Asigurarea evidenei i micrii bolnavilor Internarea, transferul, externarea

Spitalul Este o instituie sanitar destinat ngrijirii bolnavilor i organizat pentru serviciu permanent. Este un loc n care se interneaz oamenii bolnavi care necesit ngrijiri. Este o instituie cu caracter curativ. Ca sistem de constructie deosebim doua tipuri de spitale : Spitale bloc Spitale pavilioane Serviciul de primire Seciile de spital Serviciile de diagnostic i tratament Serviciile administrativ gospodreti

Spitalul cuprinde urmtoarele pri componente funcionale :

Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului, unde se hotrete asupra internrii bolnavului. El trebuie s cuprind sala de ateptare, biroul de nregistrare a bolnavilor, cabinetul de consultaii, camera de deparazitare i baia bolnavilor, camera de mbrcare, camera pentru dezinfectarea i deparazitarea efectelor, magazia de efecte a bolnavilor i magazia de lenjerie curat. (anexa I schema serviciului de primire) Secia de spital este partea component nzestrat cu paturi care asigur asistena ntr-o anumit specialitate a bolnavilor. Ea cuprinde n mod obinuit saloanele de bolnavi, camera pentru asistente, camera pentru medici, oficiul, toaleta, baia, holul, slile de tratamente i alte ncperi n funcie de specificul seciei (sli de operaie, de sterilizare, de reanimare, de gips, de natere, rezerve etc). Serviciile de diagnostic i tratament sunt pri componente fr paturi ale spiatalului care deservesc toate seciile. n general funcioneaz urmtoarele servicii de diagnostic i tratament: Serviciul de radiologie Serviciul de ecografie Laboratorul de analize medicale Laboratorul de explorri funcionale 1

Punctul de transfuzie Farmacia Serviciul central de sterilizare Fizioterapie

Serviciile administrativ gospodreti sunt menite s asigure baza material pentru funcionarea spitalului, prin amenajarea, dotarea i ntreinerea cldirilor, seciilor i serviciilor i prin asigurarea alimentaiei bolnavilor. Intendena Spltoria Serviciul tehnic de ntreinere i reparaii Blocul alimentar. Internarea i primirea bolnavilor n spital. Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este hotrtor pentru ctigarea ncrederii lui, factor indispensabil pentru asiguirarea unei colaborri sincere ntre bolnav i personalul de ngrijire, n vederea recatigrii sntii celui internat. Internarea n spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinic, medicul de familie sau cabinetele medicale particulare. Sputalul primete bolnavi i prin transfer de la alte uniti spitaliceti, dac bolnavul aparine profilului su. Cazurile de urgen vor fi primite i fr bilet de internare, chiar dac nu sunt momentan locuri libere n spital. Bolnavii internai sunt nscrii n biroul serviciului de primire n registrul de internri. Tot aici se completeaz i foaia de observaie clinic i datele de identitate. Bolnavul adus la spital va fi dezbrcat i examinat n cabinetul de consultaie al serviciului de primire. Bolnavul va fi examinat de ctre medicul de gard. n acest scop, acesta va culege datele anamnezice de la bolnav sau de la nsoitor, date pe care le va trece imedit n foaia de observaie a bolnavului. Asistenta va ajuta totdeauna bolnavul s se dezbrace, indiferent de boala lui. Dezbrcarea bolnavilor cu extremiti dureroase (fracturi, luxaii, plgi, etc) se va ncepe totdeauna cu partea sntoas i se va termina cu partea bolnav, iar la mbrcare se va proceda n ordinea invers.

Hainele i efectele vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada ct bolnavul va fi internat. La nevoie, hainele vor fi supuse deparazitrii i dezinfeciei nainte de nmagazinare. Dup stabilirea diagnosticului, nainte de a-l duce n secie, bolnavul va fi mbiat i (dac e cazul) deparazitat. Apoi bolnavul va fi mbrcat cu pijama sau cu cmas de noapte, ciorapi i papuci. Peste pijama primete un halat gros, pentru circulie pe coridoare i n salon. Bolnavul astfel pregtit va fi dirijat n secia indicat de serviciul de primire dup carecterul bolii de care sufer, unde va primi patul lui. Evidena i micarea bolnavilor Bolnavii primii n secie sunt nregistrai n condica seciei. Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavului, numrul foii de observaie, timpul de spitalizare cu data internrii i ieirii, diagnosticul, starea la ieire, precum i eventualele observaii. Foile de observaie reprezint dosarul de spital al bolnavului. Ele sunt administrate de ctre asistent. Foaia de observaie este un document practic, util, pe baza cruia se dirijeaz tratamentul bolnavului, dar n acelai timp este i un document tiinific i medico-legal. Din acest motiv pstrarea foilor de observaie n bune condiii este absolut necesar. Foile de observaie ale aceluiai salon vor fi inute n aceeai map, ntr-un loc inacesibil bolnavilor, cci unele date cuprinse n foi, ar putea fi interpretare greit de ei i i-ar demoraliza. Coninutul foilor de observaie constituie obiectul secretului profesional, motiv n plus deci pentru a fi pstrate n siguran. Asistenta va trece n foaia de observaie rezultatul tuturor examinrilor de laborator, care s-au executat. La plecarea bolnavului, medicul de salon ncheie evoluia bolii descriind epicriza, definitiveaz diagnosticul, adnotnd indicaiile date i menioneaz starea n care bolnavul a prsit spitalul. Iesirea bolnavilor din spital Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar ef de secie. Asistenta va fixa mpreun cu bolnavul ora plecrii, pentru a-i putea asigura alimentaia pn n ultimul moment. Va verifica mai departe dac hainele cu care a sosit bolnavul sunt corespunztoare anotimpului. Asistenta aprofundeaz cu bolnavul indicaiile primite de la medic i cuprinse n biletul de ieire. Va lmuri n special prescripiile referitoare la regimul dietetic, insistnd asupra 3

variabilitii posibile de alimentaie n cadrul regimului, precum i modul de preparare a alimentelor prescrise. Transferul bolnavilor n cursul tratamentului se ivete adesea necesitatea ca bolnavul s fie transferat de la o secie la alta (interne chirurgie) sau de la un spital la altul (maternitate infecto-contagioase). n ambele cazuri, transferarea se face n baza nelegerii ntre cele dou uniti. n legtur cu tranferarea bolnavului, asistenta are urmtoarele sarcini: Pregtirea documentaiei pentru medicul salonului, n vederea ncheierii evoluiei bolii, formulrii epicrizei, ntocmirii biletului de transfer, copierea foii de observaie i rezulattelor analizelor de laborator, pentru a fi trimise sper orientare mpreun cu bolnavul. ntiinarea familiei despre trecerea bolnavului n cealalt unitate Pregtirea bolnavului pentru transport (igien, medicaie, tratament executat pe ziua respectiv) Scoaterea bolnavului din tabelul de regimuri i condica de medicamente nsoirea bolnavului pn la secia sau spitalul unde acesta a fost transferat, acordndu-i ngrijirile necesare pe drum, dac starea lui ar necesita acest lucru. Asistenta va avea grij s ia imediat napoi inventarul rmas asupra bolnavului precum i pturile i perna de pe targ.

SCHEMA SERVICIULUI DE PRIMIRE A BOLNAVULUI

pa zitare De ra re De ra zb ca im ie ba re e xam re ina Im bracare Se ctie d e spita l

Intrare

Inre tra gis re

Efe le cte bolna lui vu

Ma zie pe ga ntru le rie c nje urata

De zinfe ctia si Mag ziepe a ntru de razita a pa re ha le ine e cte fe lor bo vului lna

Asigurarea condiiilor de igien i confort

1. Patul i anexele sale a) Calitatile patului Sa fie comod Sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort ale pacientului, cat si ale personalului de ingrijire: lungime 2m, latime 80-90 cm, de la podea pana la saltea, 60 cm sa-i permita pacientului sa se poate misca in voie

usor de manipulat si de curatat calitatile somierei (partea principala a patului) b) Tipuri de paturi pat simplu, cu somiera pat cu somiera mobila pat ortopedic are cadranul somierei confectionat din mai multe bucati (3/4 bucati) pat universal ptr tratament ortopedic cu somiera mobila c) Accesoriile patului salteaua confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucati din burete, material plastic care se curtata si se dezinfecteaza mai usor pernele trebuie sa fie in numar de doua: una umpluta cu par de cal, iarba de mare si una din burete, material plastic sau puf ; dimensiuni: 55cm / 75 cm patura confectionata din lana moale, trebuie sa se poata spala usor lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi; lenjeria necesara doua cearsafuri, doua fete de perna, o aleza, musama; cearsaful sa fie dintr-o singura bucata cu dimens mari sa poata fi fixat sub saltea; 6 sa fie confectionata din sarma inoxidabila, puternica si elastica, bine intinsa

musamaua conf din cauciuc sau material plastic cu rol de a proteja salteaua de diferite dejectii; dimensiuni:150cm / 110cm aleza acopera musamaua , confectionata din panza va fi cu 15-20 cm mai lata decat musamaua ptr a o acoperi perfect

fata de perna confectionata din acelasi material ca si restul lenjeriei; se va incheia cu snur in partea laterala sau fara snur, cu deschizatura suprapusa; utilaj auxiliar sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de invelitoare;

2. Pregatirea si schimbarea patului

Pregatirea patului fara pacient Materiale necesare cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne; Efectuarea se indeparteaza noptiera de langa pat se asaza un scaun cu spatar la capatul patului pe scaun se asaza, in ordinea intrebuintarii: lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect cearsaful se asaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus; se introduce cersaful adanc sub saltea la ambele capete Se executa coltul persoana asezata cu fata spre capatul patului; cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata 7

 se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei; se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute Daca este nevoie, se asaza musamaua si se acopera cu aleza. se asaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura; marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura. daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime se asaza pernele introduse in fetele de perna curate Pregatirea patului cu pacientul in pat Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat are loc in cazurile in care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat. Obiectivele pentru pacient si asistenta: Pacientul sa prezinte: o stare de bine; confort fizic si psihic; stare de igiena permanenta; Pentru asistenta este o ocazie de: a comunica cu pacientul; de a-i da posibilitatea pacientului sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca; de a-l observa; de a-l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile; de a-i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare si odihna Materialul necesar: acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: paravan, sac de rufe, eventual - lenjerie de corp curata si material pentru a spala pacientul daca s-a murdarit; Mediul inconjurator: evitarea curentilor de aer, asigurarea intimitatii, asigurarea masurilor privind asepsia Pacientul se informeaza asupra procedeului; se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri; i se solicita cooperarea a) Procedura (executia) 8

 Pacientul poate fi intors in decubit lateral. In acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente: cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului; pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura; marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejur asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinandu-i capul pe antebrat apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie; se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor pacientul se mentine acoperit; asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi Pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept Schimbarea cearsafului de sub patura

Asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului;

 Pacientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si deruleaza cearsaful curat. b) Schimbarea alezei Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului, descrisa mai inainte, sau folosind metoda urmatoare: b) ridicarea pacientului cu ajutorul umarului Este o metoda recomandata cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda. Metoda se efectueaza cu ajutorul a doua asistente: - asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptul bazinului pacientului - asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute - cele doua asistente isi apleaca coloana spre pacient, incearca sa-si largeasca baza de sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii - asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului - asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel incat bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor; - apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul cat mai mult sub coapsa pacientului. - mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului mai sus de pacient asigurand un suport in momentul ridicarii - la comanda uneia se incepe ridicarea pacientului ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea pe piciorul aflat inpartea cefalica a patului - in mom asezarii pacientului asistentele isi flecteaza din nou genunchii ,coloana vertebrala coboara si aseaza pacientul confortabil b2) cand pacientul nu poate sa coopereze - asistentele deoparte si de alta a patului , se apleaca spre pacient, mentinand coloana dreapta si cu baza de sustinere larga - bratele din partea cefalica a patului se aseaza in jurul spatelui pacientului cat mai aproape de linia bazinului - braele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainele asistentelor se unesc 10

- pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept - la comanda unei asistente se efectueaza ridicarea pacientului, ridicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situat spre partea cefalica ATENTIE Protejarea coloanei vertebrale si a musculaturii abdominale se realizeaza prin flectarea genunchilor si coborarea coloanei , mentinand spatele drept.

