Tipuri de droguri

In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cabd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii sunt perfect legale. Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide. Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharuri in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool. Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de acesta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii. 35572umj27jxk8v Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamani si gat, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare. Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon. Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei. Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si unele bauturi racoritoare. mx572u5327jxxk In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive. Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l incojoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari. In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu tutunul sau alcoolul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acesteia. Barbituricele sunt droguri create in laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul. Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale. Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate in laborator si sunt denumite excitante. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producand energie. Au fost folosite candva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica. Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din cactusul peyote, celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid). Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie poate fi extrem de inspaimantatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul isi poate inchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra. Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie. Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia. Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, in mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gandirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psihoactive. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si in functie de timp. Un motiv al consumului de droguri in mediul social este folosirea lor ca lubrifiant social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta intr-un bar. Drogurile ii ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp. Oamenii incearca sa se detaseze de o intreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si incearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa. Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata in cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru. Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica se petrece in mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gandi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea. Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale. Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA. Exista cateva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:

administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala; tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament; aderarea la grupuri formate din fosti consumatori; reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare; detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului. Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se intampla mai ales in cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe. Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.

Drogurile legale distrug creierul n mod sistematic

Drogurile si alcoolul - dependenta de droguri, alcool, cafea, heroina, amfetamine, nicotina, marijuana
Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inca din timpuri stravechi.Exista consemnari ale folosirii acestora de catre vechile civilizatii inca din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie dadea roade fara ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita-de-vie, considerandu-l si prima persoana care s-a imbatat. In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca bauturi tonice in scop medical si inca din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau bauturi alcoolice si care durau zile de-a randul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul ca un faraon ce a trait acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi cu zi. Grecii erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca, desi vinul poate crea o stare placuta, poate, de asemenea, sa-l determine pe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut sau chiar sa-si iasa din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platon recomandau cumpatarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum, se stie ca sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflandu-se si Alexandru cel Mare, despre care se crede ca ar fi murit in timpul unei petreceri la varsta de 33 de ani, dupa ce cucerise intreaga lume cunoscuta. E posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului, in anul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival cand toti locuitorii erau beti. Romanii au fost familiarizati cu vinul de catre greci, si, desi ei au cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greaca, de zeii lor, si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat sarbatorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in manifestari de o

amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul bauturilor alcoolice era raspandit printre reprezentantii claselor superioare si printre conducatorii Imperiului Roman, vanzarea si folosirea acestora ajungand pana in Spania, Franta, Germania si Insulele Britanice. Pe masura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinul Romei, lacomia si bautura i-au aruncat pe imparati in decadenta si moarte. Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fata de consumul de bauturi alcoolice, dar, chiar si atunci, vinul a devenit un aspect important in anumite ritualuri religioase, gasindu-si victime printre preoti. Astfel, bauturile alcoolice s-au extins de la o tara la alta, fiind transformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: vodka obtinuta din cartofi in Rusia, whiskey, bere, gin, coniac in Europa, berea in Insulele Britanice, saki in Japonia, soma in China, chica si pulque in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sfarsit, oricine are acces (si o anumita preferinta) la bauturile alcoolice. Dependen ta de bauturile alcool ice Faptul ca alcoolul este un dar al zeilor este o credinta persistenta de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tamaduitor al bolilor, un tonic pentru sanatate, un intaritor in caz de tristete sau depresie si o necesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iar betivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste pacatosi. Alcoolul a fost acceptat in timp ce alcoolicii sau cei ce abuzau de alcool erau priviti ca alcatuind o nefericita minoritate de persoane cu o personalitate slaba, victime ale propriei lor lipse de tarie. In 1956, la mai mult de douazeci de ani dupa infiintarea Alcoolicilor Anonimi, Asociatia Medicala Americana a recunoscut alcoolismul ca fiind o afectiune ce creeaza dependenta, desi fusese caracterizata astfel inca din secolul al XIXlea.Exista doua tipuri de afectiuni raportate la alcool: alcoolismul de tip gamma si cel de tip delta. Comuna ambelor tipuri este toleranta, ceea ce se refera la faptul ca organismul devine din ce in ce mai putin expus efectelor consumului sustinut de alcool si adaptarea metabolismului, ceea ce presupune faptul ca organismul isi modifica procesele metabolismului pentru a le adapta prezentei alcoolului. Ambele tipuri duc la dependenta fizica si simptome specifice.Alcoolicul de tip gamma manifesta din momentul in care incepe sa bea, o incapacitate de a controla cantitatea de alcool consumata, fiindu-i specifica si alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioade de abstinenta. Pe de alta parte, alcoolicii de tip delta sunt de obicei incapabili sa se abtina de la consumul de alcool. Ei beau, in general, cantitati mai mici de alcool decat cei de tip gamma si sunt astfel mai treji, dar consumul acestor bauturi continua intreaga zi. Exista si alte teorii. 18147nrr93cbj8o Una este aceea ca alcoolicii sunt victime ale bolii si ca viitorul le va rezerva serioase complicatii. Aceasta teorie este acceptata pe scara larga, dar nu se sustine deoarece nu toti alcoolicii trec prin aceste etape sau nu comporta caracteristicile bolii. Nu explica, de asemenea, de ce unii alcoolici sunt capabili sa renunte definitiv la baut. Un timp a fost la moda o anumita teorie ce incerca sa explice alcoolismul, sustinand ca alcoolicii sufera de tulburari de personalitate si ca aceasta ar fi cauza excesului de alcool. Expertii au fost de acord cu faptul ca nu exista ceva asemanator personalitatii unui alcoolic, dar problemele existente inaintea crearii dependentei vor influenta insanatosirea individului si vor determina reintrarea in societate a acestuia. Unii cercetatori sustin ca alcoolismul se bazeaza pe un comportament dobandit/ invatat, astfel ca alcoolicii ar trebui sa invete sa-si controleze consumul de alcool, renuntarea completa nefiind necesara. Nu este luata aici in calcul posibilitatea ca intr-adevar dependenta de alcool sa aiba la baza mecanisme psihice. Este acceptat pe scara larga faptul ca abstinenta de la alcool este singura cale practica ce ajuta alcoolicul sa se reintegreze. O teorie mai complicata fata de aceste studii teoretice este cea numitateoria holistica, care afirma ca alcoolismul este un mod de viata, influentat de interactiunea cu oameni, locuri si evenimente. Atat studiile, cat si teoria holistica tind spre a afirma ca alcoolismul este mai degraba un obicei prost, nu o boala, ci o consecinta a tensiunilor interne sau externe ce exercita asupra individului. Teoria holistica chiar recunoaste faptul ca tratamentul aplicat ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, antrenamente fizice, dezvoltarea unor abilitati sociale si formarea unui sistem de asistenta sociala. Adevarul este ca alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie cea mai severa forma de abuz de alcool si variaza in functie de greutatea fiecarui individ si in functie de starile psihice si psihologice. Comportamentul alcoolicului este anormal, corpul lui reactionand slab la stimuli. Efectel e alcoolului asupra organismului rb147n8193cbbj Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri:

