1

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA-MARE

SPECIALIZARE: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE









PROIECTAREA UNEI POMPE CU
PISTON









Coordonator: Student:
Dr.ing.Radu Ioan Sugar Oprea X



- 2011

2














1.Tema de proiect

Studiul si calculul unei pompe cu piston cu simplu efect avnd urmtoarele
caracteristici:
- turaia recomandat ; min 1450 rot n =
- puterea motorului recomandata Pc = 0,45 kw;
- debit Q= 1550 l/h.

























3














CUPRINS


1. CONSIDERATII TEORETICE .................................................................. 4
1.1. Transportul fluidelor in stare solida. Caracteristici ........................... 4
1.2 Conductele ......................................................................................... 5

2 ECUATII FUNDAMENTALE DE CURGERE A FLUIDELOR ............. 6

2.1.Ecuatia de continuitate ...................................................................... 7
2.2. Legea conservarii maselor i energiei ( Ecuaia lui Bernoulli) ........ 7
2.3 Clasificarea pompelor ....................................................................... 8
2.4. Pompe cu piston ............................................................................. 17
2.5. Caracteristici ale pompelor pentru transportul fluidelor ................ 18
2.6. Pompa cu piston cu simpu efect .................................................... 24
2.7. Exploatarea pompelor cu simplu efect ........................................... 29

3. MEMORIU DE CALCUL JUSTIFICATIV ............................................ 18

3.1. Schema tehnologica de obtinere a vinului rose .............................. 35
3.2. Locul utilajului dimensionat pe flux .............................................. 36


4. MASURI DE SIGURANTA TEHNICA ................................................... 37

5. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ 39















4


CAP. I CONSIDERATII TEORETICE

1. Transportul produselor in stare fluid

1.1 Caracteristicile curgerii fluidelor
In procesele tehnologice din industria alimentar,materiile prime care se prelucreaz
produsele intermediare si produsele finite obinute se gasesc de cele mai multe ori in stare
fluid sau sunt aduse in aceasta stare.
Prin starea fluid sau fluid se intelege acea stare care se caracterizeaz prin micarea
moleculelor unele faa de altele si printr-o deformare uoar.
Cele mai reprezentative fluide sunt lichidele si gazele.Acestea se deosebesc prin
efectele pe care le au asupra starii lor ,tempereatura si presiunea.
Lichidele se consider practic necompresibile si nedilatabile,adic cu creterea
presiunii ii micoreaza puin volumul iar cu cretera temperaturii ii maresc puin
volumul.Deci densiatea lor variaza puin cu schimbarea presiunii si a temperaturii.
Curgerea este caracterizat de deplasrile straturilor sau particulelor ce constituie
fluidul respectiv. La vitezele relativ mici ale fluidului ce curge printr-o conduct se formeaz
straturi de particule dispuse paralel, care se deplaseaz linitit, meninndu-se pe traiectorii
paralele de-a lungul conductei. Curgerea realizat n aceste condiii cu o anumit vitez
direcionat n direcia general de curgere se numete curgere laminar.
La viteze mai mari de deplasare, curgerea poate pstra aspectul de curgere laminar
pn la o anumit vitez, numit vitez critic, cnd particulele nu se mai menin n straturi
paralele. In acest caz, particulele se amestec ntre ele, iar traiectoriile de deplasare nu se mai
continua paralel, ci apar uneori i traiectorii transversale ce determin deplasarea
dezordonat a unor particule n aa numitele vrtejuri sau turbioane, cu toate c n ansamblu
fluidul se deplaseaz ntr-un singur sens.


5


In stare fluid,materialele sunt transportate in instalaiile industriale conform
fluxului tehnologic,sau sunt supuse unor prelucrari de natur fizic ,chimic si
microbiologic cerute de procesul tehnologic.
Fluidele se deplaseaz prin conducte, canale sau uitlaje sub aciunea unei energii
mecanice din exterior sau sub aciunea energiei poteniale dat de o diferen de nivel.Pentru
utilaje care transport lichide s-a ncetenit denumirea de pompe.
Fluidele se transporta prin conducte inchise sau prin canale cu ajutorul energiei
reaizata prin diferena de nivel sau diferena de presiune intre intrarea si ieirea din sistem
sau folosind pompe care sa asigure energia mecanic necesar realizrii transportului. Se
poate afirma c productivitatea utilajului este cu att mai mare cu ct micarea materialelor
este mai rapid.
Transportul i distribuia fluidelor ntre utilajele unei instalaii tehnologice sau la
distane mari se realizeaz prin conducte. n funcie de destinaia lor, conductele se clasific
n: conducte magistrale i conducte tehnologice.
Conducta este un ansamblu de elemente montate etan ntre ele, pe un traseu bine
determinat, care servete la transportul mediilor tehnologice aflate n stare lichid sau
gazoas.

1.2 Conductele
Conductele servesc la transportul si distribuia fluidelor in instalaii intre aparatele si
utilajele componente. Conductele magistrale servesc pentru transportul unor fluide pe
distane mari i foarte mari. Din aceast categorie fac parte: conductele de aduciune a apei,
magistralele de transport ale gazelor naturale (gazoducte) sau ale ieiului
(oleducte).Conductele tehnologice fac legtura dintre utilajele unei linii de fabricaie.
Deoarece utilajul servete transportrii industriale a produselor, este absolute necesar
ca asamblarea tuturor elementelor componente ale conductei s se fac etan, aceasta
6

realizndu-se prin sudare, lipire, filetare sau demontabil prin flane, permind o etanare
perfect din punct de vedere tehnic i posibilitatea unui transport nentrerupt al produselor.