Poziiile bolnavului n pat. Mobilizarea i transportul bolnavului.

Schimbarile de pozitie ale pacientului Indicatii Schimbarile pasive se efectueaza la pacientii: adinamici, imobilizati, inconstienti, paralizati, cu aparate gipsate etc. Principii de respectat Sunt necesare 1 sau 2 asistente Prinderea pacientului se face precis si sigur cu toata mana, asezand palma pe suprafata corpului pacientului astfel incat suprafata de contact sa fie cat mai mare; Asezarea asistentei cat mai aproape de pat cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare; Genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata; Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale si asupra corpului vertebrei, permitand asistentei sa utilizeze forta muschilor membrelor inferioare, impulsionand toata energia ei spre picioare. Miscari pasive mai frecvente: 1. intoarcerea pacientului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi; 2. asezarea pacientilor in pozitie sezand 3. readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna active le executa pacientul singur pasive sunt efectuate cu ajutorul asistentei

11

a) Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt; asistenta se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii; se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii. b) Readucerea in decubit dorsal din decubit lateral se face de catre doua asistente ambele se asaza pe aceeasi parte a patului, la spatele pacientului asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila cea apropiata de suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului cu mainile ramase libere ele intorc pacientul

c) Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand Vom exemplifica trei metode: c1) c2) 12 asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana intre omoplatii acestuia pentru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin marginea patului

asistenta se asaza la marginea patului cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinandu-i capul pe antebrat.

c3) in cazul pacientilor aflati in stare grava- se realizeaza de catre doua asistente asistentele se asaza de o parte si de alta a patului ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului cu cealalta mana prind pacientul sub axila se executa de catre doua persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt indoaie bratele pacientului peste abdomen introduc mana dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc isi flecteaza genunchii la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului Schimbarea din pozitia sezand, in decubit dorsal se face mai usor schimbarea pacientului din pozitie sezand in decubit dorsal, folosind forta membrelor inferioare OBSERVATIE d) Ridicarea pe perna

13

pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea corpuluji asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului

IMPORTANT DE RETINUT explicati intotdeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie confortabila Mobilizarea pacientului Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei. Obiectivele urmarite Normalizarea tonusului muscular Mentinerea mobilitatii articulare Asigurarea starii de bine si independenta pacientului Stimularea metabolismului Favorizarea eliminarii de urina si fecale Stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor Principii de respectat Mobilizarea se face in functie de: Natura bolii Starea generala Tipul de reactivitate a pacientului Perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare si anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de raspunsul fiziologic al pacientului Exercitiile se fac inainte de mese 14

Pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de respiratie De asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii de relaxare

Observatie momentul in care se incep mobilizarea si scularea din pat, precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic - executarea in bune conditii tine de competenta asistentei Pregatiri Pregatirea materialelor se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat, papuci, fotoliu, carje) Asistenta il formeaza: procedeu, scop Ii controleaza pulsul, tensiunea arteriala, observa starea pacientului, expresia fetei; de asemenea se poate determina gradul de flexie a articulatiei cu goniometrul Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea pacientului; mobilizarea se face progresiv, crescand treptat gama de miscari; se incepe cu: Miscarea capului miscari pasive si active Miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei) Miscarea si schimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de flexie si extensie, pacientul pastrand pozitia de decubit Important: Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie. De asemenea se poate asocia cu efectuarea unor masaje a) Asezarea in pozitie sezand, la marginea patului a1). Modalitatea de asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului Asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunchii flectati Introduce o mana la spatele pacientului sub omoplat iar cealalta mana, sub regiunea poplitee Pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbratisand gatul asistentei sau al asistentului; 15

O data cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor inferioare intr-un unghi de 90grd si se urmareste pozitie corecta a coloanei acestuia

a2). Metoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mainile. Pozitia asistentei este aceeasi, doar ca Asaza bratele pacientului peste abdomen Membrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa Apoi, asistenta aseaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand, in continuare, ca mai sus; Prima asezare a pacientului in pozitie sezand, la marginea patului, sa fie numai de cateva minute, sa fie numai de cateva minute, sa se masoare pulsul; In zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungi b) Asezarea in fotoliu Asezarea pacientului in fotoliu: Asistenta asaza fotoliul cu marginea laterala lipita de marginea patului Pune un pled pe fotoliu Imbraca pacientul cu halat si ciorapi Aduce pacientul in pozitie sezand la marginea patului, dupa metoda cunoascuta Asistenta se asaza in fata pacientului si introduce mainile sub axilele acestuia Pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii asistentei Asistenta ridica pacientul in picioare si, intorcandu-l cu spatele catre fotoliu, il asaza incet in acesta Il acopera cu pledul Sub picioare, se poate aseza un scaunel Cand sunt 2 asistente, acestea introduc mana de langa pacient sub axila acestuia si-l ridica in picioare Apoi, rotindu-l, il aseaza in fotoliu si-l acopera

16

c) Ridicarea in pozitie ortostatica Dupa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa pacient sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si-l ridica. Asistenta se asaza, in fata pacientului, care sta in pozitie sezand, la marginea; Fixeaza, cu genunchii ei, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de sub axile; Pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia Prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului Prevenirea i ngrijirea escarelor de decubit Semne Subiective; Obiective Prurit; eritem (Stadiul I) Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund) Stadiul II Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os Stadiul III Mijloace De Prevenire Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a asistentei medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune indelungata. Principiile tratamentului preventiv: a) Schimbarea de pozitie Evita imobilizarea Se schimba pozitia la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza: - orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD Aspectul cutanat Zonele de masaj Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp 17

b) Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect

 Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie c) Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor Saltele speciale Perne de diverse dimensiuni si forme Colaci de cauciuc Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2 Talc pe panza d) Alimentatie si hidratare echilibrata Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea, de asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. In ceea ce priveste hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 de ore. e) Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate Prin masaj Obiective - Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala - Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee - Rehidrateaza pielea - Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta sa-si regaseasca forta si energia Indicatii - Pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc - In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse Principii - Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s-a schimbat patul - Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere, de jos in sus, iar la ceafa si umeri invers, de sus in jos, si circular spre exterior - Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata 18

- Masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute Contraindicatii - Nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau cu septicemie Materiale necesare - Unguent Instalarea pacientului - Se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie variabila, in functie de zona si, in acelasi timp, confortabila pentru asistenta medicala Prin utilizarea alternativa de cald si frig - se face in loc de masaj Obiective - Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie si o vasoconstructie locala Indicatii - Escare stadiul II Pozitia bolnavului - Ca la masaj Materiale necesare - Cuburi de gheata si apa calda Tehnica - Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obtine o vasoconstrictie - Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o vasodilatatie - Se face de 3-4 ori Tratament - Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de gentiana; pentru stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor; pentru stadiul III, pansamente - General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii generale

COMPLICATII 19

infectii locale ale plagii septicemie

CAPTAREA DEJECTILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ELIMINAREA - este necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare rezultate din metabolism. Eliminarea se realizeaza prin: urina, scaun, transpiratie, menstruatie, varsaturi, sputa 1. URINA - solutie apoasa prin care sunt eliminate substante toxice rezultate din metabolism MANIFESTARI DE INDEPENDENTA(normale) MICTIUNEA - actul fizilogic constient de eliminare a urinii. DIUREZA - procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24 ore - frecventa - nou nascut-fecvent - copil 4-5/zi - adult-5-6/zi - varstnic 6-8/zi - ritmul - ziua mai recent, noaptea de 3 ori mai putin - culoare - galben deschis - diluata - galben inchis - concentrata - miros aromatic - la consumul de fructe - amoniacal - fermentatie alcalina - diabet - ph 4,5 usor acid - cantitate - nou-nascut 300 ml/24 ore - copii 500-1200/24 ore - adult 1200-1800ml/24 ore MANIFESTARI DE DEPENDENTA ISCHIURIE - incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul POLIURIE - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500 ml/24 ore ( apare in boli infectioase, pneumonie, colici renale, in diabet zaharat OLOGURIE - scaderea cantitatii sub 5oo ml/24 ore ( apare in deshidratari, transpiratii 20

abundente, diaree acentuata, hemoragii) DISURIE - eliminarea urinii cu dificultate si durere ( hipertrofie de prostate, inflamatii acute ale uretrei) HEMATURIE - prezenta sangelui in urina ANURIE - lipsa urinei in vezica urinara - din cause renale POLAKIURIE - senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de urina emisa f.mica ( cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine) NICTURIE - inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii ALBUMINURIE - prezenta proteinelor in urina GLICOZURIA - prezenta glucozei in urina ENUREZIS - eliminare involuntara de urina pe timpul noptii HIPERSTENURIE - urina concentrata HIPOSTENURIE - urina f. diluata MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI - colectarea urinii se face pe 24 ore de la 8 dimineata pina a doua zi la 8: prima urina se arunca, se colecteaza toate urinile pina a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisi - bolnavul va fi educat sa urineze, numai in urinar si sa nu arunce urina - se vor eticheta cu numele bolnavului si salonul - se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa in 24 ore - se noteaza cifric , grafic pe foaia de observatie cu pix albastru sau galben, socotindu-se pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura 100 ml urina - examenul sumar de urina: - albumina = A negativ - puroi = P negativ ++ ++

- urobilinogen = Ubg absent +++ - pigmenti biliari = Pig.bil absent +++ - zahar = Z negativ pozitiv - densitate = D - acetone = AC 1015-10200 absent pozitiv

- sediment urinar = sed nimic patologic sau se descrie ceea ce se vede la microscop 21

2. SCAUNUL - resturi alimentare rezultate in urma procesului de digestie, eliminate din organism prin defecatie. DEFECATIE - eliminarea materilor fecale prin anus - frecventa - nou-nascut1-2 ori/zi - adult-1/zi - varstnic 1-2/zi - orarul - ritmic, la aceasi ora - cantitate - 150-200 gr - forma cilindrica - consistent - pastoasa sau omogena - miros fecaloid MANIFESTARI DE DEPENDENTA DIAREEA - scaune frecvente de consistenta pastoasa, lichida sau semilichida Cauze: tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres - frecventa - 3-6 ori/zi (enterocolite), 80-100/zi (holera) - culoare - galben-aurie, verde, rosu, negru-lucios-moale (hemoragii digestive) - consistent - scazuta cu frecventa mare, lichida-apoasa, moale - apar semne de deshidratare: oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi, tegumente si mucoase uscate, colica ( durere) abdominala, durere la nivelul anusului CONSTIPATIA - caracterizat prin scaune rare 1 la 2-4 zile sau mai mult - cauze: afectiuni gastro-intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca, emotii puternice, lipsa exercitiului fizic - cantitate redusa - forma - bile dure, masa fecaloida abundenta METEORISM - acumulare de gaze in intestin FLATULENTA - eliminarea frecventa a gazelor din intestin TENESME - senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale FECALOM - acumulare de materii fecale in rect ILEUSUL- suprimarea completa de materii fecale si gaze RECOLTAREA SCAUNELOR 22

Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare Notarea scaunelor: - normal - I linie verticala - moale - / linie oblica - diareea, apos ,,-,, linie orizontala - mucus - ,, X,, - puroi - ,,P,, - sanguinolent - ,,S,, - melena - ,,M,, - se noteaza nr.scaunelor, urmat de semnul conventional ( 12 scaune diareice) 3. SPUTA - totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse EXPECTORATIA - eliminarea sputei din caile respiratorii - culoare - rosie sangvilolenta, aerata si spumoasa , in hemoptizie si cancer pulmonar - alba perlata-in astm bronsic - roz in edem pulmonar - ruginie ca si sucul de prune in pneumonii - rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar - miros fetid( urat) in TBC pulmonar - fetiditate penetranta in gangrena pulmonara - miros de pai umed-in supuratii pulmonare - consitenta - spumoasa, aerata, gelatinoasa viscoasa , lichida HEMOPTIZIE sputa cu sange CAPTAREA SPUTEI - materiale necesare: scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane, foaie de temperatura - pregatirea psihica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu inghita sputa - se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului - captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului - sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul 23

- la indicatia medicului se trimite la laborator - se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa colectata in vasul gradat in 24 ore 4. MASURAREA SI NOTAREA VARSATURILOR VOMA = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal - frecventa ocazionala - in intoxicatii alimentare - frecvente - in bolile de stomac - incoercibile - in sarcina, la alcolici - orarul matinale - sarcina, alcoolici - postprandial - bolnavii psihici - tardive-la 2-3 ore de la alimentatie-ulcer gastric - continutul - alimentare - mucoase apoase, la alcoolici - biliare - sangvinolente - hematemeza, zat de cafea in H.D.S - culoare albicioasa ( hiper - aciditate gastrica) - galben-verzuie in varsaturi biliare - rosu cu singe nedigerat in ulcer gastro-duodenal - simptome care insotesc varsatura: durere abdominala, deshidratare MATERIALE NECESARE: - 2 tavite renale - 1 pahar cu apa - musama ,aleza - prosop

TEHNICA - se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral - se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama-aleza - asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul 24

varsaturii - la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pahar cu apa pt clatirea gurii - varsaturile pot fi colectate intr-un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia acestuia vor fi duse la laborator insotite de datele bolnavului ( data, mune, varsta, salon) - se face reorganizarea locului de munca si se va supraveghea bolnavul - se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr.varsaturilor - varsaturile: alimentare cu pix albastru Bilioase cu pix vede Cu continut sangvinolent cu pix rosu 5. TRANSPIRATIA - fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderile de caldura prin glandele sudoripare SUDOARE - solutie apoasa DIAFOREZA - transpiratie abundenta determinata de temperatura mediului ambiant, efort fizic si intelectual, starea fiziologica a organismului - localizare - generalizata, in palme si plante ( picioare) - miros puternic , variaza in functie de alimentatie, temperatura , igiena 6. MENSTRA = pierdere temporara sau periodica de sange prin organele genitale feminine, apare la femeile sanatoase 28-30 zile MENARHA - prima menstra, apare la 11-14 ani, - evolutie fara dureri, doar o usoara jena - durata-3-5 zile - miros - dezagreabil AMENOREE - absenta menstruatiei DISMENOREE - menstruatii dureroase METRORAGII - hemoragii neregulate intre 2 menstre succesive MENORAGII - hemoragii prelungite OLIGOMENOREE - intervale lungi intre menstre HIPOMENOREE - cantitate redusa de menstra HIPERMENOREE - cantitate crescuta de menstra 25

LEUCOREE FIZIOLOGICA - glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital faa de infecii LEUCOREE PATOLOGICA - lichidul devine abundent si se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri iritante, culori si aspect diferit ( muco-purulenta in infectii, rosie apoasa in tumori)

TIPURI DE ALIMENTAIE Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea hranei pacienilor. Alimentaia poate fi: activ (atunci cnd pacientul se alimenteaz singur) sau pasiv (atunci cnd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt persoan s-l hrneasc). De obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este asistenta medical. Ca mod de asigurare a hranei, alimentaia se clasific n: a. alimentaie natural, atunci cnd hrnirea se face natural, respectnd toate segmentele tubului digestiv; b. alimentaie artificial, atunci cnd substanele nutritive sunt introduse n organism prin dou ci: direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul sondelor; parenteral (cu ajutorul perfuziilor). ALIMENTAREA PASIVA - se face cnd starea general a bolnavului nu i permite s se alimenteze singur. - scop - hrnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav . PREGATIREA MATERIALELOR: - tava , farfurii, pahar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz, can cu sup, tacmuri. - asistenta va purta un halat de protecie, prul aejat sub bonet, splarea minilor. PREGATIREA BOLNAVULUI: 26

Aezarea bolnavului n poziie seznd, cu ajutorul rezematoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia. - protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul gtului. - adaptarea msuei la pat. - aezarea alimentelor astfel nct bolnavul s vad ce i se introduce n gur. SERVIREA MESEI: - verificm temperatura alimentelor . - asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu linguria sau cu cana cu cioc, alimentele solide se taie buci mici i se vor administra pe rnd. - dup alimentare, bolnavul se sterge la gur , se ndeparteaz resturile alimentare , se schimb lenjeria dac s-a murdrit. - pacientul se aeaz ntr-o poziie comod , se aeriseste salonul. ALIMENTAREA ARTIFICIAL - const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale. - scop: hrnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul digestiv, cei cu negativism alimentar. 1. PRIN SONDA GASTRIC Prin sond, alimentele se pot introduce ntr-o form prelucrat la nivelul stomacului (prin sondaj gastric) sau la nivelul intestinului subire (prin sod intestinal). Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enteral este preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea tubului digestiv i reprezint o alternativ mai economic dect alimentaia parenteral. MATERIALE NECESARE: material de protecie, alez, prosoape, sond EINHORN sau FAUCHER, seringi de 5 sau 10 ml, tavi renal,pens chirurgical, lichid alimentar prescris de medic, plnie. - lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la 500 ml.

27

- se introduce sonda ( cu mna dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe un creion, se cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc se introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s inghit, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este mpins foarte atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar), se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii. - la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal i se menine 4-6 zile , raia zilnic se administreaz 4-6 doze foarte ncet. 2. PRIN GASTRO-STOM - deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele printr-o sond n scopul alimentrii (in cazul n care calea esofagian este ntrerupt). - se aplic n cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaii cu substane caustice. - alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei plnii. - cantitatea introdus odat nu va depasi 500 ml. - tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie pastrat uscat .acoperit cu un unguent protector i antimicrobian i va fi pansat steril. 3. PRIN CLISM - materiale necesare: irigator cu canul. - alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Ringer sau glucoz 47%. 4. PE CALE PARENTERAL Alimentaia parenteral este o alternativ pentru pacienii a cror stare nu permite utilizarea cii digestive. n cazuri particulare, ea poate fi folosit i paralel cu alimentaia natural pentru suplimentarea nutrienilor. Substanele folosite n alimentaia parenteral sunt variate i au drept scop, pe de o parte asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului celular, iar pe de alt parte, meninerea echilibrului hidromineral i acido-bazic. - const n introducerea pe cale intravenoas de soluii izotone sau hipertone (glucoz, 1020-33-40%, fructoz 20%), soluie de dextran. - planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii pe 24 ore i a raiei de lichide. ALIMENTATIA INADECVATA

28

SURPLUSUL n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului organismului. motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt: stresul, anxietatea, tulburri psihice, dezechilibru endocrin. MANIFESTARI DE DEPENDENTA INDICELE PONDERAL greutatea corporal cu 15-20% mai mare dect greutatea ideal. BULIMIE - senzaie de foame exagerat. POLIFAGIE - nevoia exagerat de a mnca i absena sentimentului de saietate. GREURI I VRSTURI. RATIA ALIMENTARA Oricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i menine energia indispensabil unei bune funcionri. O alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i asigurrii tuturor funciilor organismului n condiii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine, ap, sruri minerale. RAIA ALIMENTAR se msoar n calorii. HIDRAII DE CARBON ( GLUCIDELE) - reprezint sursa principal energetic a organismului (substana organic natural, constituind zaharurile) care conine carbon hidrogen si oxigen. - digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitile calorice ale organismului s se asigure prin hidraii de carbon dac nu exist contraindicaii n ceea ce privete aportul lor (diabet zaharat; obezitate). - la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni hepatice i renale. - necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore. PROTEINELE - reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind substanele distruse prin uzur fiziologic sau patologic.

29

- reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a fermenilor i a hormonilor. - aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de esutul vascular i conjunctiv) hepatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare de edeme . - creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii, postoperator. - necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore. - scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile. LIPIDELE( grsimi) - au valoare caloric mare, alimentele pe acest baz au caliti energetice mari ntr-un volum mic. - pe lnga rolul lor energetic , sub form depozitar reprezint rezervele de energie ale organismului i esutului de susinere pentru organele interne. - raia de grsimi se va reduce n cazul tulburrilor n metabolismul lor, n insuficiena glandelor care intervin n digestia i metabolizarea lor (insuficiena pancreatic, hepatic, diabet zaharat, obezitate. - raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie , hipertioidism (datorit arderilor exagerate). - necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore. VITAMINE - sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului. - nevoia de vitamine crete n mbolnavirilor). - necesitile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor salatelor i sucurilor de fructe. - necesar - vitamina C 150mg - vitamina B1 25 mg - vitamina B6 6 mg - vitamina K 20 mg - vitamina PP 8 mg timpul activitii celulare exagerate (majoritatea

30

APA I SRURILE MINERALE - n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism. - srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare. - satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional, altfel organismul rmne n deshidratare hidro-mineral. - necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lichide ingerate i arderea hidrailor de carbon i a grsimilor. - odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale. - necesar 2500-3000 ml ap 24 ore, 4 g Na 24 ore, 3-4 g K 24 ore, 2 g Ca 24 ore., 0,15 g Mg 24 ore, 18 mg Fe 24 ore, 6 g Cl-24 ore. FACTORI CARE INFLUIENTEAZA SATISFACEREA NEVOII BIO: - vrsta i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile n funcie de perioada de cretere i dezvoltare, copil , adolescent, adult... - activiti fizice i psihice - cu ct activitatea muscular este mai mare cu att crete metabolismul i implicit aportul alimentar. - orarul i repartizarea meselor. - calitatea dentiiei i a mucoasei bucale. PSIHO - emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de hran astfel c unii indivizi i pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente. - anxietate: harnirea este strns legat de satisfacerea unei nevoi de securitate (dragoste, bunstare). SOCIO: - climatul iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive), iar vara sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lichide. - cultura-alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei culturi. - srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii. - religia: postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc, cafea alcool, dar i servirea dup un anumit ritual. 31

MANIFESTARI DE DEPENDENTA ANOREXIE - lipsa poftei de mncare. DISFAGIE - greutate n nghiire. DEPRINDERI ALIMENTARE - greeli n prepararea i alegerea alimentelor, orar nesatisfcator al meselor (3 mese principale, 2 gustri, 8 ore repaus nocturn). HIDRATARE consum de lichide n funcie de nevoi. Regimuri alimentare Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea alimentelor ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice cand scade numrul de calorii din alimentatie (recomandate in obezitate) si hipercalorice cand este necesara cresterea numrului de calorii in alimentatie (la subnutriti). Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de imbolnavirii, fiind prescrise de medic. Denumirea regimului 1. Hidric Valoarea calorica Hipocaloric Hipoglucidic Hipolipidic Hipoprotidic 2. Hidrozaharat Hipocaloric Hipoprotidic Hipolipidic Normoglucidic

Alimente componente Ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina, zeama de orez, supe limpezi de legume, supe diluate de carne, degresate, apa fiarta si racita. Ceaiuri indulcite, zeama de compot, sucuri de fructe indulcite, zeama de orez cu zahar.

