Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Elemente de Fizica Nucleara

Elemente de Fizica Nucleara

Ratings: (0)|Views: 73|Likes:
Published by Georgescu Suzana

More info:

Published by: Georgescu Suzana on May 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/25/2012

pdf

text

original

 
Elemente de fizic
nuclear
 
A.
De la descoperirea radia
iilor X la cea a neutronului.
Descoperirea radia
iilor X.
În 1895, no
iunile de atom
i de molecul
erau aproape universal adoptatedatorit
lucr 
rilor lui Dalton, Proust, Avogadro etc., dar structura ins

i aatomului era necunoscut
: atomul era considerat ultimul element al oric
rui corpsimplu
i se admitea c
exist
tot at
tea specii de atomi c
te corpuri simpleexist
.Studiile asupra electricit

ii au furnizat,
n paralel, cuno
tin
e noi,
n special
n privin
a propag
rii undelor electromagnetice, dar experien
ele
n domeniuldesc
rc
rilor 
n gaze rarefiate, de
i numeroase, nu-
i dezv
luiser 
 
nc
 
secretele; abia
n 1897 J.J.Thomson descoper 
electronul
i
i m
soar 
,c

iva ani mai t
rziu, sarcina-care se dovede
te egal
cu cea a unui ionunivalent- ceea ce
i permite s
 
l considere ca "un adev
rat atom deelectricitate".Cu doi ani mai devreme (1895), W.C.
ntgen descoperise radia
iile X. Înlaboratorul s
u de la W
rzburg, R 
ntgen a observat pentru prima dat
radia
iiinvizibile ce se propag
 
n afara unui tub de radia
ii catodice acoperit cu h
rtieneagr 
, radia
ii capabile s
provoace luminescen
a unui ecran acoperit cu platinocianur 
de bariu. El a denumit aceste radia
ii, de natur 
necunoscut
,radia
ii X. Cercet
rile lui R 
ntgen au continuat de fapt numeroase cercet
ri
ntreprinse mai
nainte asupra radia
iilor catodice,
n special de Villard,Crookes
i Wiechert. Jean Perrin dovedise c
radia
iile catodice sunt formatedintr-un fascicul de electroni rapizi. În afar 
de ac
iunea lor asu- pra ecranelor fluorescente,
ntgen a stabilit c
noile radia
ii necunoscuteimpresioneaz
placa fotografic
 
i ionizeaz
aerul
nconjur 
tor. El a dovedit,de asemenea, c
radia
iile X sunt capabile s
str 
 bat
grosimi de materialerelativ mari, fiind absorbite mai mult de elementele cu greutate atomic
mare.Folosind aceast
proprietate, el a ob
inut primele radiografii ale scheletului unor fiin
e vii.
S-au ob
inut progrese rapide
n construc
ia tuburilor, prin introducereaanticatodului
i apoi prin punerea la punct a tuburilor cu catod cald de c
treCoolidge (1913), dup
descoperirea emisiei de electroni a corpurilor incandescente.Dup
cercet
rile lui R 
ntgen, nu au mai fost ob
inute rezultate fundamentale
n domeniul radia
iilor X dec
t dup
15 ani,
n urma lucr 
rilor lui von Laue,care a ar 
tat c
radia
iile X reprezint
o radia
ie electromagnetic
cu lungimede und
mic
,
i ale lui Moseley, care a stabilit leg
tura dintre spectrele
1
 
caracteristice de linii ale radia
iilor X
i structura electronic
a atomilor.Descoperirea radia
iilor X a avut, pe l
ng
aplica
iile sale imediate, o foartemare importan

pentruu toat
dezvoltarea ulterioar 
a fizicii.Descoperirea radia
iilor X
i a comport
rii acestora i-a f 
cut pe savan
iivremii s
 
ncerce s
elaboreze unele modele ale structurii atomului. La
nceputulsecolului XX, J. Perrin (1901), Lenard (1903)
i Nagaoka (1904) au propus un modeldinamic cu sar-cinile pozitive concentrate
n nucleu
i
nconjurate de particule negative. În 1904,J. J. Thomson a propus un nou model de atom static. Atomul ar avea forma unei sfere
nc
rcate uniform cu sarcini pozitive, iar 
n interior s-ar g
si electronii astfel
nc
t atomul s
fie neutru.O imagine simpl
 
i comod
a atomului, clasic
ast
zi, este cea a modeluluilui Rutherford-Bohr (1911-1913),
n care atomul este reprezentat printr-un nucleucentral
nc
rcat pozitiv,
nconjurat de electroni ce graviteaz
pe orbite circularesau eliptice, ale c
ror centre, sau unul dintre focare, este ocupat de nucleu.Ansamblul este neutru din punct de vedere electric; pentru un atom cu num
r atomicZ, sarcina nucleului este +Ze. Pe aceste orbite, electronii
n mi
care nu radiaz
 
energie, dar c
nd un electron trece de pe o orbit
pe alta, apare un schimb deenergie cu mediul exterior, efectuat
n general prin intermediul unui foton, a c
ruifrecven