Conductele se calsific n conducte metalice i nemetalice.
evile de oel se fabric din oel-carbon, iar cele din font se fabric din font cenuie.
Pentru condiiile grele de lucru (temperature sau presiuni ridicate, aciune coroziv puternic
etc.), se folosesc evi din oeluri aliate cu crom, nichel i molibden sau conducte de font cu
un coninut ridicat de siliciu.
Dintre materialele nemetalice, ntrebuinate la fabricarea conductelor fac parte:
cimentul, gresia, bazaltul, porelanul, sticla, lemnul, cauciucul i n ultima vreme materialele
plastice din PVC.
Conducta este format, n principal, din urmtoarele elemente:
evi sau tuburi
piese de imbinare ntre evi sau tuburi: flane, mufe, nipluri, coturi,
teuri, reducii, etc.
armturi pentru comanda i controlul curgerii fluifelor: robinete, vane,
instrumente de msur a debitului i a unor parametri ai fluidului
dispozitive de fixare, de rezemare i compensatoare de dilatare termic
Elementele componente ale conductelor se asanbleaza pe un traseu dinainte stabilit astfel
incat:
s fie cel mai scurt posibil
schimbrile de direcie s fie ct mai puine
conducta s nu afecteze amplasarea utilajelor
accesul la robinete, aparate de msur, etc. s fie uor

2. Ecuatii fundamentale ale curgerii fluidelor


2.1 Ecuaia de continuitate
Pentru deducerea acestei ecuaii se analizeaz curgerea unui fluid de densitate
printr-o conduct continu, fr ramificaii, a crei seciunea A este variabil (fig.8,a).
Viteza fluidului n interiorul conductei poate avea valori diferite n puncte diferite,
astfel: n captul cu seciunea A1, viteza particulelor de fluid este v1, iar n captul cu
7

seciunea A2, viteza este v2. Intr-un interval de timp t1, un element de fluid parcurge
distana v1t1.
Masa de fluid ce traverseaz seciunea transversal A1, n intervalul t1este:
m1=1.A1.v1.t1
Debitul masic, n aceste condiii, n seciunea A1 este:

1 1 1
1
1
1
v A Q
t
m
m
=
A
A
=


Considernd fluidul ajuns n captul 2 al conductei a crei seciune transversal este A2,
rezult c debitul masic n aceast seciune este:

2 2 2
2
2
21
v A Q
t
m
m
=
A
A
=


Intru-ct n cazul studiat s-a considerat c de-a lungul conductei nu exist ramificaii i nici
neetaneiti care s determin pierderi de fluid se poate scrie c m1=m2, 1=2 (pentru
c lichidele sunt incompresibile) i Qm1=Qm2, rezult c:
A1v1=A.v2
sau generaliznd pentru mai multe seciuni transversale ale conductei, se obine relaia:
Av = cnst.
In cazul lichidelor incompresibile, care curg n regim staionar, viteza fluidului
variaz invers proporional cu aria seciunii transversale, fiind mai mare n seciunile nguste
ale conductei.
Pe msura ce distana dintre liniile de curent descrete, viteza fluidului crete, astfel
nct acolo unde liniile de curent sunt rare, viteza fluidului este mic i invers, unde liniile de
curent sunt dese, viteza fluidului este mare.

2.2 Legea conservarii maselor i energiei ( Ecuaia lui Bernoulli)

Deducerea ecuaiei lui Bernoulli are la baz teorema energiei cinetice conform creia
lucrul mecanic efectuat de fora rezultant care acioneaz asupra unui sistem este egal cu
variaia energiei cinetice a sistemului. Pentru a se aplica la curgerea fluidelor aceasta
teorem, se consider o poriune de conduct ca in figu n captul 1 unde sectiunea este A
1(
conducta este orizontal, amplasat la cota h
1
fata de un plan de referint "zero". Pe masur
ce conducta urc spre cota h
2
, ea se ngusteaz, astfel n captul 2 seciunea ei este A
2
. Se
consider c, pe locul poriunilor orizontale de conduct, seciunile A, si A
2
sunt constante,
dar A
1
diferit de A
2
.
8


2.3 Clasificarea pompelor
Pompele sunt maini care realizeaz creterea presiunii statice a fluidelor n scopul
micrii lui dintr-un loc n altul.
Prin pompare se nelege operaia de ridicare a energiei totale a unui fluid, cu
ajutorul unei maini, n scopul transportrii lui. n acest scop, n pomp se transform energia
mecanic de antrenare a pompei n energie hidraulic.
Caracteristicile pompei folosesc la analiza funcionrii unei pompe, la alegerea regimurilor
optime i la alegerea tipului de pomp care va satisface cel mai bine cerinele impuse.
Caracteristica absolut a unei pompe volumice exprim legtura dintre debitul Q, puterea P,
randamentul q i presiunea de refulare p la o turaie constant.

POMPE Cu element fluid motor folosind energie potential:-pompe sifon
-pompe montejus
-pompe gaz-lift
folosind energia cinetica:-pompe ejector
-pompe injector
Cu element solid motor roto-dinamice:-pompe centrifuge:-radiale
-axial-radiale
-pompe elicoidale
-pompe perifiale
volumice:-alternative:-pompe cu piston:-disc
-plunjer
-pompe cu pistonase
-rotative:-pompe cu angrenaje:-roti dintate
-melcate
-suruburi
-pompe cu pistoane profilate
-pompe cu palete culisante
-pompe cu clapeta raclor
-pompe cu clapete flexibile
-pompe peristaltice
-pompe cu inel de lichid
-pompe cu canal lateral
alte tipuri:-pompe electromagnetice
-pompe inertial:-cu soc hidraulic
-cu element vibrator
-pompe cu banda aderenta
-pompe elevatoare:-cu cupe
-cu palete spirale
-cu discuri

9

Pentru vehicularea lichidelor din industria alimentara se folosesc urmatoarele tipuri de
pompe:
A.Pompe centrifugale
Aici cresterea energiei lichidului se datoreaza actiunii fortelor centrifuge ca apar la
rotirea unui rotor in contact cu lichidul pe care il antreneaz in micarea de rotaie. Rotorul
poate fi radial sau diagonal ,iar carcasa poate fi spiral sau cu aparat direct.
Pentru producerea fortei centrifuge,rotorul pompei este rotit cu o turatie mare,se
ordinal 750-5000 [rot/min].Daca pompa este plina cu lichid acesta este antrenat in miscarea
de rotatie prin intermediul paletelor rotorului.
Cel mai mare dezavantaj al pompelor centrifuge este acela ca nu pot fi puse in
functiune cand nu sunt pline cu lichid,deoarece aerul,avand o masa redusa,nu pot fi puse in
miscare de forta centrifuga a pompei.Nu se poate deci amorsa aspiratia lichidului.
Inaltimea maxima de aspiratie la pompele centrifuge este limitata de pericol de
cavitatie,adica de formarea de vapori,cand presiunea la aspiratie este mai mica decat
presiunea de vaporizare a lichidului.Inaltimea maxima de aspiratie la pompele mari este de
6-7 m si la cele mici de 4-5 m.
Inalimea de refulare a unui rotor de pompa centrifuga este de 100-125 m,fiind limitata
de rezistenta paletelor lui.In cazul cand este necesara o presiune de refulare mai mare,se
monteaza pe axul pompei,doua sau mai multe rotoare,lichidul trecand in serie dintr-unul in
altul ridicandu-si de fiecare data presiunea cu 100-125 m.
Se spune ca pompa are mai multe etaje,numarul de etaje fiind egal cu numarul de
rotoare montate pe ax.