Indicaii -se aplica in diaree acuta , gastrita, in primele zile dupa operatii -se aplica in hepatita acuta, in perioade febrile, in infartul de miocard, colecistita ( inflamatia vezici biliare), insufiecienta renala acuta

32

3. Semilichid

Hipocaloric Normoglucidic Hipoprotidic Hiposodat

Supecreme de legume, supecreme de -se aplica in ciroza fainoase, terciuri si pireuri de legume, fructe coapte, sufleuri de fainoase sau din branza de vaci. hepatica, in perioada icterica a hepatitei, varice esofagiene

4. Lactat

Hipocaloric Hipoglucidic Normohipoprotidic Normohipolipidic

10002000 ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau smantana.

-se aplica in prima faza a ulcerului gastro duodenal, in primele zile dupa hemoragia digestiva

5. Lactofainos vegetarian 6. Hepatic

Normohipercaloric Normoglucidic Normohipocaloric Normoprotidic Normoglucidic Hipolipidic

Lapte, branza de vaci, cas, oua moi, sufleuri,pireuri de legume cu lapte si unt, smantana, frisca, fainoase cu lapte. Iaurt, branza de vaca, cas, urda, carne slaba fiarta, albus in preparate, paine alba prajita, fainoase, legume cu celuloza fina, piureuri, sufleuri, fructe coapte, gelatina, compot pasat, bezele, biscuiti de albus, supecreme de legume, supe de fainoase, unt 10 gzi, ulei 20gzi. Branza de vaci, cas, urda, galbenus de ou, frisca,paine alba fara sare,fainoase cu nuci si zahar, salata de cruditati cu ulei, piureuri, soteuri, mancaruri cu sos, budinci, fructe crude, coapte, compot,prajituri cu mere, smantana, supe de legume, supe de fainoase, sosuri dietetice. Iaurt, branza de vaci, branza nesarata, 33 indicat in bolile hepato-biliare

7. Renal

Normohipercaloric Hipoprotidic Hiperglucidic Normohiperlipidic Hiposodat

indicat in bolile cardiovasculare si renale

8. Cardio-

a)Normocaloric

indicat in bolile

vascular

Normoglucidic Hipoprotidic Hiposodat b)Normohipocaloric Normoprotidic Normohipoglucidic Hipolipidic Hiposodat

supecrema de legume, terciuri de fainoase cu lapte, piureuri de legume, fainoase cu lapte, carne fiarta si tocata, aluat fiert, papanasi; Lapte in preparate, iaurt, branzeturi nefermentate, carne slaba fiarta, friptura la cuptor, paine alba fara sare, legume, piureuri, sufleuri, fructe crude sau coapte, compot, aluat fiert, aluat de tarta, biscuiti, dulceata, unt 10gzi, ulei 30gzi. 1500 ml zi ceai neindulcit. 300 g branza de vaci. Lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere. Lapte, paine, cartofi, peste, fainoase, legume (cantarite in raport cu toleranta la glucide);180, 200, 250 g carne, mezeluri, branzeturi, peste, oua, supe de carne, supe de legume, sosuri fara faina, unt, frisca, ulei.

cardiovasculare si renale

9. Hipocaloric

a)zero calorii b)240 calorii c)400 calorii d)600 calorii Normoglucidic Normohiperproteic Normolipidic

10. Diabetic

- indicat in diabet zaharat - alimentele permise vor fi cantarite in mod obligatoriu

Regimul este fcut pentru fiecare caz n parte, bazat pe datele fiziopatologice i componentele individuale ale bolnavului. Zilnic, asistenta verific dac meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu regimul prescris, asigurnd astfel fiecrui bolnav alimentaia corespunzatoare. Pentru stabilirea unei alimentaii dietetice ct mai variate, trebuie cunoscute echivalentele cantitative i calitative ale diferitelor principii alimentare. Pe acestea se bazeaz nlocuirea unora cu altele n anumite situaii: 100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tiei, 450g fructe uscate, 200g pine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g fructe proaspete.

34

100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de viel sau pasre, 650g pete sau 400g brnz. 100g lipide se cuprind n aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untur de porc.

Foaie de alimentatie pentru ziua Tipul de regim Felul regimului Total H HZ HZL LF LFV Cr. M SA Sp Cm MEDIC Hidric Hidrozaharat Hidrozaharat lactat Lactofainos Lactofainos vegetarian Cruditati Mixt Supraalimentatie Special Comun luna Nr. portii 110 10 20 15 20 16 3 10 2 4 10 Asistenta sefa anul Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta

ntreinerea i pstrarea instrumentarului medical Definiie : Totalitatea instrumentelor care se folosesc n scopul examinrii clinice i de laborator Scop : tratamentul i ngrijirea bolnavului n practica medical exist un numr restrns de instrumente folosite n examinri i tratamente curente. La acestea se adaug instrumentele specifice fiecrei secii. Instrumentele medicale sunt confecionate din diferite metale, sticl, cauciuc sau materiale plastice,

35

Asistentei medicale i revine sarcina de a ntreine n mod corespunztor aceste instrumente. Pstrarea se face n dulapuri speciale, curate sau sterilizate ca s poat fi utilizate imediat. 1. Instrumente i materiale pentru msurarea i notarea funcilor vitale i vegetative Termometrul

Tensiometru cu manometru

Stetoscopul biauricular Se utilizeaz pentru ascultarea zgomotelor produse de trecerea aerului n cile pulmonare; zgomotele produse de activitatea inimii i a arterelor mari. Dup utilizare olivele se dezinfecteaz cu alcool

36

Este utilizat pentru msurarea tensiunii arteriale

Stetoscop monoauricular - Utilizat la ascultarea btilor cordului fetal B.C.F. (intrauterin) Dup ntrebuinare se terge cu alcool sanitar

Taliometru

37

Pelvimetrul - Pentru msurarea diametrului bazinului Se dezinfecteaz dup utilizare Se pstreaz n dulapul de instrumente

Tvia renal

38

2. Instrumente i materiale pentru efectuarea de splturi, sondaje i clisme Sonda gastrica Faucher - Se utilizeaz pentru evacuarea coninutului stomacului, pentru splturi gastrice; mai rar n alimentaia artificial

Sonda duodenala Einhorn - Pentru sondajul duodenal i pentru alimentaia artificial Capteaz bila din vezica biliar

39

Sonde uretrale - Se prezint sub diferite mrimi Folosite pentru a fi introduse n caviti naturale ale organismului, pentru evacuarea unor produse i pentru drenarea vezicii urinare Se folosesc sonde unifolosibile sau perfect sterilizate

40

Sonda vezicala Foley - Pentru drenarea vezicii urinare

Sonda vezicala Nelaton - Pentru sondaj vezical la femei i brbai 41

Sonda vezicala Pezzer - Pentru sondaj a demeur (sond permanent)

Sonda vezicala Tiemann - Pentru sondaj vezical la brbai 42

Are vrful curbat

Sonda de intubatie

Flexula, branula, etc

43

Trusa de perfizie perfuzorul

Irigator i canul

Seringa Guyon

44

Urinar

Bazinet

3. Instrumente i materiale pentru igiena plgilor Masuta de tratament

45

Casoleta si cutii

4. Instrumente i materiale pentru efectuarea punciei venoase i capilare Garoul pentru staza venoas

46

Seringa unifolosibil - 1ml, 2ml, 5 ml, 10 ml, 20ml Pentru administrarea insulinei, exista seringi de 1 ml, cu 40 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 1 u.i.) sau cu 20 gradatii (fiecare gradatie corespunde la 2 u.i).

Ace

47

Vacutainere pentru recoltare

sunt din plastic, ceea ce asigura mentinerea sigura a vidului interior si recoltarea exacta a cantitatii de sange necesar pentru determinare dopurile sunt confectionate partial din cauciuc moale, ceea ce permite o buna penetrare a acestora de catre dispozitivele de tip cap-piercer din dotarea aparatelor; in plus este eliminat riscul ruperii acestor dispozitive materialul din care sunt produse dopurile, elimina riscul producerii fenomenului de "improscare" la deschiderea tubului (acest fenomen apare din cauza vidului remanent in tub chiar si dupa ce s-a efectuat recoltarea) pericolul de spargere este minim se pot incinera

48

Cutia Petri - folosit la recoltarea sputei

5. 6. Alte materiale si instrumente folosite pe diferite secii Ciocanul de reflexe - Folosit la examimarea reflexelor osteotendinoase (n neurologie)

Spatula lingual - Pentru examinarea i tratamentul cavitii bucale i a faringelui Dup folosire se cur cu ap i detergent Se sterilizeaz la autoclav sau la Poupinel Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

49

Oglinda frontala ORL - Se folosete n examinrile de otorinolaringologie, faringe, fose nazale, a conductului auditiv extern

Specul nazal - Se folosete n examinrile de otorinolaringologie Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia unde a fost sterilizat

50

Specul auricular Otoscopul - Se folosete la examinarea conductului auditiv extern i a timpanului Se utilizeaz sterilizat Se pstreaz n cutia n acre a fost sterilizat

Departator de maxilare - Se folosete la deprtarea maxilarelor pentru a menine cavitatea bucal deschis. n vederea unor ngrijiri i intervenii n cavitatea bucal, faringe i laringe. Se utilizeaz sterilizat.