(1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si anestezianta (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei), (2) doar 20 din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gandire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel simptomele clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel incat emotiile devin exagerate. Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma. Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sangelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari decat altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa o o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa apara transformari ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa incetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele sindromul alcoolului la fat, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor. Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practica abstinenta. Plantele ce contin cofeina s-au dezvoltat datorita ridicatei protectii fata de actiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor.Cofeina inhiba actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeaza sterilitate anumitor insecte, scazand numarul acestora. In plus, cofeina patrunde in sol si inhiba cresterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce contin cofeina produc si inmagazineaza cofeina in seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otravitoare/nocive ale acesteia.Cele mai multe plante ce contin cofeina au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeina cu modificarile de comportament si stare. Cafeaua era probabil cultivata si consumata pentru a inlatura oboseala, a stimula vigilenta si a imbunatati starea de spirit. La inceput e posibil sa fi fost consumata sub forma de pasta sau chiar boabe si abia mult mai tarziu s-a descoperit ca prin introducerea in apa fierbinte se pot obtine rezultate sporite. Ceaiul a fost folosit drept bautura fierbinte si utilizat ca medicament. Insemnarile arata ca in China se folosea inca de acum 4.700 de ani si a patruns in Japonia alaturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului 600 d.Hr., insa a trebuit sa treca 700 de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu zi a japonezilor.Acestia numesc ceaiul ch`a, iar chinezii t`e (se pronunta tai). Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul si, in ciuda costului ridicat, s-a raspandit rapid in intreaga Europa.Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii si pentru a-si intari statutul de mare putere coloniala, Guvernul britanic instituie o taxa speciala pentru acesta (alaturi de alte cateva articole). Ca rezultat al acestei taxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput sa foloseasca substituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in data de 16 decembrie 1773, cand un grup de revolutionari deghizati in indieni au patruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au varsat cotinutul (342 lazi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut sub numele de The Boston Tea Party, o data cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declansarea Revolutiei Americane. Primele insemnari referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente din secolul al X-lea, de provenienta araba. Pe de alta parte, exista dovezi ca inca din secolul al VI-lea cafeaua era cultivata si consumata in Etiopia. O legenda

araba povesteste ca un tanar pastor de capre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea cand caprele sale au mancat din acestea si au devenit foarte zburdalnice.Boabele de cafea mai erau mestecate inca in Africa secolului al XIX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al XI-lea ei au inceput sa foloseasca boabele pentru a obtine o bautura calda, numita qahwah. Pe masura ce consumul de cafea s-a raspandit, oamenii au adecvat feluritelor limbi aceasta denumire, devenind caf, kaffe, koffie, coffee. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea in insula Java. In urmatorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a raspandit in America Centrala si de Sud si la inceputul secolului al XIX-lea Brazilia depasea Indonezia si devenea principalul exportator de cafea. Pe la 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Utilitatea medicala a cofeinei S-a demonstrat ca actiunea cofeinei asupra organismului uman este una de crestere a ritmului respirator prin stimularea acelei parti a creierului responsabila cu nivelul dioxidului de carbon din sange. Cofeina poate mari ritmul respirator prin consolidarea actiunii diafragmei, care este principalul muschi implicat in procesul de inspiratie si expiratie. Un studiu a aratat faptul ca aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacientii astmatici au probleme respiratorii datorita canalelor bronhice comprimate. Medicamentul numit teofilina a fost indelung folosit in tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice si usura respiratia. Recent, un studiu a demonstat faptul ca si cofeina are acelasi efect. Cu toate acestea, doza necesara (echivalenta cu aproximativ noua cesti de cafea pentru o persoana de talie medie), produce efecte secundare nedorite: tremur si lipsa de echilibru. Pe langa efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folosita cu succes si in provocarea respiratiei la nou-nascutii care au insuficienta respiratorie. Consumata o data cu hrana obisnuita, cofeina creste ritmul de convertire a hranei in energie. Consumata intre mese, produce un transfer al grasimilor din depozitele celulare catre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie. Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesita prescriptie medicala. Cofeina este des inclusa in preparate prescrise de medic sau in cele care nu necesita prescriptie medicala pentru durerile de cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente in aceste retete. Cofeina a fost folosita si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosita pentru a obtine acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute. Dependenta de cofeina Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune sau sa augumenteze starea buna fizica sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pana la un anumit punct.Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita in scopuri medicale sau nu, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de droguri psihoactive. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive. Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Este solubila in procentaj moderat in apa la temperatura corpului omenesc si usor solubila in apa incalzita. A fost pentru prima data extrasa din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dandu-i-se numele de theina. Curand dupa aceasta s-a descoperit si faptul ca proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaza tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta sursa de cofeina o reprezinta bauturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesa ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste; rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog. Efectele cofeinei asupra organismului Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si maduva spinarii se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia

efectelelor drogului asupra starii si comportamentului si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei). Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitatii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante. O performanta redusa se inregistreaza, insa, in cazul activitatilor in care este necesara o coordonare foarte buna si o fermitate a miscarilor mainilor. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mainilor, uneori numite agitatiile cafelei. Cercetarile pornite de la ipoteza ca aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. In plus, este evident faptul ca bautul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt, cofeina il poate face cu atat mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. In loc sa fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos. Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decat ceilalti, unii dintre ei putand suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitie matinala. Cafeaua creste tensiunea arteriala si mareste numarul de batai ale inimii. Desi modificarile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, ca exista o conexiune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratoriiConsumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretata in stomac, dar reduce, pe de alta parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insa o accelereaza in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburari digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire.Pe langa efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maxima importanta in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultati la nastere.Desi evidenta nu este concludenta, este mai intelept sa folositi cofeina cu atentie si moderat pe perioada sarcinii. Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea tutunului. Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca intreg pamantul era neroditor. Dupa multe rugaciuni, Marele Spirit a trimis o fecioara fara straie sa faca pamantul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a atins pamantul cu mana stanga si acolo au rasarit cartofii si pamantul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mana dreapta si acesta a dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat si pe tot pamantul ramas a incoltit tutunul. Exista doua interpretari ale acestei legende: (1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si porumbul au fost pentru stomac (2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de pret. Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de folosit de catre amerindieni la vremea la care sosea Columb. In secolul al XVI-lea doi capitani de vas au convins trei amerindieni sa-i insoteasca la Londra. Acestia isi facusera rezerve serioase de tutun pentru perioada calatoriei, iar unii dintre marinari l-au incercat, le-a placut si au realizat ca le este foarte greu sa renunte la el. Pentru a-si satisface propriile nevoi marinarii si exploratorii au plantat terenuri in Africa, Europa si America. Echipajul lui Magellan a lasat seminte in porturile din Philippine, precum si in alte porturi. Nemtii au adus tutunul de la hotentoti (bosimanii si populatia Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la polinezieni.Curand, oriunde mergeau navigatorii, tutunul ii astepta si pe la inceputul secolului al XVII-lea micile parcele devenisera mari plantatii, extinse peste tot in lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi crescut acesta, asa ca plantatiile s-au extins si mai mult. Ca o boala contagioasa, fumatul s-a extins de la un numar mic de indivizi la intreaga populatie. Consumatorii au inteles rapid ceea ce amerindienii stiau de generatii: o data ce ai inceput, este greu sa renunti. Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se poate si mesteca sau poate fi transformat in pulbere si inhalat sub forma de "priza". Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor sale nu este suficienta pentru destindere sau placere si nici o alta substanta nu este un substitut adecvat. Pe masura ce tutunul patrundea in tot mai multe tari, se lupta impotriva sa aproape intotdeauna, considerat fiind nociv si imoral. Incercarile de a-i restrange utilizarea nu au facut decat ca tutunul sa devina mai valoros, iar aplicarea de taxe a incurajat contrabanda. Tutunul a fost folosit adesea ca moneda de schimb datorita valorii sale ridicate. In cele din urma, factorii economici au primat pentru mai marii lumii, ajungandu-se la castiguri importante din taxele mai sus mentionate in tari ca Marea Britanie, Italia, Franta, Rusia, Prusia si mai tarziu in Statele Unite. Pe masura ce

guvernele s-au convins de pericolul folosirii sale, membrii acestora au majorat taxele, simtindu-se astfel cu constiinta impacata, asigurandu-si totodata venituri de milioane de dolari. Raspandirea tutunului, ca si a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament care nu putea fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe si nici prin bula papala. Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre omul alb, palesc in comparatie cu numarul de decesuri si de boli cauzate de tutun in intreaga lume.S-ar putea spune ca astfel, indienii s-au razbunat. Utilizarea in scop medical a nicotinei Tutunul a fost folosit in cele mai diferite timpuri in tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei, durerilor de urechi, travaliului si chiar cancerului. Diferitele sale efecte in ceea ce priveste comportamentul au fost de asemenea observate.Era folosit de catre calugari pentru a inhiba pornirile sexuale, desi Kant privea tutunul ca pe un excitant sexual. Studiile stiintifice asupra fumatului releva faptul ca multe dintre primele afirmatii referitoare la beneficiile tutunului se bazeaza pe observatii adevarate. Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de a-si regulariza starea sau sentimentele si aduce unele beneficii in controlul asupra greutatii. Nicotina are cu certitudine si efecte terapeutice, dar largul spectru de efecte daunatoare asupra organismului ne face prevazatori in aprobarea ei in scopuri terapeutice. In acceptia sa de medicament auto-administrat tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ ieftin si usor de gasit. Poate fi folosit aproape oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlata cu usurinta, iar sistemul de administrare convenabil.Tutunul patrunde in sange la cateva secunde de la inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat asupra starii de anxietate, de plictiseala sau asupra stresului. Este evident faptul ca fumatorii folosesc tutunul pentru a-si controla starile si emotiile. Este doar o aparenta faptul ca efectele fumatului sunt variate si ca efectele pe termen scurt sunt benefice. Pe termen lung fumatul este nociv pentru sanatate si scurteaza sansele de viata. Insa intelegerea avantajelor poate oferi raspunsuri la intrebarea de ce se fumeaza? si evidentia faptul ca dincolo de avantaje exista efecte secundare care trebuie avute in vedere ulterior daca se doreste ca tratamentul sa fie pe deplin reusit. Dependenta de nicotina Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de distribuire, sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat sau de prizat. Sir Francis Bacon este primul care evidentiaza, in secolul al XVI-lea, faptul ca nicotina creeaza dependenta. Mult timp, s-a banuit ca tutunul este un drog a carui folosire poate duce cu usurinta la aparitia exceselor si ca nicotina era substanta care le provoca. Controversa a ramas puternica pana foarte de curand.Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cand este inhalata, decat atunci cand este administrata intravenos. Este foarte usor absorbita prin membranele subtiri ale cavitatii bucale si ale nasului si este la fel de eficienta cand este folosita sub forma de tutun masticabil sau priza. Ca si in cazul morfinei si heroinei, aparenta tolerare a substantei de catre organism duce la folosirea ei crescanda, doza ramanand apoi stabila pe o lunga perioada de timp. Oprirea consumului drogului pe o scurta perioada de timp conduce la crearea unei stari de discomfort si la accentuarea dorintei de a-l consuma. Se abuzeaza adesea de droguri atunci cand nu este sesizata o dependenta fizica evidenta. Oricum, multe droguri provoaca neplacere si discomfort in perioade de abstinenta, iar nicotina nu face exceptie. Studiile facute atat pe subiecti umani, cat si pe animale au aratat ca efectul pe care il are nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un consum sustinut. Aceasta nu inseamna ca trebuie ignorata importanta factorilor de ordin cultural si social. Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca efectele pe care le produce, fac din nicotina o substanta ideala pentru a produce dependenta si a conduce la excese, mai ales daca avem in vedere faptul ca este atat de usor de procurat. Tot in urma studiilor s-a constatat ca fumatul este o actiune in urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina. Efectele nicotinei asupra organismului Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de zece secunde. Atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, raspandirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strans legata de nivelul fumatului. Este un fapt cert ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale sexualitatii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de infertilitate si sterilitate. Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare, numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce mai devreme. Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in crestere. Fumatul este, de asemenea, cauza principala in aparitia cancerului laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul tigarilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al gurii si esofagian. Bolile pulmonare cronice se situeaza pe locul al cincilea in ierarhia

cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au murit din cauza afectiunilor pulmonare. Mai mult de sapte milioane de americani sufera in acest moment de bronsita cronica si aproape trei milioane de enfizem pulmonar. Afectiunile coronariene ale inimii reprezinta motivul principal al deceselor in Statele Unite, detinand o cota de 750.000 decese pe an.Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprita. Copiii nascuti de catre mame fumatoare cantaresc in medie cu 300 de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinanta pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a greutatii este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care o primeste fatul intrauterin. Un alt efect este acela al maririi posibilitatilor de avort spontan. De fapt, acest risc este dublu in cazul fumatoarelor. Exista, de asemenea, o mare varietate de complicatii posibile in timpul sarcinii si al travaliului, risc de hemoragii si de declansare prematura a nasterii. De asemenea, exista o legatura certa intre fumat si cazurile de moarte infantila. Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare psihica nearmonioasa si o inteligenta sub medie. Fumatul este, in plus, un important factor de risc pentru stari de mare agitatie la copii. Faptul ca nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este un factor de risc pe care mama si-l asuma, iar responsabilitatea acesteia este, cu certitudine, ridicata. Chiar daca fumatul nu duce neaparat la malformatii ale fatului/copilului, este un factor de risc ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevar, mare. HEROINA PCP Heroina, PCP (phencyclidine), mai cunoscuta ca "Angel Dust", afecteaza memoria, perceptia, puterea de concentrare si judecata si poate declansa comportament violent si psihoze. Efectele heroinei variaza si consumatorii gasesc dificil sa descrie si sa prezica ce se intimpla sau se poate intampla odata ce s-au drogat. PCP poate cauza nebunie temporara, comportament violent si psihoza. Consumatorii vor fi adesea deziluzionati de capacitatile lor si de ceea ce pot sa faca. Ei cred ca pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situatii in care consumatorii de heroina au sarit de pe cladiri crezand ca pot zbura. Exageram absolut tot ceea ce mi se intampla. Parea totul in regula si pozitiv, dar dupa aceea parca eram cuprins de o ceata intunecoasa care se lasa peste mine si mintea mea. Poti fi intr-o multime de oameni si fara nici un motiv real sa te apuce nebunia si violenta.spune un consumator heroina Desi productia de heroina este ilegala in aproape toate tarile lumii aceasta exista in continuare. Uneori poate nici nu este PCP, dar este tot o forma letala a acestui drog. Consumatorii nu pot fi niciodata siguri de ceea ce cumpara, asa ca de fiecare data isi risca viata. Drogurile ilegale sunt definite in termenii dati de formulele lor chimice. Pentru a ocoli aceste restrictii legale, chimistii care se ocupa cu asa ceva modifica structura moleculara a drogurilor interzise prin lege pentru a produce droguri similare. Aceste droguri pot fi chiar mai puternice decat cele pe care le copiau initial. China White si DMA (ecstasy) sunt droguri "imitatii" de care se abuzeaza. Spread:Drogurile "imitatii" sunt des consumate si pe scara larga. Ecstasy, de exemplu, a fost consumat de cel putin o data de 8% dintre tinerii din Europa de Vest. Este foarte popular la petrecerile techn-rave. Ultima intrare pe "piata sintetica" este "roofise" sau "intalnire-viol-drog", un drog fara gust, ce poate fi strecurat in bautura victimei fara ca aceasta sa stie in scopul de a fi violata sau jefuita dupa ce acesta isi face efectul si viitoarea victima adoarme. Acest drog ii face neajutorati in fata violului sau jafului. Cum este folosit: Drogul poate fi inghitit sub forma unei pastile sau a unei solutii, amescatecata in diferite bauturi. Efect pe tremen scurt: Specifice pentru ecstasy sunt ca efecte senzatia de gat si gura uscate, transpiratie excesiva si crestere a presiunii sangelui. Drogurile, in general, reduc senzatia de foame si oboseala si stimuleaza abilitatea de coordonare a corpului. Consumatorul lui se va simti relaxat si in completa armonie cu toti prietenii si tot ceea ce il inconjoara. Supradoza:Consecintele supradozei la ecstasy n-au fost explorate in totalitate inca, dar surse sigure indica posibilitatea dereglarii activitatii inimii, temperatura corpului foarte ridicata care duc la moartea consumatorului.