Fig.1.1 Pompa centrifugala
B.Pompe axiale
Aici creterea energiei lichidului se datoreaz forelor hidrodinamice generate de rotirea
rotorului,care creeaz o diferena de presiune intre feele paletei.
10


C.Pompe cu canal lateral
Aici creterea energiei lichidului se datoreaz diferenei de presiune intre zona de
aspiraie si refulare prin variaia volumului dintre braele radiale ale rotorului si suprafaa
libera interioar a unui inel aflat in interiorul carcasei .



D.Pompe cu fluid motor
Pompele cu fluid motor sunt lipsite de elemente solide n micare, n care transportul
lichidelor se face fie sub presiunea aerului fie folosind energie cinetic a unui fluid motor,
abur, ap sub presiune sau aer comprimat.
Aici cresterea energiei fluidului energiei fluidului motor are loc prin: efect de jet creat
la scurgerea fluiduluimotor printr-un ajutaj amplasat intr-un difuzor ,obtinandu-se la refulare
un amestec intre agentul motor i fluidul pompat ; barbotarea unui gaz in lichidul de pompat
,formand un amestec cu dnsitate mai mic si aplicand principiul vaselor comunicante.

E.POMPE SIFON
Pompe sifon sunt folosite pentru transvazarea unor cantiti mici de lichid dintre dou
vase. n principiu, sifonul este un tub n form literei U care, pentru a fi pus n funciune,
trebuie amorsat, adic umplut cu lichid. Sifonul este plin cu lichid si se cufunda cu un brat al
tubului sau in rezervor,iar lichidul curge sub actiunea fortei gravitatiei prin celalalt brat.In
felul acesta se creeaza in tubul sifonului o depresiune si lichidul din rezervor,fiind la
presiune atmosferica,va intra continuu in tub si va curge in rezervor.Amorsarea sifonului se
poate face manual sau cu anumite dispositive.Debitul sifonului este determinat de viteza
lichidului.

11



a).pompa sifon obisnuit;b).pompa sifon cu amorsare;



F.POMPE GAZ-LIFT SAU MAMMUT
Pompe gaz-lift pot fi folosite pentru transportul lichidelor curate sau cu suspensii, cu ajutorul
aerului sau aburului sub presiune cu care se amestec. Se folosesc pentru transportul n ap a
sfeclei de zahr, cartofilor sau fructelor, dar i pentru evacuarea apelor reziduale cu suspensii
provenite din diverse procese tehnologice alimentare.



12



G.POMPE CU MEMBRAN
Pompele cu membran sunt pompe volumice cu micare alternativ la care locul
pistonului este preluat de o membran flexibil. Variaia volumului din corpul pompei n
vederea aspiraiei i refulrii se realizeaz prin ncovoierea unei diafragme elastice.
Pompe cu membran (diafragm) i-au gsit aplicaii n diferite domenii. Aceste
pompe sunt utilizate pentru transportul lichidelor cu coninut mare de suspensii sau a celor
corosive n industria alimentar, n instalaiile de alimentare cu combustibil ale motoarelor
cu carburator pentru autovehicule, n hidrotehnic, la apele cu nmol, la epuizmente din
gropile de fundaii de construcii, n industria crbunelui la nnobilarea crbunelui etc.
In general, pompa cu membran, fiind foarte simpl, d rezultate bune acolo unde nu
se cer nlimi mari de refulare. Construcia ei permite autoreglarea debitului refulat dup
rezistena opus de sectorul de refulare. Sunt mai multe soluii constructive impuse de
caracteristicile necesare i de domeniul de utilizare, form, dimensiuni, materiale. Camerele
de aspiraie i de refulare pot fi de aceeai parte a membranei sau de o parte i de alta a
membranei.



Pompe cu membran


(a) schema funcional pompei cu membran acionat direct cu ajutorul mecanismului
manivelbiel

1-racord de admisie;
13

2-supapa de aspiraie;
3-supapa de refulare;
4-racorde d refulare;
5-corpul pompei;
6- membran;
7-tij;
8-culisor;
9-biel;
10-manivel
14


H.Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara

Pompele cu roti dintate cu angrenare exterioara sunt cele mai raspandite pompe cu roti
dintate.Din categoria acestor pompe cele mai raspandite sunt cele cu dinti drepti.La aceasta
turatie debitul este constant la o turatie data pentru o gama larga de presiuni,caracteristica de
lucru este suficient de slabita,iar constructia nu este complicate.Pompele cu roti dintate sunt
compacte,sigure in exploatare si au o greutate specifica mica.
Pompele cu roti dintate cu dinti inclinati,desi prezinta o serie de avantaje cum ar fi micsorarea
zgomotului,micsorarea uzurii,un grad de acoperire al angrenarii,nu sunt larg raspandite.Datorita
unghiurilor mici de inclinare 4-7,pentru a nu rezulta eforturi axiale mari,aceste avantaje sunt
neglijabile.
La pompele cu dinti in V,unghiul de angrenare atinge valori de pana la 20 ceea ce
permite sa se realizeze mai bine avantajul inclinarii dintilor.Pompele cu dinti in V se utilizeaza
avantajos la debite mari 3000-5000 l/min,si lichide cu vascozitate ridicata,pana la 300E.
In industria alimentara pompele cu roti dintate se folosesc la pomparea
lichidelor:bere,sucuri,siropuri de fructe,siropuri din industria zaharului si produselor
zaharoase,siropuri de glucoza,unt de cacao,masa de ciocolata,in industria uleiurilor,etc.