Valva vaginal speculul vaginal bivalv - Folosite n explorri de obstetric i ginecologie - tratamente Se utilizeaz pereche i sterilizate (valva vaginal) Se pstreaz n cutia n care au fosr sterilizate

51

Masca de protectie unifolosibila Mnui de cauciuc - Unifolosibile, sterilizate cu raze gamma Folosite n special la recoltri de snge, produse biologice i patologice, n ngrijirea plgilor i n dermatologie

Histerometrul - Se utilizeaz n uter pentru a msura dimensiunile cavitii uterine

Pensa de prins limba - n form de T sau n form de inim Folosite pentru a prinde limba n cazul unor tratamente, ngrijiri ale cavitii bucale i uneori n timpul narcozei (anestezie general) Se utilizeaz sterilizat

52

Masca de oxigen

Pipa gudel - Folosit la bolnavii incontieni n cavitatea bucal, pentru eliberarea cilor respiratorii superioare i a mpiedica sufocarea bolnavului Folosit i la narcoz

53

Eprubeta cu tampon faringian sterin - Pentru recoltarea secreiei faringiene (exudat faringian)

Recipient pentru recoltarea urinei

Coprorecoltor 54

Instrumente chirurgicale
Bisturiu cu lame diferite

Foarfeci chirurgicale

55

Sonda canelata

Pensa anatomica

56

Pensa chirurgicala

Pensa pean

Pensa kocher

Stilet butonat 57

Pensa de prins col uterin

Port ace

Ac reverdin

Ac deschamp

Ac de suturaatraumatic

58

Trocare

Departoare de tesuturi

Chiureta Volkmann

Canula de traheostomie

59

Glucometru

Cantar pediatrie

Defibrilator

60

Infuzomat

Injectomat

Aparat de monitorizare

61

Sterilizatoare Poupinelul

Autoclavul

Materiale Fese

62

Pansamente

63

Msurarea i notarea grafic a funciilor vitale, a nlimii i greutii corporale i notarea lor n foaia de temperatur Evaluarea funciilor vitale Funciile vitale Includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal Cnd se msoar funciile vitale? Cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane Cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc nainte i dup proceduri invazive de diagnostic nainte i dup intervenii chirurgicale nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator i cardiovascular nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile vitale Rolul asistentei n msurarea funciilor vitale S pregateasc material i instrumentar corespunzator i n stare de funcionare S pregateasc pacientul din punct de vedere fizic S pregateasc psihic pacientul S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in functie de sex i vrst S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea pacientului S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale Foaia de temperatur Foaia de temperatur caracteristici: - este parte integrat a foii de observaie - document medical - document stiinific 64

- document medico-juridic - este completat de ctre asistent i raspunde n faa superiorilor i a legii - cuprinde datele personale ale bolnavului , se noteaz: nume, prenume, vrsta, data internrii, diagnosticul de internare, numrul patului, numrul foii de observaie; la externare data i diagnosticul de externare. Msurarea temperaturii Scop evaluarea funciei de termoreglare i termogenez Locuri de msurare axil, plica inghinal, cavitatea bucal, rect, vagin Materiale necesare termometru maximal casolet cu tampoane de vat i comprese sterile recipient cu soluie dezinfectant tav medical lubrefiant alcool medicinal ceas Interveniile asistentei pregtirea materialelor lng pacient pregtirea psihic a pacientului splarea pe mini se scoate termometrul din soluia dezinfectant, se cltete i se sterge cu o compres steril, se scutur. a. pentru msurarea n axil se aseaz pacientul n decubit dorsal sau n poziie seznd se ridic braul pacientului se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei, paralel cu toracele 65

 se apropie braul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui dac pacientul este slabit, agitat, precum i la copii, braul va fi mentinut n aceasta poziie de ctre asistent termometrul se menine timp de 10 minute temperatura axilar reprezint temperatura extern a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joas decat cea central b. pentru msurarea n cavitatea bucal se introduce termometrul n cavitatea bucal, sub limb sau pe latura extern a arcadei dentare pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas se menine termometrul timp de 5 minute msurarea temperaturii n cavitatea bucal este contraindicat la: copii, pacieni agitai, la cei cu afeciuni n cavitatea bucal; pacientul nu va consuma lichide reci sau calde i nici nu va fuma cu cel putin 10 minute nainte de determinarea temperaturii c. pentru msurarea rectal se lubrefiaz termometrul se aeaz pacientul n decubit lateral, cu membrele inferioare n semiflexie, asigurndu-i intimitatea se introduce bulbul termometrului n rect, prin micri de rotaie i inaintare termometrul va fi inut cu mna tot timpul msurrii se menine termometrul 3 minute copiii mici sunt aezai n decubit dorsal, cu picioarele ridicate, sau n decubit ventral temperatura masurat rectal este mai mare dect cea msurat axilar cu 0,4-0,5 grade msurarea temperaturii n rect este contraindicat la pacienii agitai i la cei cu afeciuni rectale d. pentru msurarea n vagin se urmrete aceleai etape ca la msurarea rectal introducndu-se termometrul n vagin este contraindicat n bolile aparatului genital valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilar 66

dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate, se terge cu o compres steril se citete gradaia la care a ajuns mercurul termometrului se spal termometrul, se scutur se introduce n recipientul cu soluie dezinfectant se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur: notarea unui punct pe vertical, corespunzator datei i timpului zilei, socotind, se unete valoarea prezent cu cea anterioar pentru obinerea curbei termice n alte documente medicale se noteaz cifric interpretarea curbei termice pentru fiecare linie orizontal a foii, 2 diviziuni de grad

DE REINUT n mod curent temperatura se masoar dimineata ntre orele 7-8 i dup-amiaz ntre orele 18-19 pentru msurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate i termometre electronice temperatura prezint oscilaii fiziologice: n timpul zilei de 0,5 -1 grad C; temperatura scade dimineaa ntre orele 4-5 ; i crete ntre orele 9-10 a.m. i seara 16-20 la tineri sear este mai ridicat n sarcina, n prima jumatate a menstrei este crescut temperatura n timpul desfurrii unor activiti; efort fizic, digestie etc temperatura prezint oscilaii patologice: hipotermie , hipertermie Msurarea pulsului Scop - evaluarea funciei cardio-vasculare Elemente de apreciat: - ritmicitatea 67

- frecvena - celeritatea - amplitudinea Locuri de msurare - oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, superficial, pedioas Materiale necesare - ceas cu secundar - creion rosu sau pix cu min roie Interveniile asistentei - pregtirea psihic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psihic 10-15 minute - splarea pe mini - reperarea arterei - fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor - numrarea pulsaiilor timp de 1 minut - consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont ca fiecare linie orizontal a foii reprezint patru pulsatii - unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei - consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului Ex.: 05.11.2010 PD =80/minut PS = 90/minut puls regulat Msurarea tensiunii arteriale Scop: - evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor) 68

Elemente de evaluat - tensiunea arteriala sistolic (maxim) - tensiunea arterial diastolic (minim) Materiale necesare - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale: - cu mercur Riva-Rocci - cu manometru - oscilometru Pachon - stetoscop biauricuiar - tampon de vat - alcool - creion rou sau pix cu min roie Metode de determinare - palpatorie - auscultatorie Interveniile asistentei a. pentru metoda auscultatorie - pregtirea psihic a pacientului - asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute - splarea pe mini - se aplic maneta pneumatic pe bratul pacientului, sprijinit i n extensie - se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei - se introduc olivele stetoscopuiui n urechi - se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile - se decomprim progresiv aerul din maneta prin deschiderea supapei, pn cnd se percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime) - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometruiui, pentru a fi consemnat 69

- se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice - se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim - se noteaz pe foaia de temperatur valorile obtinute cu o linie orizontal de culoare roie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur - se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat - n alte documente medicale se nregistreaz cifric: Ex.: T.A. max.=150 mmHg T.A. min.= 75 mmHg - se dezinfecteaz olivele stetoscopului cu alcool b. pentru metoda palpatorie - determinarea se face prin palparea arterei radiale - nu se folosete stetoscopul biauricular - etapele sunt identice metodei auscultatorii - are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare DE REINUT: - maneta pneumatic va fi bine fixat pe braul pacientului - manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea - msurarea va fi precedat de linitirea pacientului - n caz de suspiciune, se repet msurarea fr a scoate maneta de pe bratul pacientului - la indicaia medicului, se pot face msuratori comparative la ambele brae Observarea i msurarea respiraiei Scop Evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului Elemente de apreciat Tipul respiraiei 70

 Amplitudinea micrilor respiratorii Ritmul Frecvena Materiale necesare ceas cu secundar creion de culoare verde sau pix cu pasta verde foaia de temperatur Interveniile asistentei aezarea pacientului n decubit dorsal, fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat se prefer perioada de somn a bolnavului plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui numrarea inspiraiilor timp de un minut consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei pentru fiecare linie orizontal a foii se socotesc 2 resp / min n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii Msurarea i notarea grafic a greutii corporale n foaia de temperatur Scop: a) explorator - aprecierea strii de nutriie a bolnavului, stabilirea necesitilor calorice ale organismului; b) terapeutic stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolilor; Materiale necesare: Cntar antropometric; Foaie de temperatur; Creion, pix sau stilou 1. Pregatirea materialelor necesare: 71

1.1 1.2

Se pregtete foaia de observaie, foaia de temperatur; Se verific exactitatea balanei (cntar) i se pregtesc materialele necesare.

2. Pregtirea bolnavului 2.1. Cntrirea bolnavilor se face ntotdeauna dimineaa, pe nemncate, dup ce bolnavul a avut scaun i a urinat, avnd aceeai hain de spital, i dac e posibil cu acelai cntar. 3. Efectuarea tehnicii propriu-zise Se verific exactitatea balanei cntarului, lsnd vrful indicator mobil s oscileze, pn ce se oprete la vrful indicator fix al punctului zero ; Dac este cazul se echilibreaz balana cu ajutorul sistemului de corecie; Se imobilizeaz acul indicator nchiznd braul balantei; Se aeaz greutile la greutatea aproximativ a bolnavului; Se invit bolnavul s se aeze pe cntar; Se deschide braul balanei i se echilibreaz greutile; Se citesc pe scara cursorului valorile obinute ; Dup cntrire se va scdea greutatea mbracmintei i a nclmintei; Se noteaz in foaia de temperatur greutatea, n kilograme la aduli; Se imobilizeaz din nou braul balanei cu acul indicator mobil. Pentru cntarirea bolnavilor care nu pot fi ridicai din pat se folosesc cntare speciale, care stabilesc greutatea bolnavului mpreun cu cea a patului, din care se scade: taraua patului, a lenjeriei si a cazarmamentului, obinndu-se greutatea real a bolnavului. Alte tipuri de cntare fac corp comun cu patul iar procesul de cntrire este facilitat printr-un mecanism electric. Aceste paturi cntare, se folosesc atunci cnd aportul i pierderile de lichide constituie obiectul permanent i nentrerupt al observaiei bolnavului (hidratarea bolnavului, dializa extrarenal). Bolnavii aduli se cntresc la internare, apoi de dou ori pe sptmn, i n ziua plecrii. n afeciuni nsoite de edeme (insuficien cardiac, afeciuni renale edematoase, n ciroza ascitogen sau alte afeciuni nsotite de hidropizie, bolnavul trebuie cntrit

72

zilnic, concomitent cu notarea lichidelor consumate i a diurezei pentru a ne orienta asupra gradului de retenie lichidian. Bolnavii supusi tratamentului cu ACTH sau cortizon vor fi cntrii zilnic. Pierderile mari de lichide prin vrsturi i diaree determin o scdere a greutii corporale indicnd gradul de deshidratare a bolnavului. Cntrirea este obligatorie n timpul tratamentului cu medicamente diuretice i la bolnavii diabetici. n vederea determinrii metabolismului bazal, greutatea trebuie stabilit precis. 3.11 Pentru cntrirea sugarilor se utilizeaz cntare la care unul din talere este nlocuit cu un coulet sau scaf n care se culc copilul; 3.12 Verificarea lor se face la fel ca i la cntarele antropometrice, gradul lor de sensibilitate este pn la 10 grame; 3.13 Verificarea i corectarea balantei precede cntrirea propriu-zis; 3.14 Sugarul este cntrit fr haine; 3.15 Pe cantar se aeaz un scutec sau o flanel; 3.16 Se va echilibra cntarul cu flanela dup care se face cntrirea n mod obinuit; 3.17 Dac nu putem face echilibrarea cntarului cu scutecul pe el, greutatea acestuia se va scdea obligatoriu, din greutatea masurat; 3.18 n timpul cntririi copilul trebuie sa stea linitit; 3.19 Dac msurarea greutii se face pentru stabilirea cantitilor de lapte supte, nu este nevoie de scderea greutii lenjeriei (ne intereseaz greutatea copilului nainte i dup supt). 3.20 Copiii mai mari, n stare grav, vor fi cntriti mpreuna cu asistenta, urmnd ca imediat dup stabilirea greutii comune, asistenta s se cntreasca singur, calculnd diferena de greutate. 3.21 Greutatea corporal trebuie notat pe foaia de temperatur: 4 la copilul mic: greutatea corporal este reprezentat grafic curba de dezvoltare ponderala a copilului. ngrijirea bolnavului dup tehnic 4.1 Bolnavul este condus pn la pat i instalat ntr-o poziie ct mai comod. 4.2 Se acoper bolnavul cu patura. 73

