Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Constantin Giurescu - Despre rumâni. Rumânia

Constantin Giurescu - Despre rumâni. Rumânia

Ratings: (0)|Views: 274 |Likes:
Published by laura_innervision
Constantin Giurescu - Despre rumâni. Rumânia
Constantin Giurescu - Despre rumâni. Rumânia

More info:

Published by: laura_innervision on May 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2013

pdf

text

original

 
 DESPRE RUMÂNI
 Memoriu citit la Academia Română în şedinţa
 dela 11/24 Decemvrie 1915.
 
Într’o comunicare precedentă
1
 
am stabilit că
rumânia
se constată în Ţara
-
Românească dincele mai vechi timpuri. Ea n’a fost creată şi nici mă
car
consfinţită ca stare legală de Mihai
Viteazul, care prin
legătura
sau
aşezământul 
 
său opria numai de a se mai căuta şi readuce laurmă rumânii
ugiţi, hotărând ca fiecare să rămâe pe moşia unde
se afla în momentul acela.
Aservirea ţăranilor cari n’aveau pământul lor propriu se petrecuse cu mult mai înainte. Încădin a doua jumătate a secolului al XIV, când din actele interne începem a avea ştiri desprelocuitorii satelor noastre, ei se găseau în puterea proprietarilor pe moşiile cărora trăiau.
Poporu
l român se înfăţişează aci dela început alcătuit din două pături sociale: una liberăformată din proprietarii de pământ, alta neliberă compusă din ţăranii de pe moşiile lor.
 
In comunicarea de astăzi mă voiu ocupa de a
c
eştia din urmă, studiind în deosebi r 
aporturile
lor cu stăpânii şi cu pământul. Încep cu câteva constatări privitoare la numele lor.
 
1
 
Vechimea rumâniei în Ţara
-
 Românească şi legătura lui Mihai Viteazul 
, în
 Analele Acad. Rom.
 Mem.
Secţ. I
st. Seria 2, Tom, XXXVII.
 
 I
 Numele ţăranilor neliberi.
 
1. Numele românesc
. Ţăranii neliberi se numiau în Ţara
-
Românească rumâni
1
. Numeleacesta corespunde aceluia de
vecini
, care li se da în Moldova, şi de
iobagi
în Ungaria. Cunumele de rumâni
apar ţăranii neliberi pe la sfârşitul secolului
al XVI în cele dintâidocumente în
limba română
,
şi
 
el este singurul sub care au fost cunoscuţi în Ţ
ara-Româ
nească cât timp a existat această clasă socială. Primul document românesc, cunoscut până
a
cum, în care rumânii sunt pomeniţi, este dia
ta
marelui armaş Udrea Băleanu
din 21August 1958;
între satele şi moşiile pe cari el le lasă mânăsti
rii
Panaghia (lângă
T
ârgovişte)se află şi „Racoviţa
cu rumâni cu tot
”.
2
 
A doua menţiune o aflăm
 î 
ntr’un act din 7 Decemvrie1601, prin care egumenul dela Strâmba dărueşte mănăstirii ocina lui Radu din Strâmba, pecare o cumpărase, „iar Radul să
 
fie rumân la sfânta mănăstire din Strâmba să fie om al
1
 
Părerea lui N. Iorga că „rumân e c
el ce nu e altceva decât Român: omul
obişnuit, omul de rând, fărăca aceasta să însemne şi
o
inferioritate socială, o scădere a întregimii drep
turilor
umane, căci n’am
avea precedente de o astfel de înjosire a
numelui naţional la nici u
n
 popor“
(
Constatări istorice cu privire la viaţa agrară a Românilor 
 în
Studii şi Documente
, XVIII, p. 16, 30
 —1), stă în contrazicerecu înţelesul
clar pe care cuvântul rumân îl are în toate documentele române
şti d
in epoca dela1600
 — 
1750. Rumânia este tocmai o stare
de inferioritate socială. Rumânul nu se bucură de
 întregire
a drepturilor umane; el se găseşte în puterea unui
 
stăpân
 
şi dependenţa aceasta, care n’aresfârşit pentrucă se
 întinde asupra
tuturor urmaşilor 
 
săi, constitue elementul
caracte
ristic al condiţiei
sale sociale inferioare. <De altfel, în ce
 priveşte precedentele de o astfel de evoluţie a numelui
na
ţional
vezi
Δαος
-
Davus = Dacus şi Sclavus = Slavus
cf. V Bogrea, în
 Anuarul Institutului de Istorie Na
 ţională din Cluj
 , I 
(1921-
1922), p. 391. Dar N. Iorga însuşi în
Vechea noastră co
operaţie
,
 publicată în
 Neamul Românesc
cu data 23 Decem
vrie 1919, recunoaşte: „După aceia s’a ajuns caţeranul
însu
şi să cadă în situaţia de nelibertate, de şerbie, ajungând
vecin
“, cum ziceau Moldovenii,
rumân, cum se spunea în
Muntenia, cuvânt care însemna chiar numele neamului prefăcut într’untermin de înjosire socială, de scădere în viaţa naţională”>.
 
Tot greşită e şi părerea lui Haşdeu (
Cuvente den bătrâni
, I, p. 125
) care defineşte cuvântul
rumân
 
astfel: „ţerani cari s’au vândut clăcaşi de bună voe”. Cf. A. Cihac,
 D. Petriceicu-
 Haşdeu
şi
Cuvente
den bătrâni
, în
Conv. Lit 
. 1879, Iulie, p. 145.
2
 
Documentul se află la
 Arhivele Statului
în
Secţia istorică
. A fost public
at şi facsimilat de Haşdeu în
 Magnum Etimologicum
, III, 3037 et sq. şi de Şt. D. Grecianu în
Genealogiile documentate ale
 familiilor boiereşti
, I, 271-
2. Cf. şi adeverinţa dată mânăstirii la 9 Iulie 1601 de trei boieri pentru
satele ce-
i lăsase Udrea înainte de a fi tăiat de Simion Moghilă: “Racoviţa cu rumânii” tot în
Secţiaistorică.
 

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Nicola Buja liked this
Tic1 liked this
CIULA liked this
hadi_acasa liked this
Florin Niculescu liked this
mihai37 liked this
enceu2002 liked this
Nicu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->