I.Pompe cu pistoane profilate
Pompele cu cilindrii rotitori sunt pompe volumice rotative prevazute cu doi arbori ce
sunt formati din doua corpuri cilindrice tangente pe linia de contact si care se rotesc in sensuri
contrare.
Procesul de pompare are loc ca urmare a variatiei volumului inchis de cilindrii rotitori
cu suprafata rotitoare a carcasei.Aceasta pompa nu are supape si nici camera pneumatica.Ele se
utilizeaza pentru transportul lichidelor cu vascozitate ridicata,in industria laptelui,a berii,etc.,dar
se utilizeaza si ca pompe de vid sau compresoare.




15

J.Pompe cu palete culisante
Pompa cu palete culisante este o pompa volumica frecvent utilizata in industria
alimentara,in domeniul constructiilor de masini sau in diverse instalatii hidraulice.Debitul
acestor pompe este proportional cu suprafata efectiva de lucru a paletelor si cu turatia pompei.
Pompa este formata dintr-o carcasa,in interiorul careia se roteste rotorul.Rotorul este prevazut
cu un numar de canale radiale,in care culiseaza paletele.Rotorul este montat excentric in
carcasa,astfel incat axa carcasei sa se afle la distant fata de axa rotorului.

Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor
Pompa cu piston rotativ si clapeta raclor se utilizeaza pentru produse vascoase care au
tendinta de a adera la suprafata pistonului.

Pompa cu palete flexibile
Pompele cu palete flexibile sunt relativ simple din punct de vedere constructiv.Datorita
elementelor component dimensiunile realizabile sunt limitate.Presiunile de refulare sunt de pana
la aproximativ 8[bar],frecvent pana la 4[bar],si debitele pana la 20[l/min].
Pentru lichide cu vascozitate mica,turatia de lucru poate ajunge si la 5000[rot/min].Deoarece
randamentul scade mult cu cresterea vascozitatii,aceste pompe nu sunt indicate pentru pomparea
lichidelor vascoase.

Pompa peristaltica
Pompa peristaltica este o pompa de vehicular a lichidelor cu presiune de refulare
mica,la debite mici.Avantajul specific pompelor peristaltice este acela ca lichidul pompat este in
contact numai cu interiorul unui tub de material plastic sau cauciuc,pe toata durata procesului de
pompare.Din acest motiv aceste pompe se folosesc pentru pomparea lichidelor
corrosive,produse chimice etc.sau lichide care nu trebuie sa fie contaminate.
Pomparea are loc prin deplasarea spre refulare a volumelor de lichid preluate din zona
de aspiratie de intervalul de tub cuprins intre doua strangulari successive ale
tubului.Strangularea tubului flexibil se realizeaza pe suprafata pe suprafata interioara a
carcasei,prin apasare de catre rolele situate la periferia a doua-trei brate ale unui rotor antrenat
intr-o miscare de rotatie.

16

Pompa cu inel de lichid
Pompa cu inel de lichid este destinata pentru crearea vidului necesar in diversele procese
tehnologice,prin urmare poate fi folosita si ca si compressor de aer.
Pompele si compresoarele cu inel de lichid sunt larg raspandite in industria
chimica,industria alimentara,in instalatiile de concentrare din industria
laptelui,conservelor,industria zaharului etc.,de asemenea pompele de vid cu inel lichid se
folosesc in intreprinderi poligrafice etc.
Avantajele folosirii pompelor cu inel lichid sunt:
-obtinerea aerului comprimat curat,fara sa contina urme de ulei;
-comprimarea gazelor fara ridicarea importanta a temperaturii;
-transportarea fluidelor agresive;
-evacuarea gazelor din conducte,aparate,rezervoare etc.;
-nu comporta mecanisme special de distributie;
-dimensiuni mici in comparative cu pompele cu piston,deci greutate redusa si gabarit redus;
-din punct de vedere hidraulic si mecanic nu sunt influentate de lichidul antrenat de aer,iar
coroziunea se poate evita prin folosirea materialelor special;
-consum mic de lubrifianti,pompa este prevazuta cu lagare pe rulmenti;

Pompe volumice
Aici cresterea energiei lichidului se datoreaz modificrii periodice a volumului unui
spaiu sub aciunea unui organ de lucru. La creterea volumului ,depresiunea format
favorizeaz aspiraia ,iar reducerea volumului suprapresiunea formata favorizeaz
refularea.
La pompele volumice rotative ,organele de lucru sunt roi dinate cu angrenare exterioara
sau interioara, pistoane profilate cu una sau mai multe aripi,palete elastice,culisante sau
rabatabile,urub excentric ,role la pompele peristaltice.
Avantajele pompelor volumice:
se autoamorseaz
pot transporta lichide ce conin vapori i gaze
au durat de funcionare mare
Dezavantajele pompelor volumice:
17

sunt grele
sunt voluminoase
dau pulsaii
motopompele nu pot funciona cu orificiul de refulare nchis (1)

2.4. Pompe cu piston

Structura unei pompe cu piston este similara cu a unui motor. Etanarea se face de
obicei cu garnituri de cauciuc, a cror stare de uzurtrebuie supravegheat permanent.
Pompele cu piston funcioneaze de obicei dupa sistemul biel manivel, cum e
prezentat in pistonul indeplinete rolul de ghidare a bielei n cilindru. (3)
Pompa cu piston realizeaza pomparea lichidului prin miscare rectilinie alternativa a pistonului
in cilindrul pompei,in timp ce,succesiv si sincronizat,se inchid si se deschid supapele de
aspiratie si respectiv de refulare pentru a permite accesul lichidului in pompa,respectiv iesirea
lichidului din pompa.
Antrenarea pistonului se poate realiza cu motor electric,cu motor cu ardere interna cu motor cu
abur,manuala,etc.