Efect pe termen indelungat si consecinte:Consumul frecvent si pe tremen indelungat poate conduce la stari de frica, panica si confuzie. De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara din asa numitele droguri recreative. Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, cannabis a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala. Ca drog a fost utilizata in diferite parti ale lumii timp de secole, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX. Prima mentionare scrisa apare intr-o carte de medicina intitulataTratat despre plante, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folosita ca anestezic inca de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cat si in tratarea indigestiei. Marijuana era folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia. In secolul al IX-lea, asirienii incepusera sa o foloseasca ca tamaie. Inca din 1611 marijuana era cultivata in Jamestown, Virginia. In secolul al XIX-lea era folosita in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si in Asia. Intrebuintarea medicala a marijuanei Canabisul si derivatele sale pot fi utile in tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si in cecitate. Alta posibilitate de utilizare este legata de tratamentul starilor de greata si de voma, metoda asociata chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi. Alte medicamente recunoscute ca avand acest efect nu au fost la fel de eficiente. In 1973 cativa pacienti cu leucemie -o forma de cancer- au fumat considerabil marijuana si au descoperit ca le reduce starea de greata si ca a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme majorein tratarea pacientilor cancerosi. Canabisul a fost considerat ca o metoda de tratament si in cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat ca marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor. Comitetul Institutului de Medicina considera ca potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesita cercetari ulterioare, in scopul de a le explora potentialul in cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fara prescriptie medicala, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.. Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt: (1) ochi iritati, (2) tuse cronica, (3) tinuta neingrijita, (4) menstra neregulata la femei, (5) iritabilitate, (6) lapsusuri, (7) schimbari recente, vizibile, de personalitate, (8) paranoia, suspiciune si ostilitate, (9) stari de trecere de la pasivitate la agresivitate fara un motiv clar,

(10) stare de oboseala si apatie sau de depresie si letargie, (11) dificultati de vorbire, (12) schimbarea dietei alimentare, (13) scadere brusca a realizarilor scolare, (14) posesie a oricarui drog, (15) disparitia nejustificata a unor sume de bani ai familiei, (16) acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara gasirea unor explicatii de ordin medical, (17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii, (18) comportament ascuns, incluzand instrainarea si retragerea, (19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei. Daca cineva observa o combinatie a acestor simptome la o persoana pe care o iubesc sau la care tin, utilizatorul trebuie sa fie pus in fata acestora si indrumat sa se trateze. Dependentul lasa adesea urme ale utilizarii drogului, ca strigat de ajutor si atragere a atentiei. Amfetaminele sunt droguri, medicamente care maresc viteza de reactie a corpului. Ele fac inima sa lucreze mai repede si pompeaza adrenalina in sistem. Initial sintetizate intre cele doua razboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldatilor mai multa energie si a le mari viteza. Uzul medical al amfetaminelor era un lucru obisnuit in anii 50 si 60 cand erau folosite in mod salbatic pentru combaterea depresiei si pentru scaderea in greutate. Oricum, marea majoritate a firmelor ce le produceau au fost incet eliminate de pe piata. Cel mai comun tip de amfetamine int[lnite pe strazi este o pudra alba numita Amfetamina sulfat. Aceasta este o pudra produsa ilegal, cu concentratii diferite: intre 6% si 10% puritate care, de obicei, costa intre 5 si 10 lire sterline per gram si cu puritate intre 25 si 35% costa intre 25 si 35 lire sterline/gram. Amfetaminele Sulfat pot fi prizate pe nas, linse de pe deget sau injectate. Unii le fumeaza, dar din cauza ca nu ard prea bine aceasta metoda nu este foarte intalnita. Exista de asemenea o forma de amfetamina, numita speed, in mod obisnuit numita gheata (dar si cristal, sticla si inghetata), desi este destul de rar intalnita. Are efecte similare, dar dureaza pana la 39 de ore si este considerata de profesionisti ca fiind mai puternica si produce o mai mare dependenta decat crack.

TRAFICUL CU DROGURI Un inamic al omului modern este drogul. Dobandite pe cale naturala sau artificiala,

substantele care fabrica visuri sau care aduc fericirea fac, an de an, mai multe victime decat armele de distrugere in masa. Nici o statistica nu poate spune care este numarul exact al consumatorilor de droguri. El poate fi doar estimat. Fenomenul este extrem de greu de controlat, chiar daca se fac eforturi pentru prevenirea si combaterea sa. Desi interzise, drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala, numarul persoanelor care isi gasesc refugiul, injectandu-si iluzii, fiind in crestere. Drogurile pun stapanire pe trupul si mintea consumatorilor. Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou etc. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si

atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos. Si apoi cosmarul depresiei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri. Medicii spun ca e nevoie de cel putin doi ani ca un consumator de droguri sa se vindece complet. Si asta numai daca persoana in cauza isi doreste cu adevarat acest lucru. Si in tara noastra multi tineri s-au lasat atrasi de mirajul drogurilor. Daca acum cativa ani, Romania era o tara de tranzit, in prezent a devenit o tara de consum. Autoritatile din Ministerul Apararii Nationale au luat masuri pentru prevenirea consumului de droguri. Persoanele care se confrunta cu astfel de probleme nu pot sa urmeze o cariera militara. Este exclusa incorporarea tinerilor care recunosc ca au consumat droguri sau continua sa o faca. Pe timpul efectuarii stagiului militar, soldatii si nu numai, beneficiaza, la orice ora, de consiliere psihologica de specialitate. Consumul acestor substante de catre militari poate avea consecinte nefaste atat in procesul de instructie, cat si in cel de organizare a activitatilor specifice si, tocmai de aceea, pe aceasta linie, s-au luat masuri de siguranta.

Drogurile tolerate fac cele mai multe victime

In categoria drogurilor tolerate intra: cofeina, alcoolul si nicotina. Cel mai adesea ele sunt consumate din placere, utilitatea lor in scopuri medicale fiind restransa. Consumul in exces al acestora cauzeaza mai multe decese decat restul drogurilor, intrucat oricine are posibilitatea de a consuma din ele atat cat doreste sau atat cat isi permite. Insa efectele se resimt in starea de sanatate a populatiei si in numarul deceselor. Astfel, cofeina, alaturi de heroina, cocaina, marijuana, nicotina si alcool, face parte din categoria drogurilor psihoactive.Cele mai multe plante, ce contin cofeina, au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Pe la 1860, in Statele Unite ale Americii se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Cofeina pura, descoperita acum doua secole, este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste. Rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba un efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, (ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si al mainilor, numite uneori si agitatiile cafelei. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, insomnii, cancer, malformatii genetice si complicatii la sarcina, respectiv la nastere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre europeni palesc in comparatie cu numarul de decese si de boli cauzate de tutun in intreaga lume. In prezent aproximativ cinci milioane de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. S-ar putea spune ca astfel indienii s-au razbunat. Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii avertizeaza ca tutunul va face, in jurul anilor 2020, peste 8 milioane de victime.