Reorganizarea locului de munca 5.1 Se aeaz cntarul la locul lui i se face ordine n salon. 5.2 Splarea pe mini. 5.3 Toate instrumentele se aeaz n cutiile n care se pstreaz dup dezinfecie i sterilizare. Msurarea i notarea grafic a inlimii n foaia de temperatur

Scop: pentru determinarea raportului cu greutatea corporal. Raportul greutate/nlime = 4,2 la brbai i 3,9 la femei. Materiale necesare: Taliometru; Foaie de temperatur; Creion, stilou sau pix. 1. Pregtirea materialelor necesare 1.1 Se pregteste foaia de observaie, foaia de temperatur 1.2 Se pregtete taliometrul, banda metric, sau pediometrul. 2. Pregtirea bolnavului 2.1. Se comunic bolnavului investigaia i simplitatea modului de execuie. 3. Efectuarea tehnicii propriu-zise A. CU TALIOMETRUL 3.1. Se invit bolnavul s se descale. 3.2. Se aeaz bolnavul n picioare, ct mai drept sub cursorul taliometrului. 3.3. Se coboar uor cursorul pn atinge capul bolnavului (vertex). 3.4. Pe tija gradat se citete nlimea bolnavului. 3.5. Se noteaz n foaia de temperatur i de observaie. 3.6. Se invit bolnavul s coboare i este ajutat s se ncale. 3.7. Bolnavul este condus pn la pat i este aezat n poziie comod i nvelit. B. CU BANDA METRIC 3.1. Bolnavul desclat este aezat n ortostatism cu spatele la perete. 3.2. Se plaseaz un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete i se marcheaz locul de ntlnire. 74

3.3. Se msoar cu banda metric, distana de la locul marcat pn la sol. 3.4. Se noteaz in foaia de temperatur i de observaie. C. PEDIOMETRE 3.1. Msurarea dezvoltrii staturale a copiilor mici se face n pediometre. 3.2. Acestea sunt jgheaburi gradate, prevazute cu cursoare, n care sunt culcai copiii, mentinnd-u-i n poziie ntins, drept. 4. Reorganizarea locului de munc 4.1. Se aeaz taliometrul/ banda metric/pediometrul la locul lui i se face ordine n salon. 4.2. Splarea pe mini cu apa i spun. Masurarea si notarea grafica a scaunelor in foaia de temperatura 1. Frecventa : - 1-2 /zi = NORMAL - 3-6/zi - diaree 20-30/zi sindrom dezinteric Scaun la 2-4 zile constipatie Ileus suprimarea competa a eliminarilor scaunelor si gazelor

2. Orarul: - NORMAL ritmic, la aceiasi ora a diminetii dupa sculare 3. Cantitatea : - NORMAL - 150-200 grame/zi 4. Consistenta NORMAL- pastoasa, omogena 5. Forma NORMAL cilindrica cu diametru de 3-5 cm ,lungime variabila 6. Culoarea: - NORMAL - bruna 7. Miros: - NORMAL fecaloid 8. Aspect NORMAL pastos-omogen 9. Notarea scaunelor in foaia de observatie: NORMAL: | MOALE: / DIAREIC: MUCOS: X CU PUROI: P CU SANGE: S in creion rosu GRUNJOS: Z

75

Daca nr este foarte mare, se noteaza nr urmat de semnul conventional. Ex: 22 scaune diareice cu sange = 22-S Masurarea si notarea grafica a varsaturilor in foaia de temperatura Observarea calitatilor varsaturilor 1. Frecventa : - ocazionale - frecvente - incoergibile 2. Orarul: - matinale - postprandiale - tardive 3. Cantitatea : - se va masura cant. in 24 de ore pentru starea bilantului hidric 4. Continutul - se va aprecia continutul alimentare - mucoase, apoase - fecaloide - biliare - purulente - sanguinolente - hematemeza 5. Culoarea: - galbena/verzuie - rosie - galbuiee murdara - bruna(zat de cafea) 6. Miros: - fad - acru - fecaloid - unt ranced 7. Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata : SE ANUNTA MEDICUL ! 8. Simptomele care insotesc varsatura : - durere abdominala - deshidratare 9. Notarea propriu-zisa in foaia de observatie: 76

fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs varsaturile alimentare culoare albastra varsaturile bilioase culoare verde varsaturile sanguinolente culoare rosie

daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva se pastreaza in vas acoperit la indicatia medicului se trimite la laborator

10. Prezentarea varsaturii : - se colecteaza intr-un recipient pana la venirea medicului

Masurarea si notarea grafica a diurezei in foaia de temperatura. Diureza = procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. Scop: a) Explorator obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar; b) Terapeutic pt stabilirea diagnosticului; in stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice. foaie de temperatura; creion sau pix cu pasta albastra. Materiale necesare: - vase cilindrice gradate cu gat larg/borcane 2-4litri gradate; -

OBSERVAREA DIUREZEI 1. Se va observa ritmul mictiunilor: a) Normal = 5-6mictiuni / 24 h barbati; 4-5mictiuni / 24 h femei; noaptea, de 3 ori mai mic, nr mictiunilor b) Patologic = ritm crescut (polakiurie); mai mult noaptea (nicturie). 2. Se vor observa tulburarile de mictiune: a) polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici; b) ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina; c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;

77

d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani); e) nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii. MASURAREA DIUREZEI 1. Pregatirea materialelor 1.1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera. 1.2. Recipientele vor fi etichetate, purtand numele bolnavului, nr. salonului si al patului. 2. Pregatirea bolnavului 2.1. Se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina! 2.2. Se invita bolnavul imobilizat la pat ca, inainte de defecare sa urinize. 3. Tehnica propriu-zisa 3.1. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun! 3.2. Se incepe colectarea dupa un orar fix, valabil pentru toti bolnavii sectiei. 3.3. Se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii, la ora 8 dimineata. 3.4. Se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora 8, adaugandu-se si urina acestei emisii. 3.5. Se citeste gradatia care ne indica urina emisa in 24 ore. 3.6. Spalarea pe maini cu apa si sapun. NOTAREA DIUREZEI 1. Notarea cifrica se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, in fiecare dimineata: 2. Notarea grafica 2.1. Pentru fiecare linie orizontala a F.T. se socoteste 100ml de urina. numele bolnavului; salonul; nr. patului; data; cantitatea de urina emisa in 24 ore.

78

2.2. Se noteaza grafic cu creion albastru, sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective.

A. INTERPRETAREA REZULTATELOR 1. Cantitatea urinei a) valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24 ore; b) valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore oligurie = sub 1.000 ml/24 ore anurie = absenta urinei in vezica

2. Calitatea urinei a) culoarea normal = galben deschis - urina diluata; = brun inchisa urina concentrata - patologic = brun inchisa + spuma icter; = rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie; - fiziologic = albastru-verde tratament cu albastru de metilen; = cafeniu rosu- brun-negru tratament cu chinina sau acid salicilic; b) miros amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala; - aromatic de fructe in diabet; c) aspectul normal clar transparent; patologic tulbure;

79

80

Anexa nr. 9 B. FOAIE DE TEMPERATUR ADULI

CNP

Numele.Prenumele.... AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..

Ziua Zile de boal Temp Resp. T.A. Puls D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35

30

160

41O

30

25

140

40O

25

20

120

39O

20

15

100

38O

15

10

80

37O

10

60

36O

Lichide ingerate Diurez Scaune Diet 23.3 ; A4 ; t2

81

SONDAJUL GASTRIC Definiie : introducerea unui tub de cauciuc sonda Einhorn prin faringe i esofag n stomac Scop : explorator : pentru recoltarea sucului gastric pentru analize pentru studierea funciei evacuatorii a stomacului terapeutic alimentarea bolnavului spltura gastric cu glucoz Indicaii : gastrite acute i cronice ulcer gastric Materiale necesare : tav medical sonda Einhorn steril sau unifolosibil balon Erlenmeyer pentru colectare stativ cu eprubete curate i uscate dejunul de prob indicat de medic seringi de 20 ml pentru aspiraia sucului gastric pens hemostatic muama unifolosibil tvi renal curat, uscat sau unifolosibil mnui de cauciuc sterile paravan Etape i timpi de execuie : pregtirea materialelor necesare pregtirea psihic i fizic a bolnavului eznd pe scaun cu spatele ct mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 82

 se aeaz tvia renal sub brbie efectuarea tubajului gastric splare pe mini cu ap i spun asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile asistenta se va aeza n partea dreapt a bolnavului, cu mna dreapt apuc sonda ca pe un creion cere bolnavului s deschid gura larg i s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, invitnd bolnavul s nghit i s respire prin deglutiie sonda ptrunde n esofag, asistenta mpinge cte puin sonda pn cnd la arcada dentar ajunge semnul (diviziunea) de 40 50 cm i sonda a ajuns n stomac se verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii de 20 ml se recolteaz mai multe probe - prin aspiraie cu seringa - i se aeaz n eprubete diferite dup terminarea recoltrii, se extrage sonda printr-o micare hotrt, dar cu precauie, dup comprimarea ei cu o sond hemostatic ngrijirea bolnavului dup tehnic : se servete bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal se aeaz bolnavul n poziie ct mai comod i se supravegheaz Notarea tehnicii n foaia de observaie : se noteaz tehnica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate Reorganizarea locului de munc: aceleai ca i la spltura gastric Accidente : aceleai ca i la spltura gastric

83

SONDAJUL DUODENAL Definitie:sondajul sau tubajul duodenal reprezinta introducerea sondei Einhorn dincolo de pilor( gura stomacului) Scop: EXPLORATOR: -extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila, suc pancreatic pt examinarile de laborator in vederea aprecierii functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice, cat si descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a secretilor extrase prin tubaj.DE asemenea se pot evidentia si boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. - TERAPEUTIC:-drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au ca actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau tubului digestiv - ALIMENTATIA ARTIFICIALA:- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul bolnavilor cu imposibilitatea de inghitire sau inconstienti - ASPIRATIE CONTINUA:-in cazul ocluzilor intestinale, precum si dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv Materiale necesare: - musama, aleza, tavita renala, - sunda Einhorn sterila, pensa hemostatica - perina cilindrica dura, patura rulata - solutie desulfat de magneziu 33%,sterila - seringa 20 ml, recipiente precatite pt bila - prosop curat, sort de cauciuc Tehnica: - PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A BOLNAVULUI: - se anunta bolnavul si i se explica importanta si necesitataea tehnicii - se anunta bolnavul sa nu manince - se izoleaza patul cu un paravan - se aseaza musamaua 84