Schema pompei cu piston acionat prin mecanism biel-manivel

Fa de pompele centrifuge, pompa cu piston prezint urmtoarele avantaje:
Poate asigura o presiune de refulare orict de mare (sute de atmosfere);
Presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului, de aceea se poate pstra o
presiune de refulare constant la diverse debite;
18

Este autoamorsat, nefiind nevoie de umplerea prealabil cu lichid a pompei i a
conductei de aspiraie;
Are un randament hidraulic ridicat, datorit pierderilor hidraulice mici.
Ca dezavantaje ale pompelor cu piston se menioneaz:
Debit limitat, din cauza modului de micare a pistonului, care nu permite
folosirea vitezelor mari;
Construcie mai complicat (supape, pistoane), care necesit o deservire
calificat n exploatare;
Debit pulsatoriu, care necesit soluii constructive mai complicate, pentru
uniformizarea lui.
Pompa cu piston este o main hidraulic n care fluidului i se mrete energia specific
datorit micrii rectilinii alternative a pistonului ntr-un cilindru. Sincronizat i succesiv cu
deplasarea pistonului are loc deschiderea i nchiderea supapelor de aspirare i refulare, care
permit deplasarea fluidului prin pomp.
Dup modul de funcionare a pompelor cu piston pot fi cu simplu efect, cu dublu efect i
difereniate.
Pompa cu simplu efect are o singur fa a pistonului activ, deci unui ciclu complet i
corespunde o singur pompare. Ciclului complet al unei pompe cu dublu efect i corespunde
dou pompri, deoarece ambele fee ale pistonului sunt active. Pompa diferenial ocup un loc
intermediar, unui ciclu complet corespunzndu-i o aspirare i dou refulri.
n funcie de poziia cilindrilor, pompele cu piston pot fi orizontale i verticale. Mai pot fi
clasificate dup construcia pistonului n pompe cu piston disc i pompe cu piston plunger,
n funcie de presiune, natura fluidului pompat.

2.5. Caracteristici ale pompelor pentru transportul fluidelor
In industria alimetar pompele reprezinta utilaje auxiliare de mare importan care se folosesc la
execuatarea urmatoarelor operatii:
- Ridicarea fluidului de la o inaltime

la nalimea

; de
exemplu ,transportul unui lichid dintr-un rezervor in altul amplasat la un nivel
mai ridicat.
- Ridicarea presiunii fluidului de la

la

;
19

de exemplu transportul lichidelor sau a gazelor sub presiune la filtrare.
- Marirea vitezei unei mase de fluid de la

la

; de exemplu alimetarea unor

aparate tehnologice intr-un timp determinat.
- Pompele sunt maini hidraulice care transform energia mecanic a motorului
n energie a lichidului care se pompeaz mrindu-i-se presiunea.
Pentru deplasarea unui lichid printr-o conduct sau utilaj este necesar asigurarea unei diferene
de presiune la capetele conductei sau ntre punctual de intrare i cel de ieire a fluidului din
utilaj. Pompele sunt utilaje care mresc presiunea fluidului, prin utilizarea unei pri din energia
mecanic exterioar consumat de pomp.
Pompele trebuie s fie ermetice, pentru a prentmpina ptrunderea aerului n lichidul pompat i
s se asigure un debit uniform, n special la filtrare. Ele trebuie s aib un randament nalt, mas
i dimensiuni mici, productivitate bun i presiune corespunztoare. Pompele nu trebuie s
reprezinte un pericol pentru personalul de deservire, dar trebuie s se repare uor, s fie simple
n exploatare, montare, s fie dirijate automat i de la distan.
Pompele realizeaz nu numai transportul, ci i amestecul, atunci cnd este necesar. Atunci cnd
pompele sunt folosite pentru transportul fluxului de lichid, ele asigur transportarea propriu-zis
a lichidului prin conducte, mrindu-I energia, astfel nct s permit ridicarea sa de la un nivel
h1 spre un nivel h2 i presiunea lor de la p1 la p2. Pentru a crete, presiunea trebuie s nving
rezistena frecrii i a obstacolelor, iar fluxul trebuie s aib la alimentare viteze mai mari dect
n cazurile obinuite, pentru a reduce durata de alimentare a aparatului.
Productivitatea Q (
3
m /s) este determinat de volumul de lichid pompat ntr-o unitate de timp.
Presiunea creat de pomp se compune din nlimea geometric de ridicare a lichidului Hr,
nvingerea diferenelor de presiuni la capetele conductelor p1 i p2 i rezistenele hidraulice

hn conductele i aparatele prin care curge lichidul:

H=Hr-

+

h
g
p p

2 1
,
unde: este densitatea lichidului, kg/
3
m ; Hr este nlimea geometric de ridicare a lichidului
egal cu suma nlimilor de aspirare i pompare, m; g este acceleraia cderii libere.
Puterea (kW) consumat de pomp depinde de productivitatea pompei, mrimea fluxului i
densitatea transportoare:
20


N=
q

1000
H Qg
,
unde: Q este productivitatea pompei,
3
m /s ; este randamentul mechanic.

Puterea motorului electric se stabilete innd seama de eventualele suprancrcri,
introducnd coeficientul :

Nm.e=N

Debitul pompei reprezint cantitatea de fluid transportat de pomp n unitatea de timp.
Cantitatea poate fi exprimat prin masa sau volumul de fluid, ceea ce corespunde unui debit
masic, respective unui debit volumic. n cazul pompelor se deosebete un debit real i unul
teoretic. Raportul dintre debitul volumic real i cel teoretic definete randamentul volumic al
pompei:

v=
Mvt
Mv


nlimea maxim de aspiraie este n funcie de nlmea la care se poate monta racordul
de aspiraie al pompei fa de nivelul lichidului.
Dac se monteaz pompa la o distan mai mare (pe vertical) dect nlimea maxim de
aspiraie, atunci funcionarea ei nu mai este posibil. Valoarea maxim a nlimii de aspiraie se
determin aplicnd ecuaia lui Bernoulli: ntre punctual 1 situat la suprafaa lichidului care
urmeaz a fi asiprat i punctual 2 situat la intrarea n pomp.
Diferena h1-h2 reprezint chiar nlimea de aspiraie Ha. Alte caracteristici sunt: viteza
W care la suprafaa lichidului este nul; energia specific Eh este de asemenea nul; p1
presiunea n spaiul de aspiraie; p2 presiunea la intrarea n pomp.Avnd n vedere aceste
consideraii abinem:

21

0
2
1
) (
2
2 1
= +
p a
E W p p gH [
2
/ m N ]
Dac se mparte ecuaia la g se poate calcula nlimea maxim de aspiraie Ha:


|
|
.
|

\
|
+ + =
g
E
g
W
g
p
g
p
H
p
a
2
2
2 1
(max)
[m]
nlimea manometric. Distana msurat pe vertical H2, ntre pompa i nivelul pn la care
impinge lichidul se numete nlimea de refulare i se noteaz cu Hr. Distana ntre nivelul de
aspiraie i cel i cel de refulare este nlimea geometric Hg=Ha+Hr i reprezint presiunea
static a lichidului.
Se scrie ecuaia lui Bernoulli sub forma:


g
E
g
W W
g
p p
h h
g
E
H
p
h

+

+ = =
2
) (
2
1
2
3 1 3
1 3


Se observ c toi termenii au dimensiuni liniare. Raportul dintre energia specific Eh i
greutatea specific se numete nlimea manometric i se noteaz cu H. Ea cuprinde pe lng
nlimea geometric de pompare Hg, nlimea
g
p p
H
p

1 3

= necesar ridicrii presiunii
lichidului, nlimea
g
W W
H
d
2
2
1
2
3

= , necesar creterii energiei cinetice, precum i nlimea
necesar pentru a nvinge frecarea
g
E
H
p
f

= .
nlimea manometric H se msoar n metri ai coloanei de lichid pompat i este ntotdeauna
mai mare dect nlimea geometric.(6)
Schema de pompare a lichidelor cu ajutorul unei pompe este prezentat n Figura 1.1.
Sunt reprezentate schematic cilindrul, pistonul i camera supapelor de aspiraie i refulare a unei
pompe. Pompa este legat prin conducta de aspiraie cu rezervorul din care aspir lichid i prin
conducta de refulare de rezervorul n care refuleaz.
Se folosesc notaiile:
D diametrul pistonului, n m;
22

F aria pistonului, n m
2
;
S cursa pistonului (drumul parcurs de piston ntre cele dou poziii extreme), n m;
P
0
presiunea la suprafaa lichidului aspirat, n kgf/m
2
;
greutatea specific a lichidului, n kgf/m
3
;




















23






Fig 1.1 Schema procesului de pompare

24





Alegerea pompelor
Alegerea pompelor comport rezolvarea ctorva probleme.
Stabilirea tipului de pomp se face in funcie de natura lichidului transportat.
Natura lichidului pompat determin,de asemenea ,materialul de construcie a reperelor
care vin in contact cu acestea .
Stabilirea domeniului de lucru
Principalii parametrii de lucru sunt debitul Q i inalimea de refulare H.
Acetia trebuie sa corespund cu caracteristicile instalatiei sau utilajelor deservite de
pomp,de accea este necesar cunoaterea valorilor maxime i minime ale acestor
parametrii. Domeniile de utilizare a pompelor depind de corelatia debit-naltime i debit-
vascozitate.

2.6. Pompa cu piston cu simplu efect
Pompa cu piston cu simplu efect este format din:
camera (cilindrul) de pompare
pistonul
canalele de aspiraie i de evacuare
supapele de aspiraie i de evacuare
sistemul de acionare
Pompele cu piston sunt acionate de un cilindru cu abur, de un motor electric cu reductor
de vitez sau de o roat de transmisie cu curea.
Aspiraia i refularea lichidului n pompa cu piston cu simplu efect are loc la micarea du-
te vino a pistonului 1 n cilindrul 2 al pompei. La deplasarea pistonului spre dreapta n spaiul
dintre capacul 3 al cilindrului i piston se formeaz vacuum.
Diferena de presiune ntre cilindru i recipient face ca lichidul s se ridice prin conducta
de aspirare i s ajung n cilindru, prin supapa de aspirare 4 care se deschide n acest moment,
la cursa pistonului n dreapta. Supapa de refulare 5 este nchis, deoarece asupra ei acioneaz
fora de greutate a lichidului, care se afl n eava de aspiraie. La micarea pistonului spre
25

stnga, n cilindru apare presiunea sub aciunea creia se nchide supapa 4 i se deschide supapa
5.
Prin supapa de refulare lichidul ajunge n conducta de presiune i de acolo n recipientul
de presiune. Astfel, aspiraia i refularea lichidului n pompele cu piston cu simplu efect au loc
neuniform: aspiraia la deplasarea pistonului de la stnga spre dreapta, refularea la deplasarea
invers a pistonului.
Pistonul este pus n micare de mecanismul biel manivel 6, care transform micarea
de rotaie a arborelui n micare de du-te-vino a pistonului.
Pistonul este dotat cu segmeni de etanare 7. (2)
Schema pompei cu piston cu simplu efect.

Cilindrul de pompare este de obicei vertical, la pompele mici i orizontal la pompele mari. Este
construit de font pn la 20 de atmosfere sau din oel turnat pentru presiuni mari. (8)
Pistonul. este organul care preia fora lichidului i lucrul mecanic prestat de acesta, pentru a-l
transmite mai departe la biel i arbore cotit. n acelai timp, pistonul trebuie s asigure
etanarea fa de carter a camerei de ardere, precum i evacuarea cantitii importante de cldur
primit de agentul motor.
26


Pistonul

La alegerea materialului se cere ndeplinirea urmtoarelor condiii:
rezisten la solicitri mecanice i termice (cu ocuri termice repetate);
coeficient redus de schimb superficial de cldur fa de gaze pentru a prelua o cantitate
mai mic de cldur de la mediul din cilindru. n acelai timp se cere conductivitate termic
pentru transmiterea cldurii i o deformabilitate ct mai redus pentru a se menine jocul dintre
piston i cilindru n limite admise;
greutate redus, pentru micorarea forelor de inerie;
asigurarea unei etanri bune ntre corpul pistonului i peretele cilindrului;
alegerea unui cuplu de materiale corespunztoare pentru piston i cilindru, n scopul
micorrii frecrii;
tehnologie de execuie uor de realizat i pre de cost sczut.
Prile unui piston sunt:
capul, care are rolul de a prelua presiunea fluidului, de a da forma camerei de lucru
(camera de ardere la motoare, respectiv spaiul vtmtor), iar la unele pistoane (la procedeul de
injecie Meurer de la motoarele Diesel) i de a vaporiza combustibilul;
fusta, sau mantaua, care are rolul de a ghida pistonul n cilindru la pistoanele care nu
sunt ghidate de tije cu cap de cruce;
umerii, care sunt nite bosaje care permit realizarea unei suprafee de contact suficiente
ntre piston i bol, la pistoanele care nu transmit fora prin tije cu cap de cruce;
27