Maior dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti: Exista droguri ilicite si droguri licite. Acestea din urma sunt la indemana oricui, creeaza destule probleme. Printre bolile cele mai frecvente intalnim bolile hepatice, bolile psihice, incapacitatea de munca si pensionari premature etc. In unele tari se ia atitudine fata de alcool. Bauturile spirtoase sunt de cateva ori mai scumpe decat berea sau vinul. As enumera exemplul Suediei care a impus o bariera economica in ceea ce priveste consumul de alcool. Preturile mari la bauturile spirtoase au avut ca efect diminuarea consumului de alcool in randul populatiei. Insa atata timp cat in Romania o sticla de bere are acelasi pret cu o sticla de votca, nu avem cum sa incurajam scaderea consumului de alcool. Pana la urma cresterea pretului nu trebuie privita decat ca o forma de protectie

Drogurile in Romania Infractionalitatea si, in special, criminalitatea organizata, intalnita la nivel international, pot fi privite drept institutii fara frontiere, ale caror raspandire si arie de cuprindere pot

rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale. Institutiile abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si a consumului de droguri din Romania colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii din intreaga lume care au atributii similare. Astfel, in Romania, prin H.G. nr. 154/06.02.2003 s-a aprobat Strategia nationala antidrog, care reprezinta programul de actiune la nivel national, definind coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate, printre care si Ministerul Apararii Nationale, in lupta impotriva drogurilor. Deschiderea frontierelor de stat, pozitia geografica si, nu in ultimul rand, conflictele militare din fosta Iugoslavie, Afghanistan si Irak au facut ca Romania sa devina un segment important al rutei balcanice de traficare a drogurilor, cu precadere pe varianta nordica a acesteia, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Franta si chiar mai departe, ajungandu-se, in prezent, ca tara noastra sa devina o piata profitabila de desfacere a drogurilor. Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala Antidrog in anul 2003, Romania se regaseste in 3 din cele 5 variante ale rutei balcanice privitoare la transportul de droguri. In ultimul timp se contureaza, tot mai mult, o ruta dinspre vest spre est (Olanda, Germania), dar si dinspre nord (Ucraina) pentru stupefiantele de sinteza. Topul drogurilor preferate

La fel ca in intreaga lume, cel mai consumat drog in Romania este canabisul. Din 2001 pana in prezent s-au capturat peste 30.000 kilograme. In perioada 1991-2003, din totalul drogurilor confiscate in Romania, 77% reprezinta canabis, 2% heroina, 1% cocaina si opiu, iar 20% alte droguri. Potrivit unui studiu realizat la nivel national, pe un esantion de 140.000 de tineri, in varsta de 16 ani, s-a constatat ca 4.000 dintre minori consuma canabis, 850 ecstasy, 400 droguri injectabile si 100 cocaina. Cel mai consumat drog este, in acest moment, ecstasy, fiind urmat de marijuana, heroina si cocaina. Potrivi t reprezentantilor Institutului de Medicina Legala, anul trecut, in Romania au murit noua consumatori de droguri, fata de opt decese in 2002 si 12 in 2001. Daca intr-o perioada de 20 de ani (intre 1970 -1990) s-au descoperit 187 de cazuri in urma carora s-au confiscat 475 kilograme de droguri, (90% dintre persoane fiind cetateni straini), in 2002 recordul a fost de peste 43.000 kilograme. Judetele cu cea mai ridicata

infractionalitate privind drogurile sunt : Bihor, Arad, Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, Prahova, Constanta, la care se adauga si municipiul Bucuresti. La polul opus se situeaza: Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea si Valcea. Restul judetelor se remarca printr-o infractionalitate medie. Persoanele implicate in acest gen de infractiuni, intre anii 19891999, au avut varste de peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a fost intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre 18 si 21 de ani. 90% sunt barbati, insa numarul femeilor implicate in asemenea activitati creste alarmant. Educatia acestor persoane (procent majoritar) se rezuma la nivelul claselor primare sau liceale si sunt in marea majoritate fara ocupatie, cu antecedente penale. In ultimii 3 ani s-au descoperit in Romania 5 laboratoare clandestine in care se fabricau heroina si droguri sintetice. De aici s-au confiscat peste 215 litri de substante utilizate in producerea drogurilor, 75 de kilograme de heroina, inclusiv amfetamina. De asemenea, s-au identificat peste 400 de hectare de culturi neautorizate de canepa. Dintre cetatenii straini, cel mai des implicati in asemenea infractiuni au fost turcii si iranienii. Pentru transportul marfii s-au folosit cel mai des camioanele, atat cele romanesti, cat si cele straine. In topul listei consumatorilor de droguri sunt adolescentii. Ei sunt agatati chiar de la portile institutiilor de invatamant. Unele date statistice au scos in evidenta faptul ca numai in Bucuresti ar exista aproximativ 40.000 de persoane consumatoare de droguri. La nivel mondial, numarul actual (monitorizat) al consumatorilor de droguri este de aproximativ 200 de milioane.

Cum ne ferim de droguri?