este dat
de h
 ν
= Ei - Ef, unde Ei
i Ef sunt energiile de leg
tur 
 
ale electronului
n starea ini
ial
 
i cea final
.Radia
iile X caracteristice sunt astfel produse prin tranzi
ii electronice
ntre p
turile cele mai apropiate de nucleu. Ciocnirile unor electroni, cu energie suficientde mare, cu atomii unei
inte au drept rezultat apari
ia unor radia
ii Xcaracteristice, datorit
smulgerii unui electron din straturile interne ale anumitor atomi. Dar 
ncetinirea particulelor accelerate
i,
n special, a electronilor care trec prin vecin
tatea centrelor cu sarcin
, produce o radia
ie electromagnetic
,numit
radia
ie de fr 
nare, care explic
spectrul continuu de radia
ii X.În timp ce structura atomului putea fi considerat
cunoscut
 
n limite rezonabile,structura nucleului r 
m
nea
nc
o enigm
,
n ciuda eforturilor considerabileefectuate de numero
I fizicieni. Nucleul este un sistem complex, format din protoni
i neutroni. Ca
i cortegiul electronic al atomului, nucleul se poate g
si
ntr-ostare de energie care nu corespunde st
rii de energie minim
; el sufer 
atunci oevolu
ie spre aceast
stare,
nso
it
de o eliberare de energie. Anumite nuclee pot r 
m
ne mult timp
n aceast
stare metastabil
(p
n
la mai multe sute demilioane de ani)
i s
sufere la un momentdat o transformare: se spune c
acestea sunt radioactive. Energia este eliberat
subforma unor diverse radia
ii
i tocmai observarea acestor radia
ii pentru primadat
deH. Becquerel,
n 1896, a condus la descoperirea radioactivit

ii.
 2
 
Descoperirea radioactivit
ii.
Descoperirea radioactivit

ii de c
tre Henri Becquerel (1896) a urmat rapid dup
 
cea a radia
iilor X. Ea a fost pus
 
n eviden

de ac
iunea radia
iilor asupra pl
cii fotografice.S-a spus de multe ori c
descoperirea lui Becquerel se datoreaz
norocului sau
nt
m- pl
rii. De fapt, norocul lui Becquerel const
 
n faptul c
 
i-a
ndreptataten
ia asupra s
rurilor de uraniu, pe care de altminteri le cuuno
tea foarte bine.Dar trebuie, de asemenea, s
admir 
m
i grija excep
ional
pe care o lua
ncursul cercet
rilor sale. Astfel, Becquerel
i-a expus s
rurile de uraniu la soare pentru a le face fluorescente; c
nd,
n lipsa soarelui, el a l
sat
ntr-un dulap osare de uraniu
n apropierea unei pl
ci fotografice, a avut precau
ia de a odevelopa
nainte de a-
i continua experien
ele. Constat
nd c
aceasta a fostimpresionat
, el a
ntrev
zut c
nu era nici o leg
tur 
 
ntre fluorescen

 
i aceast
ac
iune fotografic
.Becquerel
i-a continuat cercet
rile
i a ar 
tat c
"radia
iile uranice" suntcapabile, ca
i radia
iile R 
ngen, s
fac
aerul
nconjur 
tor conductor.Originea acestei energii degajate constant a intrigat pe Pierre
i Marie Curie.În 1897, efectu
nd m
sur 
ri precise, Marie Curie observ
cur 
nd c
 
radia
ia constituie o proprietate specific
a atomului de uraniu: intensitatea sa este propor 
ional
cu cantitatea de uraniu con
inut
 
n sare. Ea studiaz
 
i al
icompu
i care posed
aceea
i proprietate
i arat
c
thoriul emite o radia
ieanaloag
celei a uraniului. Ea propune denumirea de "radioactive" pentrusubstan
ele care emit radia
iile lui Becquerel
i denumirea de "radioactivitate" pentru noua proprietate, ca
i cea de "radioelemente" pentru elementele care o posed
. În cursul acestor cercet
ri, examin
nd nu numai s
ruri preparate
nlaborator, ci
i minerale, ea constat
c
unele dintre acestea prezint
oradioactivitate anormal
, mult superioar 
celei ce putea fi prev
zut
dup
 
con
inutul
n uraniu sau
n thoriu. Pentru a explica acest fapt, M. Curie a emisipoteza c
trebuie s
existe o substan

cu mult mai radioactiv
dec
t uraniulsau thoriul. Eforturile sale au dus la descoperirea poloniului
i a radiului. 
Dezvoltarea cercet
rilor de radioactivitate.
Din 1901, P.
i M. Curie, H. Becquerel, J. Perrin au propus printre alte ipoteze
i pecea de a interpreta radioactivitatea ca o transformare atomic
 
nso
it
dedegajarea unei energii poten
iale con
inute
n atomul radioactiv. În mai 1903,
nurma experien
elor lor asupra emana
iilor, Rutherford
i Soddy au admis c
 
radioactivitatea se datoreaz
unei dezintegr 
ri atomice.La
nceputul anului 1903, P. Curie
i A. Laborde au pus
n eviden

 
degajarea spontan
de c
ldur 
de c
tre radiu. Aceast
descoperire era foarteimportant
, deoarece dovedea c
energia degajat
, de
i foarte mic
 
n valoare
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->