canalele pentru segmeni, care servesc ca suport i ghidaj pentru segmenii care asigur
etanarea cilindrului. (8)
Segmenii pot fi de mai multe forme i dimensiuni:
1. segmeni cu elasticitate proprie:
a) segmeni de etanare care au seciunea de obicei dreptunghiular sau
trapezoidal. Forma cea mai ntlnit este cea dreptunghiular cu suprafa cilindric. Aceti
segmeni apas pe cilibdru pe toat nlimea lor. Uneori se folosesc segmeni cu muchii teite,
pentru a atenua aciunea muchiei ascuite de radere i eliminare a uleiului. Prin aceste forme se
urmrete n mod special realizarea unei presiuni specifice mai mari asupra cilindrului, la
aceeai for elestic a segmentului.
b) segmeni de etanare care au forma obinuit cu elasticitate proprie. Au o
nlime axial mai mare dect segmenii de etanare i sunt prevzui cu o degajare pe suprafaa
cilindric a segmentului, pentru colectarea uleiului n exces i cu un numr de 6, 8, 10 sau 12
ferestre de evacuare amplasate pe periferia segmentului.
c) forma capetelor deschiderii la segmenii cu elasticitate proprie difer dup tipul
motorului la care sunt folosii segmenii. La motoarele cu ardere intern segmenii obinuii se
aeaz liber n canalele pistonului, astfel nct deschiderile segmenilor succesivi sfie decalate
una fa de alta.
2. segmeni cu expandoare, presiunea radial a sementului asupra cilindrului se realizeaz
cu ajutorul unor elemente elastice separate, numite expandoare:
a) segmeni de font, cu expandor sunt compui dintr-un segment de font obinuit,
cu elasticitate proprie, cruia i se adaug la montaj un expandor de oel de arc, ce se interpune n
faa interioar a segmentului i fundul canalului.
b) segmeni de font cu expandoare i lamele de oel: n unele cazuri, nlimea
axial a segmentului de font se micoreaz, diferena de nlime, pn la limea canalului de
pe piston, completndu-se cu lamele subiri, de 0,4 0,75mm, confecionate din oel de arc.
c) segmeni din lamele de oel, cu expandoare: fac parte segmenii compui
exclusiv din lamele de oel. Modul de dispunere variaz de la caz la caz, dup scopul de
utilizare i dup fabrica constructoare.
28

3. segmeni lamelari cu arcuire proprie: fac parte segmenii compui din lamele de oel
profilate n form de farfurie, care se aeaz unele peste altele astfel nct mpingerea radial a
segmentului asupra peretelui cilindrului se realizeaz prin propria arcuire e lamelelor.
4. segmeni sinterizai. Prin folosirea segmenilor metalo-ceramici se urmrete pe de o
parte evitarea operaiei de turnare a fontei, iar pe de alt parte, realizarea unui material cu bune
proprieti antifriciune. (13)
n este reprezentat schematic o pomp cu piston cu simplu efect.
Pistonul P execut o micare alternativ ntre capetele de curs S
1
i S
2
. la micarea
pistonului din poziia limit S
1
spre poziia limit S
2
, n cilindru ia natere o depresiune.
Datorit acestui fapt, supapa de aspiraie A se deschide permind intrarea lichidului din
conducta de aspiraie n cilindru. Aspiraia dureaz pe toat perioada deplasrii pistonului de la
S
1
la S
2
. n momentul n care pistonul s-a oprit n punctul limit S
2
, aspiraia nceteaz, iar
cilindrul este plin cu lichid. Din acest moment pistonul i inverseaz cursa, deplasndu-se de la
S
1
la S
2
. datorit presiunii create n lichid de aciunea pistonului, supapa de aspiraie A se
nchide, iar supapa de refulare R se deschide, permind trecerea lichidului n conducta de
refulare, dup care ciclul se repet din nou. Dup cum se vede n figur, numai faa din stnga a
pistonului este activ, pentru c numai ea vine n contact direct cu lichidul. Din aceast cauz
pompa se numete cu simplu efect. La aceste tipuri de pompe, n cadrul unui ciclu au loc o
singur aspiraie i o singur refulare.


29



Pomp cu piston cu simplu efect





2.7. Exploatarea pompelor cu piston
Pompele cu piston se exploateaza in conformitate cu instructiunile de exploatare
indicate in documentatie asigurandu-se o ungere normala si eliminarea pierderilor prin scapari
datorita uzurilor sau neetanseitatilor.
In vederea pornirii pompei, ea trebuie examinata atent, indepartand de pompa toate
obiectele straine, verificand prezenta uleiului in reductor la nivelul necesar si deschizand
armaturile de pe aspiratie si refulare. Apoi se porneste electromotorul de antrenare, se deschid
30

robinetii de aerisire de pe corpul pompei, pana cand aceasta se amorseaza. Daca manometrul de
refulare indica variatii excesive de presiune, pompa trebuie oprita, pentru a se goli de apa
acumulatorul hidropneumatic. In timpul functionarii pompei se au in vedere urmatoarele: a) se
urmaresc indicatiile manometrelor de pe aspiratie si refulare si a termometrului baii de ulei,
avand grija ca valorile de functionare sa se inscrie intre limitele admise; b) se urmareste
functionarea normala a presetupelor de etansare, nefiind permise incalziri locale sau scapari de
lichid; c) se verifica periodic starea serpentinei de racire a uleiului, prin presarea cu apei.
Daca pompa trebuie sa ramana oprita la temperaturi negative, este necesara golirea de
apa, cu ajutorul dopurilor special prevazute in acest scop.
La intervale de 400 ore pompa trebuie verificata prin demontarea subansamblurilor,
examinarea lor si inlocuirea celor defecte. Schimbarea uleiului din reductor si capul de cruce
trebuie executata prima data dupa 300 ore de functionare, iar apoi la fiecare 2000 ore de
functionare.
Exploatarea pompei trebuie sa fie consemnata intr-un jurnal de exploatare, in care sa
fie mentionati timpii de functionare si stationare, indicatiile aparatelor de masura si control,
defectiunile ivite si reparatiile executate.





