Prima regula a educatiei impotriva drogurilor este aceea de a intelege ca adolescentii pot lua decizii adecvate, daca le este data o educatie corecta, intemeiata pe argumente stiintifice. Tendinta actuala este de a informa tinerii, cat mai adecvat, pentru luarea unor decizii in cunostinta de cauza. Scopul unui mesaj vizand prevenirea consumului de droguri este simplu: ei trebuie constientizati asupra riscurilor pe care acest comportament le implica. Practica este departe de a fi simpla si perfecta. Cele mai importante elemente necesare pentru dezvoltarea unor astfel de programe sunt: grupul-tinta, stilul si continutul mesajului transmis, dar si mediul folosit pentru a transmite mesajul. Programele de prevenire primara pot fi realizate sub diverse forme: cu sau fara ajutorul scolii ori al mediului educational, in comunitatile locale, prin asociatii religioase, sportive, baruri si chiar in spatii inchise cum sunt inchisorile. Unele programe de prevenire a consumului vizeaza intreaga populatie insa, adesea, sunt centrate pe sectoare bine definite ale populatiei: copii si adolescenti, minoritati etnice, femei maltratate sau detinuti. Prevenirea consumului de droguri si campaniile de promovare a sanatatii trebuie sa ia in considerare factorii sociali si culturali ai grupului vizat. Minoritatile etnice au rezistente si vulnerabilitati diferite de restul populatiei si, de aceea, mesajele trebuie adaptate acestor conditii. Maiorul dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti, apreciaza ca in prezent asistam la o crestere a consumului de droguri in randul tinerilor. Daca in 1996 varsta era cam de 18-19 ani, in prezent varsta consumatorilor este de 15-16 ani. Membrii familiei afla ca propriul copil consuma droguri observand cum, de la un timp, le dispar anumite lucruri din casa. In astfel de situatii, intre copii si parinti exista un mare deficit de comunicare. Sunt mai multi factori care il determina pe un tanar sa consume droguri. Cel mai intalnit pare a fi imposibilitatea tanarului de a-si procura pe cai normale senzatii de placere si, de aceea, apeleaza la iluziile oferite de doguri. Al doilea motiv ar fi mimetismul. Majoritatea tinerilor, cu spirit

gregar, incearca sa nu atraga atentia grupului din care fac parte. Daca ceilalti membri ai grupului sunt consumatori, atunci si el este obligat sa consume pentru a nu deranja pe cineva anume. Ultimele tendinte arata ca tinerii obisnuiesc sa consume tot mai mult droguri puternice, precum heroina, iar mai nou, psihostimulentele. Consumul de canabis este un prim pas spre alte droguri. Intoxicatia este, oarecum, scazuta fata de restul drogurilor. Nu este asa de mare ca in cazul heroinei sau cocainei, insa, aici, periculozitatea o reprezinta tendinta respectivei persoane de a se indrepta, in calitate de consumator, spre droguri mult mai puternice. Persoanele care consuma canabis pot ajunge sa consume si droguri tari, aceasta pentru ca organismul tolereaza drogul si doreste sa asimileze mai mult. Prima intoxicatie, ne-a precizat maiorul dr. Daniel Vasile, nu este, intotdeauna, cauzatoare de placere. Poate determina chiar senzatii de greata, varsaturi, mai precis disconfort general. Aceste simptome denota ca organismul individului reactioneaza la drog. Sistemul imunitar al acestuia este mai puternic. Daca va repeta aceasta experienta, organismul va slabi. Adesea, pe langa un nou consumator mai stau si alte persoane,un fel de guru in cadrul grupului. Aceste persoane au grija sa-l incurajeze, spunandu-i ca, daca repeta experienta, a doua sau a treia oara, va simti o stare extraordinar de placuta, euforizanta. Consumul de droguri declanseaza si unele efecte somatice care trebuie amintite, pentru cei din jur, intrucat sunt greu de mimat de consumator. De pilda, volumul pupilei se modifica. In sevraj, consumatorul are niste pupile foarte mari cu o luminozitate crescuta. Acestea sunt semne obiective care trebuie retinute impreuna cu tulburarile de tranzit. Persoanele care, frecvent, au tulburari de tranzit, cu episoade pseudogripale, ne determina pe noi, medicii, sa inspectam, la acestea, un eventual consum de droguri. Apoi, urmele lasate de injectii, se pot detecta in mai multe locuri la nivelul corpului, a tegumentelor, etc. Privitor la renuntatul la droguri, statisticile arata ca aproximativ 20% dintre tineri reusesc, in cele din urma, sa scape de droguri. Alte statistici mai arata ca se renunta la droguri dupa cel putin 14 tentative esuate. In toate cazurile, renuntatul la droguri necesita o vointa puternica din partea persoanei implicate.

Taria de a spune nu!

Cei mai multi tineri incep sa consume droguri din pura curiozitate, din dorinta de a cunoaste efectele pe care le au asupra lor sau de a obtine noi senzatii, noi trairi. Altii recurg la droguri din teribilism. Tinerii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a fi opriti de cuvinte precum: pericol sau risc. Presiunea grupului este o alta cauza care ii impinge pe tineri spre droguri. Pentru a nu se face de ras fata de ceilalti camarazi, ei accepta sa consume droguri. In astfel de situatii este foarte important ca persoana implicata sa aiba taria de a spune nu !, ceea ce poate demonstra, cu adevarat, ca are o personalitate puternica. Sintagma fii tu insuti trebuie luata in calcul mai presus de orice, chiar daca ceilalti gandesc diferit. Unii tineri consuma droguri pentru a ascunde sau a depasi problemele zilnice pe care le au, cum ar fi, de exemplu: divortul, abuzul, indiferenta parintilor, alte nemultumiri legate de scoala, loc de munca etc. Trebuie sa intelegem ca utilizarea drogurilor poate rezolva doar aparent si temporar problemele care, oricum, vor continua sa existe si sa se agraveze. Tinerii care consuma droguri se izoleaza de colectivitate sau de societate. Ei au nevoie de sprijin moral, de consiliere de specialitate, de prieteni care sa-i ajute sa depaseasca situatia si nu sa si-o agraveze. Asadar, indemnul Nu consuma droguri poate fi considerat, intotdeauna, un sfat bun. Dincolo de fericirea efemera provocata de praful alb se intinde haosul social si in cele din urma moartea.

