habeant Conj. a III-a (radical + a + terminaii) Dico, dicere dicam (sa spun) dicamus dicas dicatis dicat dicant Conj. a IV-a Audio, audire audiam (sa aud) audiamus audias audiatis audiat audiant Imperfect (se traduce cu optativul prezent din limba roman) se formeaz la toate conjugrile din infinitiv prezent + terminaii. Dico, dicere (conj. a III-a) dicerem (as zice) diceremus diceres diceretis diceret dicerent Perfect se formeaz la toate conjugrile din tema perfectului + eri + terminatii (este identic cu indicativul viitor anterior exceptnd persoana I singular) Voca, vocare, vocavi a chema (conj. I) vocaverim (sa fi chemat) vocaverimus vocaveris vocaveritis vocaverit vocaverint Mai mult ca perfectul (se traduce cu optativul perfect din limba romana) se formeaz la toate conjugrile din tema perfectului + isse + terminaii. vocavissem (as fi chemat) vocavissemus vocavisses vocavissetis vocavisset vocavissent Imperativ prezent se formeaz la conjugrile I, a II-a si a IV-a din: pers.a II-a sg. tema prezentului pers.a II-a pl. tema prez. + te voco, vocare voca! (cheam!) vocate! (chemai!) La conj. a III-a se formeaz din: pers. a II-a sg radical + e pers. a II-a pl radical + i + te dico, dicere - dice! (spune!) - dicite! (spunei!)

Aplicaii: Traducei textele si analizai verbele: 1.Caesar copias Helvetiorum consequi statuit.Helvetii legatos ad Caesarem mittunt, qui pacem peterent. Divico, legationis princeps, ita rem cum Caesare agit: si pacem nobiscum facies, in eam partem ibimus, ubi nos monebis atque collocari imperabis. Nos ita a patribus instituimur, ut bello virtute contendamus, non insidiis nitamur. Dic, Caesar, quo eamus? (Caesar, Commentarii de bello Gallico, I, 13 ) 2. Succesit Nervae Marcus Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae, in Hispania, familia antiqua magis quam clara, nam pater eius primum consul fuit. Rempublicam ita administravit, ut omnibus principibus praeferatur. Romani imperii fines longe lateque diffudit, urbes trans Rhenum reparavit, Daciam, Decebalo victo, subegit, Armeniam, Assyriam, Mesopotamiam in fine accepit, Arabiam in provinciae formam redegit, in Mari Rubro classem instituit. Gloriam tamen militarem Traianus civilitate et moeratione superavit: Romae et per provincias se omnibus aequalem exhibens, amicos aegrotantes frequentabat, neminem in foro, in senatu, in conviviis laedebat, liberalis in cunctos erat. (Eutropius, Breviarium ab Urbe condita, VIII, 1-4) Cuvinte: copiae,-arum=trupe moneo,-ere,-ui,-itum=a recomanda eo,ire.ivi,itum=a merge consequor,-equi,-secutus sum=a urmari colloco,-are,-avi,- atum= a aseza succedo,-ere,-cessi,-cessum= statuo,-ere,-ui,-tutum=a stabili contendo,-ere,-tendi,-tentum=a lupta a urma legatus,-i=sol insidiae,-arum=capcana rempublicam administrare= ago,-ere,egi,actum=a duce tratative nitor,niti,nisus sum=a se bizui pe a conduce statul princeps,-ipis=imparat classis,-is=flota laedo,-ere,-si=a rani praefero,-fere,-tuli,-latum=a purta inainte instituo,-ere,-stitui,-stitutum=a stabili liberalis,-e=distins finis,-is=hotar civilitas,-atis=bunatate cunctus,-a,-um=tot,toata longe lateque=in lung si-n lat moderatio,-onis=cumpatare diffundo,-ere,-fudi,-fusum=a raspandi supero,-are,-avi,-atum=a depasi reparo,-are,-avi,-atum=a redobandi aequalis,-e=egal,la fel vinco,-ere,vici,victum=a invinge exhibeo,-ere,-ui=a prezenta subigo,-ere-subiegi,-actum=a supune frequento,-are,-avi=a vizita in provinciae formam redigere= aegroto,-are,-avi=a fi bolnav a transforma in provincie romana convivium,-ii=ospat

10.2. Diateza pasiv Se folosesc dou sisteme, bazate numai pe dou teme: 1. tema prezentului 2. tema perfectului Timpurile care la activ se formeaz de la tema prezentului (simple: prezent, imperfect si viitor), la pasiv schimb desinenele personale active (-m, -s, -t, -mus, -tis, -nt) cu desinenele personale pasive (-r, -ris, -tur, -mur, -mini, -ntur). Activ-imperfect Pasiv-imperfect Lauda-ba-m lauda-ba-mus lauda-ba-r lauda-ba-mur Lauda-ba-s lauda-ba-tis lauda-ba-ris lauda-ba-mini Lauda-ba-t lauda-ba-nt lauda-ba-tur lauda-ba-ntur Sufixele temporale i modale rmn aceleai ca i la diateza activ. Celelalte timpuri, care la activ se formeaz de la tema perfectului (timpurile compuse: perfect, m.m.c.p, viitor anterior ) au forme compuse din perfect pasiv, la care se adaug timpurile verbului a fi

Participiul perfect pasiv Se formeaz din tema supinului (a patra form a verbului)- se indeparteaz terminaia: -um, la care se adaug terminaiile adjectivului de clasa I: -us,-a,-um Ex: laudo, laudare, laudavi, laudatum Tema supinului: laudat Participiul perfect pasiv (masc): laudatus-de laudat, (fem): laudata, (neutru): laudatum Indicativ perfect pasiv + prezentul vb a fi Sg Pl Laudatus , -a, -um sum- am fost laudat laudati, -ae, sumus Laudatus, -a, -um es laudati, -e, -a estis Laudatus, -a, -um est laudatus, -ae, -a sunt Indicativul m.m.c.perfect pasiv + imperfectul vb a fi Laudatus, -a,- um eram- fusesem ludat

Indicativul viitor anterior + viitorul vb a fi Laudatus, -a, -um ero voi fi ludat Conjunctivul perfect + conj prezent al vb a fi Laudatus, -a, -um sim- sa fi fost ludat Conjunctiv m.m.c.perfect + conj imperfect al vb a fi Laudatus, -a, -um essem as fi fost ludat Observatie: participiul perfect pasiv nu-i schimb forma. In limba latin exist verbe care au ntotdeauna diateza pasiv, dar intelesul lor este activ sau reflexiv (se numesc verbe deponente): Hortor, hortari, hortatus sum= a indemna Glorior , gloriari, gloriatus sum=a se fli Exist i verbe care la timpurile simple se conjug la diateza activ, iar la cele compuse la diateza pasiv, iar intelesul lor este activ sau reflexiv (se numesc verbe semideponente) Audeo, audere, ausus sum= a indrzni Fido, fidere, fisus sum= a se ncrede Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura Soleo, solere, solitus sum= a obinui Confido, confidere, confisus sum= a avea ncredere Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu avea ncredere