31


3.CALCULUL POMPEI CU PISTON CU SIMPLU EFECT


Studiul si proiectarea unei scheme de transport a produselor in stare lichida utilizand o
pompa cu piston cu simplu efect cu un debit de 1550 l/h= 1,55

/s

q

]
unde: q
v
randament volumic;

- seciunea cilindrului pompei, n m

2
;
S- cursa pistonului n m;
n-numrul de curse duble pe minut (turaia), n rot/min;
D
h
- diametrul cilindrului de lichid, n m;

-este raportul dintre cursa i diametrul pistonului;

=1,31,75- pentru pompe cu aciune direct;

-viteza medie a pistonului;

u=0,20,6 |m/s| -pentru pompe cu aciune direct.

|m|
Q=60SAn |m
3
/h|;
Q=SAn |m
3
/min|.


Se dau:
Q=1550 l/h= 1,5 m
3
/h
n=165 rot/min
= 73%
Se calculeaza numarul de rotatii pe minut cu relatia:
n =

= 165 rot/min

32

1. Calculul cursei pistonului


q

SD
2
=0.000199
Considerm D=S de unde S
3
=0,000199=0,199 10
-3
S=0.0583 m sau S=58.3 mm
Considerm =1,31,75, din care interval alegem valoarea =1,525

S+D=0,1166

S=0,1166-D
0,1166-D=1,525D
0,1166=D(1+1,525)
2,525D=0,1166 D=0,046 m sau D=46 mm
S=0,0701 m sau S=70,1 mm

2. Productivitatea Q (
3
m /s) este determinat de volumul de lichid pompat ntr-o
unitate de timp.
Q = 0,43 l/s

3. Presiunea creat de pomp se compune din nlimea geometric de ridicare a
lichidului Hr, nvingerea diferenelor de presiuni la capetele conductelor p1 i p2 i
rezistenele hidraulice

hn conductele i aparatele prin care curge lichidul:

H=Hr-

+

h
g
p p

2 1
= 9.7-

= 2.3 barr
33

unde: este densitatea lichidului, kg/
3
m ; Hr este nlimea geometric de ridicare a lichidului
egal cu suma nlimilor de aspirare i pompare, m; g este acceleraia cderii libere.


4. Debitul pompei reprezint cantitatea de fluid transportat de pomp n unitatea de
timp. Cantitatea poate fi exprimat prin masa sau volumul de fluid, ceea ce
corespunde unui debit masic, respective unui debit volumic. n cazul pompelor se
deosebete un debit real i unul teoretic. Raportul dintre debitul volumic real i cel
teoretic definete randamentul volumic al pompei:

v=
Mvt
Mv


unde rezulta : Mv= v Mvt = 0,73 1550= 1131,5 L/h

5. Calculul volumului pistonului

S = 3,1452971,1 = 116440.306 mm = 116,440

6. Calculul puterii
Puterea (kW) real consumat de pomp depinde de productivitatea pompei,mrimea
fluxului i densitatea materiei transportate.|1|

q
| |
sau

q



||
unde: Q este productivitatea pompei, m
3
/s; q-randamentul mecanic
q=0,88-0,95 la pompele cu piston scznd pn la 0,55 la unele pompe mici.
Puterea motorului electric, se stabilete innd seama de eventualele suprancrcri,
introducnd coeficientul |:
P
m.e.
=P
C
|= 0,45 110 =49,5 ||

34


3.1. Schema tehnologica de obtinere a vinului ravac











35

3.2.Locul utilajului dimensionat pe fluxul tehnologic






36


Fig.5 Schema pentru filtrarea vinului n regim izobarometric: 1 - cistern de fermentare; 2 - cistern
receptoare; 3 - pomp; 4 - filtru de presiune





























37


CAP. III MASURI DE SIGURANTA TEHNICA

Alimentarea adecvat cu fluid. Pentru evitarea fenomenului de cavitatie si defectarea
prematur a pompei, asigurati-v c pompa dispune de o alimentare adecvat cu fluid si c sunt
eliminate posibilittile de obturare a conductei de admisie. Consultati sectiunea Conducta de
admisie.
Dislocarea pozitiv. Aceasta este o pomp cu dislocare pozitiv. Pentru evitarea
deteriorrii grave a instalatiei n cazul blocrii conductei de evacuare, instalati o supap de
sigurant n aval de pomp. Consultati sectiunea Conducta de evacuare.
Dispozitivele de protectie. Instalati dispozitive de protectie adecvate pe toate puliile,
curelele si cuplajele de transmisie. Respectati toate codurile si normele referitoare la instalarea
si utilizarea sistemului de pompare.
Supapele obturatoare. Nu instalati niciodat supape obturatoare ntre pomp si
regulatorul de presiune de pe conducta de evacuare sau pe conducta de derivatie a regulatorului.
Conditiile de nghet. Protejati pompa mpotriva nghetului.
Consultati de asemenea sectiunea intretinere. Consultatti productorul n urmtoarele cazuri:
Aplicatii la temperaturi extreme (peste 160 F sau sub 40 F)
Alimentarea sub presiune a pompelor
Aplicatiile cu fluide de lucru vscoase sau abrazive
Aplicatiile ce ridic probleme de compatibilitate chimic
Temperaturile ambiante ridicate (peste 110 F)
Situatiile n care uleiul pompei poate depsi 200 F din cauza combinatiei ntre temperaturile
ambiante ridicate, temperaturii ridicate a fluidului de lucru si a regimului de sarcin maxim
poate fi necesar instalarea unui rcitor de ulei.


















38

Imagini sugestive pompa cu piston cu simplu efect



















39



BIBLIOGRAFIE

1. Banu C.: MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIE ALIMENTARA,
EdituraTehnica, Bucuresti, 1998;

2. Ghe. Moldoveanu; Maistru B. Farkas; Ing. N. I. Niculescu:
TEHNOLOGIAPANIFICATIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963;

3. Ghe. Moldoveanu; N. I. Niculescu; N. Margaritar: CARTEA MORARULUI,
EdituraTehnica;

4. Florentina Radu; Ing. M. Crisan: TEHNOLOGIA PANIFICATIEI, Editura Didactica
siPedagogica, Bucuresti, 1963;

5. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA, vol. I, Editura Risoprint,Cluj
Napoca, 2007;

6. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDISTRIA ALIMENTARA, vol. II, Editura Risoprint,Cluj
Napoca, 2009;

7. www. referate. ro

8. http://www.fluid-power.pub.ro/natdocs/achp.pdf