DEFINIRE Drogul este, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii, substanta care, odata absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia. Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanta utilizata de medicina si a carei administrare abuziva (consum) poate crea o dependenta fizica si (sau) psihica ori tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei, comportamentului, cunostintei. CLASIFICARE Dupa efectele lor asupra sistemului nervos central, se clasifica in: 1. Depresive: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, heroina, codeina), barbituricele si tranchilizantele;

2. Stimulente: majore (amfetaminele, cocaina), minore ( nicotina, xantina -cafea, ceai, cacao, coca - cola etc) 3. Perturbatoare: halucinogenele (LSD, mescalina), cannabisul (marijuana, hasis, ulei de hasis), inhalantele (solventi si substante volatile) si drogurile de sinteza (ecstasy). Dupa criteriul legalitatii, pot fi impartite in: 1. Legale: alcoolul, tutunul etc. 2. ilegale: heroina, cocaina, marihuuana, amfetamine etc. DEPENDENTA Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica sau somatica rezultand din interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific, avand ca urmare tulburari de comportament si alte reactiicare presupun o dorinta invincibila, permanenta, continua sau periodica, de a consuma drogul pentru a obtine anumite efecte psihice. ETAPE ALE TOXICOMANIEI omul isi pierde controlul si pana la urma esueaza, ca epava unui vas pe un banc de nisip. 2). TOLERANTA care se instaleaza lent, are un caracter temporar, pentru ca poate sa dispara daca subiectul renunta la drogul care a provocat-o. Fenomenul de toleranta se explica prin reactia organismului fata de efectele aceleiasi doze de substanta, administrata in mod repetat. Incetul cu incetul, organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc o adaptare functionala. Este momentul in care ficatul isi exercita capacitatea de neutralizare si metabolizare a drogului. Toleranta este o etapa de adaptare si de supravietuire. Toleranta poate fi de doua feluri: dobandita si naturala. TOLERANTA DOBANDITA (sinonim: OBISNUINTA) apare in cursul vietii individului si consta in manifestarea treptata a efectelor substantei administrate repetat, pe o anumita perioada de timp, astfel incat, pentru a obtine acelasi efect, se impune cresterea progresiva a dozei. Acest tip de toleranta este intalnit la substante cu sau fara potential dependogen si se caracterizeaza prin reversibilitate.

TOLERANTA NATURALA (sau innascuta) este acea stare congenitala intalnita indeosebi la unele specii de animale. Un exemplu curent de acest fel este iepurele, care, in comparatie cu omul, poate la o singura administrare sa suporte o cantitate mult mai mare de atropina. Exista, totodata, si o anume TOLERANTA INCRUCISATA, ce o putem defini ca fiind o particularitate a tolerantei dobandite. In fapt, este capacitatea fiecarui subiect, deja tolerant fata de o anumita substanta, de a suporta doze mari dintr-o alta substanta pe care nu a mai utilizat-o anterior. 3). DEPENDENTA. Majoritatea cercetatorilor au ajuns la concluzia ca dependenta este un fenomen fizic si psihic totodata, ce se manifesta prin simptomele clasice de abstinenta sau de intarcare, pe care toxicomanul le suporta foarte greu sau chiar cu riscul unor crize organice sau functionale severe. Formele de manifestare ale dependentei difera de la individ la individ. In acest sens, putem vorbi de o dependenta functionala a toxicomaniei in raport cu personalitatea narcomanului. Dependenta poate fi legata de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri (politoxicomanie) si ea este consecinta unei utilizari abuzive si indelungate. Caracteristicile dependentei variaza cu natura drogului utilizat (morfina, cocaina, cannabis, amfetamine, barbiturice, substante halucinogene de sinteza etc.). Din punct de vedere farmacologic, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 1969 prin dependenta trebuie sa se inteleaga starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea unui organism si unui medicament caracterizat prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti efectele sale psihice si uneori pentru a evita suferintele. Starea de dependenta este insotita sau nu de toleranta. DEPENDENTA PSIHICA (sinonim cu PSIHODEPENDENTA) consta dintr-o stare psihica, particulara, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului si de a inlatura disconfortul psihic. Se intalneste in toate cazurile de dependenta, cu anumite particularitati, putand fi sau nu insotita de dependenta fizica si toleranta. Psihodependenta se recunoaste, in primul rand, dupa atitudinea consumatorilor care continua sa foloseasca drogul, desi sunt in deplina cunostinta ca acest lucru le dauneaza

sanatatii, situatiei familiale si sociale si le impune numeroase eforturi de natura materiala pentru obtinerea lui. DEPENDENTA FIZICA (sinonim: ADICTIE) se manifesta, de indata, la reducerea marcata a dozelor, la intreruperea completa a administrarii sau la amanarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului, situatie ce va genera o serie de tulburari fizice care, in ansamblul lor, imbraca aspectul sindromului specific consumatorilor de droguri, cunoscut sub numele de SINDROM DE ABSTINENTA. Riscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta totdeauna din actiunea conjugata a trei factori, asa cum precizeaza O.M.S. inca din 1973: a). particularitatile personale ale subiectului, b). natura mediului socio-cultural general si imediat, c). proprietatile farmacologice ale substantei in cauza, in corelatie cu cantitatea consumata, frecventa utilizarii si modul de utilizare (ingerare, inhalare, fumare, injectare subcutanata sau intravenoasa). 4). ABSTINENTA este fenomenul care se produce de obicei dupa un interval de 10-12 ore de la incetarea administrarii drogului. Consumatorul de droguri nu poate suporta aceasta stare de abstinenta, care ii provoaca tulburari nervoase, tahicardie, spasme viscerale si musculare, varsaturi, salivatie abundenta, diaree, hipersecretii glandulare. Asemenea manifestari fiziologice sunt insotite de simptome psihice insomnie, anxietate, agitatie psihomotorie, crize de tip isteric, toate la un loc declansand acea dorinta puternica de a cauta obsesiv drogul, cu orice pret. Dupa H. Feldman (citat de D. Baboian, 1970), exista patru etape ale toxicomaniei: 1). EUFORIA INITIALA nu este in nici un caz o stare constanta, ci dimpotriva, deseori este foarte scurta, tranzitorie. Ea este caracteristica numai anumitor stupefiante, mai ales opiului si morfinei. Este un fel de anestezie care ii da toxicomanului o senzatie de plutire intr-o lume imponderabila, imateriala, cu vagi momente de fericire vegetativa. In aceasta stare de supraexcitare a imaginatiei, sub forma de vise stranii si deseori erotice,