Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
22Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
DREPTUL CONCURENTEI

DREPTUL CONCURENTEI

Ratings: (0)|Views: 2,908|Likes:
Published by Marius Butusina

More info:

Published by: Marius Butusina on May 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/18/2013

pdf

text

original

 
 
CONSIDERATII GENERALE PRIVINDDREPTUL CONCURENTEI
 A) Considerente cu privire la rolul dreptului concurentei in general
- tendinta naturala a comerciantului (si a agentului economic in sens mai larg) este de a-sielimina concurentii si de a ramane singur pe piata pe care activeaza, cu alte cuvinte de aatinge si de a pastra pozitia de monopol. In opozitie, consumatorul/ utilizatorul, furnizorii siconcurentii comerciantului/ agentului economic doresc ca piata sa fie cat mai atomizata(adica, sa existe cat mai multi concurenti de putere mica), astfel incat consumatorii sabeneficieze de posibilitati de alegere cat mai variate si preturi cat mai scazute, furnizorii saaiba posibilitatea de a negocia termeni si conditii cat mai bune de livrare cu cumparatori(agenti economici) lipsiti de putere economica, iar concurentii comerciantului sa poata accedecat mai usor la statutul de monopol prin eliminarea unor concurenti slabi economic. Dinpunct de vedere economic, confruntarea acestor tendinte trebuie sa duca la un echilibru intreele, sa sprijine echilibrul mai larg dintre cerere si oferta pe o anumita piata. Aceste adevarurieconomice de necontestat isi pun amprenta asupra dreptului concurentei in modul urmator:normele dreptului concurentei nu sunt indreptate impotriva luptei de concurenta comerciala(care este considerata un motor al dezvoltarii economice), ci impotriva abuzurilor inexercitarea concurentei. In consecinta, dreptul concurentei accepta (si legalizeaza) uneleconsecinte negative ale luptei de concurenta (eliminarea agentilor economici mai slabi de pepiata; pierderea de clientela si de venituri pe care o sufera unii agenti economici), dar numaidaca ele sunt generate de o concurenta comerciala loiala, care se desfasoara in limiteleconsiderate normale de catre societate la un moment dat (aceste limite sunt stabilite/ reglementate prin normele dreptului concurentei).
 B) Definirea dreptului concurentei si a sub-ramurilor sale
Dreptul concurentei este in general definit in doctrina din tara noastra ca fiindansamblul de reglementari menite sa asigure, in raporturile de piata interna siinternationala, existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici, in
 
 
lupta pentru castigarea, extinderea si pastrarea clientelei1. Fara a se pronunta in modexpres asupra acestui aspect, autorii romani par sa incline spre calificarea acestei ramuride drept ca facand parte din categoria dreptului privat2. In opinia mea, dreptul pozitiv alconcurentei (cel putin, astfel cum este reglementat in momentul de fata) cuprinde ingeneral norme imperativ-prohibitive, a caror respectare este monitorizata in unele cazuri(dreptul antimonopol, reglementarile anti-dumping) de organe specializate aleadministratiei publice. Astfel, dreptul concurentei, prin restrictiile pe care le impune siprin supravegherea respectarii acestor restrictii, protejeaza exercitarea libera adrepturilor dispozitive care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat ingeneral. Oarecum paradoxal, dreptul concurentei protejeaza libertatea contractuala silibertatea de actiune extracontractuala a agentilor economici prin interzicerea unor actecare ar putea fi incheiate pe baza libertatii de vointa3. In acest context, dreptulconcurentei poate fi considerat ca un instrument de protectie a punerii in aplicare a
1 
A se vedea O. Capatina,
Dreptul concurentei comerciale. Concurenta onesta
, Ed. LUMINALEX, Bucuresti, 1992, p. 19; G. Boroi,
op.cit.,
p. 14. De la inceput trebuie sa precizez ca pe parcursulprelegerilor, atunci cand ma refer la clientela in sensul castigarii, pastrarii si extinderii ei am in vederein principal clientela agentului economic autor. Conform unei conceptii recente
 – 
pe care oimpartasesc
 – 
actiunea agentului economic autor poate fi ilicita si atunci cand ea nu afecteaza clientelaunui sau unor agenti economici victime si care sunt concurenti ai autorului (dar chiar si in asemeneacazuri castigul autorului rezultat din actiunea sa se va reflecta pe planul clientelei sale, prin castigarea,pastrarea sau extinderea ei).
2 
De ex., atunci cand prof. Capatina analizeaza raporturile dintre dreptul concurentei comerciale sidreptul comercial, domnia sa arata ca dreptul concurentei s-a desprins din dreptul comercial, ceea ceimplica ideea ca cele doua ramuri pornesc din acelasi trunchi, recte dreptul privat (a se vedeaO.Capatina,
op.cit.
, p.23).
3 
Situatia astfel descrisa nu este limitata la dreptul concurentei. Ea se intalneste si in cazul altorramuri de drept, unde s-a simtit nevoia interventiei legiuitorului prin norme imperative pentru a limitaexcesele libertatii de vointa ale persoanelor participante la anumite categorii de raporturi juridice (deexemplu, dreptul valorilor mobiliare. A se vedea in acest sens H.Dumitru, S. David,
Principiilefundamentale care guverneaza reglementarile aplicabile pietei valorilor mobiliare (partea a III-a)
, in “Revista de drept comercial”, nr. 10/ 1996, pp. 56
-57.
 
 
normelor dreptului privat4in sfera schimbului de produse, ceea ce nu duce automat laconcluzia ca, la randul sau, face parte din familia dreptului privat. Personal, as inclina saconsider ca aceasta ramura de drept apartine mai degraba dreptului public decatdreptului privat.Intr-o opinie mai putin radicala dar care admite si ea scopul de ordine publica aldreptului concurentei, un
autor francez
considera ca dreptul concurentei isi justificaautonomia datorita promovarii unui scop de ordine publica economica, si anumepastrarea jocului liber al concurentei. Din aceasta perspectiva, el se deosebeste dedreptul civil, deoarece conduce la inlaturarea (sau trecerea lor pe un plan secund) a unorprincipii de baza ale acestuia (libertatea consimtamantului partilor, anularea saumodificarea in urma interventiei autoritatilor statului a unor clauze licite prin obiect sicauza la data incheierii lor, dar devenite ulterior ilicite datorita modificarii conditiileeconomice in raport cu cele initiale), atunci cand libertatea concurentei apareamenintata prin executarea unui contract. Se poate afirma astfel ca dreptul concurentei,
4 
Pornind de la un rationament asemanator, doctrina dreptului administrativ considera ca “normeledreptului administrativ … „guverneaza si orienteaza‟ reglementarile juridice „civile‟ din sferaadministratiei publice”,
 
administratia publica fiind definita ca “ansamblul activitatilor Presedintelui
Romaniei, Guvernului, autoritatilor administrative autonome centrale, autoritatilor administrative
autonome locale … prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile …”. Inconsecinta, “dreptul administrativ are ca obiect de reglementare si acel „fascicol‟ de relatii sociale caregaranteaza producerea efectelor de „drept civil‟ “, fiind privit ca un sistem de norme ce apara relatiile“private” si faciliteaza
aplicarea normelor dreptului privat (a se vedea A. Iorgovan,
Tratat de dreptadministrativ,
vol.I,
 
Ed NEMIRA, 1996, pp. 79, 124-126).

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->