- se aseaza bilnavul pe marginea patului in pozitie sezanda - se aseaza bolnavului sortul de cauciuc si daca este cazul bolnavul isi va indeparta proteza dentara si o va pune intr-n pahar curat - INTRODUCEREA SONDEI: - se umezeste sonda cu apa sterila, cu mana dreapta se tine capatul sondei si se introduce cu blindete prin cavitatea bucala sau nazala pina in faringe - se cere bolnavului sa respire adinc , cu gura deschisa, se invita bolnavul sa inghita de cateva ori pina cand oliva trece de esofag - se ajuta inaintarea treptata a sondei prin miscari blinde, observand atent marcajul sondei, cand semnul 45 cm a ajuns la arcada dentara , sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac - se aseaza bolnavul in decubit lateral drept cu trunchiul ridicat usor si capul mai jos , coapsele flectate pe bazin - sub regiunea hepatica a bolnavului se introduce perina cilindrica sau perina dura - se impinge usor sonda favorizind progresia ei spre pilor unde ajunge cand la arcada dentara se afla diviziunea 60 cm - se continua introducerea sondei cu mare precautie si rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire a sondei de catre bolnav : 1-2 cm la 3-5 minute - VERIFICAREA POZITIEI SONDEI: - daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a patruns in duoden( se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii, se aspira dupa un minut si daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml de aer) - se introduc 10 ml de lapte prin sonda care nu mai poate poate fi extras daca sonda ajuns in duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac - se efectuieaza - CAPTAREA BILEI: - cand diviziunea 75 cm se afla la arcada dentara, olova sondei a ajuns in duoden( dupa o 1-1/2 ora de la patrunderea sondei in stomac) - la capatul sondei apare bila A coledociana de culoare galben aurie - se introduce prin sonda cu seringa 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33%,la temperatura camerei pt a determina drenarea bilei veziculare,dupa care se inchide extremitatea libera a sondei cu ajutorul sondei hemostatice 85

- dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza bila B veziculara , culoare castanie,vascoasa ( 30-40 ml) - dupa colectarea bilei B se coleecteaza in continuare o bila clara care provine direct din ficat bila C hepatica - cele trei bile A,B,C captate in recipiente separat, etichetate se trimit la laborator - REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA - se indeparteaza tavita renala si I se ofera un pahar cu apa bolnavului pt a-si clati gura - bolnavul va fi ajutat sa i-a pozitie comoda in pat - se spala si se sterilizaya materialelel folosite ACCIDENTE: - incolocirea sondei in stomac - imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional spasmul sfincaterului ODDI, coagularea bilei vascoase - greata, varsaturi la introducerea sondei - oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore

86

SPLTURA GASTRIC Definiie : evacuarea coninutului stomacal i curarea mucoasei de substane strine, dup introducerea unei sonde gastrice Faucher Scop : - terapeutic Indicaii : intoxicaii alimentare sau cu substane toxice staz gastric nsoit de fermentaie pregtirea preoperatorie n intervenii de urgen sau de stomac pregtirea pentru gastroscopie Contraindicaii : mbolnviri cardio-pulmonare grave n perioada dureroas a ulcerului gastric n cancer gastric n intoxicaii cu substane caustice n hepatite cronice Materiale necesare : sonda gastric Faucher steril sau unifolosibil plnie de sticl o can de 5 litri cu ap la temperatura de 25 26 grade C 2 oruri de cauciuc sau de material plastic scaun cu sptar recipient pentru colectarea lichidului evacuat din stomac (gleat) medicamente indicate de medic (ex. Crbune animal) prosop Etape i timpi de execuie : pregtirea materialelor necesare pregtirea psihic i fizic a bolnavului eznd pe scaun cu spatele ct mai drept se ndeprteaz proteza mobil dac este cazul 87

 se aeaz tvia renal sub brbie se aplic orul de cauciuc Efectuarea tehnicii : se introduce n stomac sonda gastric Faucher (tehnica sondajului gastric) la captul liber al sondei se adapteaz plnia de sticl i se aduce la nivelul toracelui bolnavului se introduce apa pregtit la 25 26 grade C, pn se umple plnia i se ridic deasupra capului bolnavului pentru ca lichidul s ptrund prin sond n stomac. nainte ca plnia s se goleasc complet, se va cobor cu 30 40 cm sub epigastru n poziie vertical pentru ca s se adune lichidul din stomac n ea. Se golete coninutul plniei n gleata pregtit lng bolnav se repet aceste manevre de 5 6 ori pn ce lichidul de spltur evacuat devine curat, fr resturi alimentare sau substane strine se penseaz sonda cu pensa hemostatic i se extrage din stomac. ngrijirea bolnavului dup tehnic : se servete bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura se terg mucozitile de pe fa i brbie, se ndeprteaz tvia renal se aeaz bolnavul n poziie ct mai comod i se supravegheaz Notarea tehnicii n foaia de observaie : se noteaz tehnica, data,cantitatea i rezultatul analizelor efectuate Reorganizarea locului de munc - eventual din licidul de spltur se face identificarea substanelor toxice Accidente : grea i senzaie de vom. Se indic - respiraii profunde,

- eventual anestezia faringelui ptrunderea sondei n laringe apare reflexul de tuse, bolnavul se nroete apoi se cianozeaz se ndeprteaz urgent sonda nfundarea sondei cu resturi alimentare desfundarea se face prin insuflaii cu aer se poate produce bronhopneumonie de aspiraie 88

 pentru a preveni se penseaz sonda, apoi se extrage EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL Definiie : - introducerea unui instrument tubular (sond sau cateter) prin uretr n vezica urinar realiznd o comunicare ntre vezic i mediul exterior. Scop: Explorator : recoltarea unei cantiti de urin pentru examenul de laborator depistarea unor modificri patologice la nivelul uretrei i vezicii urinare Terapeutic : evacuarea coninutului vezicii executarea unor procedee terapeutice pe sond SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI Etape i timpi de execuie 1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor necesare Materiale de protecie: muama i alez, paravan Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,1-2 urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru colectare (bazinet), pung colectoare, recipient pentru deeuri 2. Medicamente : substane lubrifiante i dezinfectante Pregtirea psihic i fizic a pacientului se anun i se explic necesitatea tehnicii se izoleaz patul cu paravan se protejeaz patul cu muama i alez se ndeprteaz perna i ptura se aeaz pacienta n poziie ginecologic se acoper pacienta cu cerceaf lsnd liber regiunea genital se aeaz bazinetul i se efectueaz toaleta organelor genitale 89

se ndeprtez bazinetul i se aeaz tvia renal ntre coapsele bolnavei 3. Tehnica sondajului vezical la femei

sondajul se execut n condiii de asepsie perfect asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile evideniaz meatul urinar dezinfecteaz cu soluie dezinfectant orificiul uretral de sus n jos n direcia anusului (de 2 3 ori cu tampoane sterile) scoate sonda cu o pens steril i o prinde ntre degetele mediu i inelar ale minii drepte lubrifiaz sonda sonda orientat cu vrful n sus se introduce n uretr 4 5 cm., iar extremitatea liber se introduce n tvia renal primele picturi se las s curg n tvia renal apoi n recipientele pregtite n funcie de scop sau n punga colectoare extragerea sondei se face dup pensarea orificiului extern al sondei 4. ngrijirea bolnavei dup sondaj toaleta regiunii vulvare se mbrac i se aeaz comod n pat se va supraveghea n continuare 5. Notarea n foaia de observaie cantitatea de urin recoltat aspectul macroscopic al urinei numele persoanei care a efectuat sondajul eventualele accidente sau incidente

Accidente i incidente : lezarea traumatic a mucoasei uretrale (hemoragii) crearea unei ci false prin forarea sondei astuparea sondei n timpul evacurii vezicii accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile. 90

SONDALUL VEZICAL LA BRBAT Etape i timpi de execuie 1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare : Materiale de protecie: muama i alez, paravan Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mnui sterile de cauciuc,1-2 urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tvi renal, recipient pentru colectare (bazinet), pung colectoare Medicamente : substane lubrifiante i dezinfectante 2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului : se anun i se explic bolnavului necesitatea i inofensivitatea tehnicii se izoleaz patul cu un paravan se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu picioarele ntinse i uor deprtate se acoper bolnavul lsnd accesibil regiunea genital se face toaleta organelor genitale externe sub bazin se aeaz muama i alez ntre coapsele bolnavului se aeaz tvia renal 3. Tehnica sondajului vezical asistenta mbrac mnui de cauciuc sterile alege sonda i o lubrifiaz dezinfecteaz meatul urinar cu soluie dezinfectant ntre degetele inelar i mic ale minii drepte, prinde extremitatea liber a sondei iar cu ajutorul unei pense sterile, inut n aceeai mn, apuc sonda n imediata vecintate a vrfului introduce vrful sondei n meat i mpinge sonda uor cu pensa, n timp ce cu mna stng ntinde i susine penisul ptrunderea sondei n vezic se semnaleaz prin scurgerea urinei prin sond se fixeaz sonda pn se evacueaz urina se recolteaz urin n eprubete sau recipiente n funcie de examenele de laborator cerute 91

restul urinei se capteaz n tvia renal sau n pungi colectoare pentru urin sonda se ndeprteaz cu ajutorul unei pense dup de extremitatea liber a fost comprimat. 4. ngrijirea bolnavului dup sondaj se efectueaz toaleta regiunii genitale se mbrac bolnavul se supravegheaz 5. Notarea n foaia de observaie : se noteaz cantitatea de urin recoltat aspectul macroscopic al urinei numele persoanei care a efectuat sondajul eventualele incidente i accidente lezarea traumatic a mucoasei uretrale (hemoragii) crearea unei ci false prin forarea sondei astuparea sondei n timpul evacurii vezicii accident infecios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre i instrumente nesterile.

Accidente i incidente : -

92

CLISMA Definiie : este o form special a tubajului, prin care se introduc lichide n intestinul gros (prin anus, n rect i colon) Scop : evacuator evacuarea coninutului intestinului gros pregtirea pacientului pentru examinri (rectoscopie, irigoscopie) intervenii chirurgicale asupra rectului terapeutic introducere de medicamente alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dup efect : clisme evacuatoare care pot fi : simple, nalte, prin sifonaj, uleioase, purgative clisme terapeutice medicamentoase cu efect local, anestezice clisme alimentare hidratante clisme baritate cu scop explorator Materiale necesare : de protecie : sterile nesterile stativ pentru irigator irigatorul i tubul de cauciuc de 1,5 2 m lungime i 10 mm diametru tvi renal, bazinet canul rectal casolet cu comprese par de cauciuc pentru copii paravan, muama, alez, nvelitoare

93

ap cald la 35 37 grade C (500 1000 ml pentru aduli, 250 ml pentru sare (1 linguri la un litru de ap) ulei (4 linguri la un litru de ap) sau glicerin (40 gr la 500 ml) spun (1 linguri ras la 1 litru)

adolesceni, 150 ml pentru copii, 50 60 ml pentru sugari) -

medicamente soluii medicamentoase n calitatea i concentraia cerut de medic substan lubrifiant (vaselin)

Pregtirea pacientului : psihic fizic se izoleaz patul cu paravanul i se protejeaz cu muamaua i aleza se aeaz pacientul n funcie de starea general n poziie : se anun i i se explic tehnica se respect pudoarea

