AMPLASAREA Deschiderea unui magazin tine cont in principal de locatie, de numarul locuitorilor dinzona si al celor din zonele limitrofe

care pot fi atrasi spre locatia magazinului, de veniturile populatiei si de infrastuctura de acces spre magazin. Locatia este cea care determina succesulunui proiect comercial, alaturi de nivelul preturilor, gama de produse, amenajarea interioara amagazinului si calitatea serviciilor.Terenurile sunt insa tot mai greu de gasit si la preturi mari, comparabile cu cele de pe pietele dezvoltate din vest, astfel incat inchirierea locatiilor va fi o strategie tot mai mult adoptatain extinderea retelelor de retail pe piata locala.Companiile colaboreaza cu investitori imobiliari pentru constructia magazinelor,hipermarketuri le devenind chiriasi-ancore care negociaza costuri mult mai mici cu dezvoltatoriide proiecte comerciale, in timp ce restaurantele si cafenelele platesc mai mult. Companiile vor fiatente, insa, la realizarea unui echilibru intre numarul locatiilor inchiriate si al celor cumparatePana in 2010, harta comerciala a Bucurestiului va avea o cu totul alta infatisare.Hipermarketurile vor fi cel mai important canal al comertului modern si vor realiza, deja din2007, o cota de 17% din retailul de bunuri de larg consum, potrivit estimarilor companiei decercetare MEMRB Romania Retail Tracking Services.Estul Capitalei va fi modificat puternic in urmatorii ani, pe terenurile aflate in drumulcatre autostrada urmand a fi construite centre comerciale, hoteluri si benzinarii.Potentialul este dat de cartierele populate precum Colentina si Titan, care beneficiaza de putine spatii comerciale. Interesul investitorilor a fost atras o data cu finalizarea lucrarilor laautostrada Bucuresti-Constanta.Mediul demografic Un prim aspect n analiza factorilor demografici este numrul i structura pe sexe a populaiei ce face parte din piaa hypermarketului Real att sub aspectul volumului, ct i aldinamicii i evoluiei n timp. n general, pe ansamblul economiei se constat o uoar scdere a populaiei, datorit scderii natalitii, a castoriilor la vrste mai inaintate i tendinei generale dea pune pe prim plan cariera, dar i datorit factorilor ce in de stilul de viaa i atitudinea faa deviaa personal.Tranziia de la economia centralizat la economia de pia a avut un puternic impact asuprastilurilor de via din Romnia. Trezirea din letargia comunist a avut efecte diferite asupraromnilor: pentru unii este prea trziu pentru a schimba ceva, pentru alii reprezint o ocazie de a profita de abilitile lor. Pentru unii romni, ritmul schimbrii este un comar, iar pentru alii esteo provocare. La sfrit de mileniu, societatea romneasc ofer un peisaj al contrastelor: de ladisperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunotin, de laatitudini pasive la atitudini active, de la visare la pragmatism acut.