- decubit dorsal cu membrele inferioare uor flectate - decubit lateral stng cu membrul inferior stng ntins i dreptul flectat - genupectoral la bolnavul imobilizat la pat, se aeaz bazinetul sub regiunea sacral i se nvelete pacientul cu nvelitoare Tehnica de execuie : clisma evacuatorie simpl : asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase i se introduce n se fixeaz irigatorul pe stativ se fixeaz canula la tubul irigatorului se deschide robinetul i se evacueaz aerul i prima coloan de ap se lubrifiaz canula cu o compres de tifon steril 94

irigator, cu robinetul nchis

 stng

asistenta i mbrac mnui de cauciuc i ndeprteaz fesele pacientului cu mna introduce canula prin anus n rect (cu mna dreapt) perpendicular pe suprafaa dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se se introduce canula 10 12 cm se deschide robinetul i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicarea pacientul este rugat s respire adnc i s-i relaxeze musculatura abdominal, s se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de se ndeprteaz canula i se aeaz n tvia renal pacientul este rugat s rein soluia 10 15 minute pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a se capteaz scaunul la pat sau toalet

subiacent, cu vrful ndreptat nainte n direcia vezicii urinare ndreapt vrful n axa ampulei rectale

irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului rein soluia 10 15 minute scurgere

uura ptrunderea apei la o adncime mai mare -

clisma nalt : se procedeaz la fel ca la clisma evacuatorie simpl se introduce o canul flexibil la 30 40 cm n colon se ridic irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei temperatura apei va fi mai sczut EFECTUAREA PANSAMENTULUI DEFINIIE: Pansamentul este actul chirurgical prin care o plag se aseptizeaz i se

protejeaz pentru a-i uura cicatrizarea. SCOP: suprimarea durerii, efectuarea hemostazei, tratarea plgii n funcie de cauz i intindere. 95

Efectuarea corect a unui pansament trebuie s respecte urmtoarele PRINCIPII: - s se lucreze n condiii de asepsie perfect: instrumentele i materialele folosite s fie sterile, iar minile celui ce-l execut i tegumentele din jurul plgii s fie dezinfectate - s se asigure absoria secreiilor : o compres de tifon acoperit de vat hidofil - s se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evoluie - protejarea plgii fa de agenii termici, mecanici, climaterici i infeciosi ai mediului nconjurtor - asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea PLAGA = este rezultatul unui traumatism n urma cruia se produc distrugeri ale esuturilor interesnd ntodeauna pielea. Cnd traumatismul nu a produs distrugerea pielii este contuzie (traumatism nchis) PLAGA CONTUZ este un traumatism seminchis, caracterizat prin distrugeri mari de esuturi subtegumentare nsoite de o mic distrugere a tegumentelor. PLAGA SE MANIFEST PRIN: durere, impoten funcional, hemoragie NGRIJIREA PLGII; - suprimarea durerii - efectuarea hemostazei provizorii sau definitiv - tratarea plgii n funcie de cauza i ntindere Pentru a aprecia gravitatea plgii la un traumatism se vor observa i msura TA, pulsul, temperatura, iar pentru a evalua intensitatea hemoragiei i gradul de septicitate a plgii se determin hematocritul , hemograma.

Pansamentul se realizeaz n funcie de: - agentul vulnerant: mecanic, termic, chimic - regiunea anatomic interesat: craniu, fa, gat, coloana vertebral, torace, abdomen. - profunzime: plgi superficiale, plgi adnci - forma anatomo-patologica: plag simpl cu margini liniare, regulate; plag compus cu margini neregulate, interesnd i organe importante, plag complicat datorit unei hemoragii masive sau unei infecii supra adaugate

96

EFECTUAREA PANSAMENTULUI: MATERIALE NECESARE: 1. TRUSA CU INSTRUMENTE STERILE: - 1-2 pense anatomice - 1-2 pense chirirgicale - pense hemostatice PEAN i KOCHER - foarfece chirurgicale drepte i curbe - sond canelat - stilet butonat - bisturiu pentru incizii - chiuret - portace i ace pentru sutur - pens de prins i de scos agrafe MICHEL 2. MATERIALE PENTRU DRENAJ: - tuburi de dren - lame de cauciuc - mese de tifon 3. MATERIALE PENTRU SUTURA - a chirurgical pe numere - catgut de diferite mrimi ( 0-6 ) - fir de pr de cal ( n fiole sterile) - fir de nylon 4. CASOLETA CU MATERIALE STERILE - comprese sterile de diferite mrimi - tampoane de vat - mese - tampoane MICULITZ - comprese de vat 5. SOLUII DEGRESANTE - benzin iodat 97

- eter - bromocet - alcool sanitar 6. SOLUII ANTISEPTICE PT TEGUMENTELE DIN JURUL PLGII - alcool sanitar - alcool iodat - tinctur de iod - betadin PENTRU PLAG - ap oxigenat, soluie Rivanol 1%, sol de acid boric, sol de cloramin, sol de permanganat de K 1/5000, soluie de nitrat de Ag 1% 7. MATERIALE I SOLUII DE LIPIT - leucoplast, mastizol, fei 8. MATERIALE DIVERSE - PULBERI: sulfamide, antibiotice Debrisan - UNGUENTE: Jecolan, Jecozin, unguente cu antibiotice, unguente cu sulfamide, unguente cu HHC - ap steril - spray-uri dezinfectante , anestezice - mnui de cauciuc unifolosibile - tavi renal - muama , alez - spun , prosop - ace de siguran ETAPE I TIMPI DE EXECUIE: 1. Pregtirea instrumentelor i materialelor necesare; - se pregtesc pe tava medical sau pe masua de instrumente i se prepar lng bolnav 2. Pregtirea fizic i psihic a bolnavului - se explic bolnavului necesitatea executrii pansamentului

98

- se aseaz bolnavul n poziie ct mai comod, eznd ( n plgi mici ) sau decubit dorsal n funcie de regiunea n care este stabilit plaga EFECTUAREA TEHNICII 1. Splarea pe mini cu apa i spun - dezinfecie cu alcool - mnui de cauciuc unifolosibile - se lucreaz cu 2 pense sterile 2. Examinarea plgii i a tegumentelor din jur: - dac plaga a fost pansat se desface faa i se ridic pansamentul vechi cu mare blndete, pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutal , dac nu se desprinde , se nmoaie cu ap oxigenat i apoi se ridic pansamentul - se ndeparteaz din plag eventualele secreii prin tamponare cu comprese sterile, fiecare compres utilizat se va arunca n tavia renal 3. Toaleta i dezinfecia tegumentului: - cnd plaga se afla ntr-o zona proas se ncepe cu: - tunderea regiunii proase - splarea tegumentului din jurul plgii cu apa i spun - degresarea cu alcool sau eter - dezinfecia din jurul plgii cu tinctur de iod, apoi cu alcool, prin MICRI CIRCULARE de la plag spre periferie - curirea plgii prin turnare n jet, cu ap steril sau ser fiziologic, cloramin, ap oxigenat ( au rol de a ndeparta impuritile i a dezinfecta plaga ) NU se toarna nici un fel de substana n plgile penetrante, n organe sau caviti naturale. 4. Dezinfecia din nou a tegumentului din jurul plgii - se face cu alcool, tinctura de iod, betadin 5. Acoperirea plgii - se face cu comprese sterile care trebuie s depaeasc marginea plgii cu 2-3 cm 6. Fixarea pansamentului - se face cu leucoplast sau prin nfasare 99

7. Splarea pe mini 8. ngrijirea bolnavului dup tehnic - bolnavul se aeaz n poziie ct mai comod - regiunea lezat se pune n repaus pentru a reduce durerea i a asigura vindecarea ct mai rapid - se acoper bolnavul cu o ptur 9. Reorganizarea locului de munca - materialele utilizate se arunc n recipiente speciale - instrumentele se spal cu ap i detergeni, se submerjeaz n soluii dezinfectante i se pregtesc pentru sterilizare - se aeriseste salonul ATENIE: - toaleta plgilor i a tegumentelor se face n condiii de asepsie perfect - sunt interzise apsarea, stoarcerea, masajul plgii sau a regiunilor nvecinate - nu se introduc n casolet instrumentele cu care se lucreaz n plag - pentru pstrarea asepsiei se va ntrebuina o pens numai pentru servirea materialului necesar

EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE BANDAJAREA ( INFASAREA ) este metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fei de tifon, de lungimi i dimensiuni diferite , n funcie de mrimea i caracterul plgii n care este situat. FEILE pot fi de 5-25 cm lime i 1-20 m lungime. Pentru ca bandajul s fixeze pansamentul i mpreun s protejeze plaga, bandajarea se va executa respectnd urmatoarele: - s imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea

100

- s fie suficient de strns, dar i suficient de elestic pentru a nu produce leziuni de compresie - s fie executate cu micri de blnde i cu mult indemnare pentru a nu sporii suferina bolnavului - bandajarea membrelor se ncepe de la extremitate spre rdcin, n sensul circulaiei venoase - faa de tifon se ine n mna dreapt i cu ruloul spre cel ce execut, se deruleaz de la stnga spre dreapta - bandajarea ncepe cu 2-3 ture circulare ,,ture de fixare,, la o distanta de 10-15 cm de plag, pentru fixare sigur dup primul tur colul liber al feii se rsfrnge (ndoaie) - terminarea bandajrii se face cu 2-3 ture suprapuse, captul feii fixndu-se cu ace de siguran sau prin legare . ETAPE DE EXECUIE 1. Realizarea turelor de fixare - se desfoar faa 20 cm i se aplic oblic sub pansament - se intersecteaz cu o tur circular - se rsfrnge colul feii i se suprapune nc o tur circular 2. Acoperirea (fixarea) pansamentului - se trec ture de faa direct peste pansament 3. Conducerea feii a) FAA CIRCULAR - se suprapune turele de fa exact una peste alta, - are dezavantajul a se rsucete modificnd poziia pansamentului fa de ran - este indicat n regiunile cilindrice: gt, torace, articulaia pumnului b) FAA N SPIRAL - se conduce faa, erpuind, acoperind turele o treime, rsfingnd faa pe alocuri - este indicat pentru nfarea gambei i antebraului c) FAA N FORMA CIFREI ,,8,, - se necepe cu ture circulare sub articulaii, se trece oblic peste articulaii i se conduc deasupra articulaiei alte ture circulare - se revine obilic sub articulaie intersectnd prima diagonal 101

- se continu de cteva ori i se termin nfaarea deasupra articulaiei cu ture circulare - este indicat pentru nfurarea regiunilor articulare: articulaia cotului, piciorului, pumnului d) FAA N ,,SPIC DE GRAU,, SAU ,,SPIC,, - se efectueaz ture circulare deasupra articulaiei - faa se conduce n forma cifrei,, 8,, ,fiecare tur acoperind pe cel dinainte cu 1/3 sau 2/3 - se termin nfarea cu ture circulare la punctul de sprijin - este indicat n regiuni articulare sau regiunea inghino-abdominal, scapulo-humeral e) FAA N EVANTAI - se efectueaz o tur oblic deasupra articulaiei i turele urmtoare conduc din ce n ce mai puin oblic, ajungnd circulare doar la mijlocul articulaiei - este indicat n regiunea cotului, genunchiului etc. 4. Terminrea bandajrii - se efectueaz 2 ture circulare la 10-15 cm pansament - se taie faa cu foarfecele i se aplic o band de romplast sau captul feii se despic cu foarfecele 10 cm , se ncrucieaza capetele i se nnoad.

BANDAJAREA PE REGIUNI 1. BANDAJAREA CAPULUI ( CAPELINA) MATERIALE NECESARE fei, leucoplast, foarfec TEHNICA: - se conduce faa circular deasupra sprncenelor, fixnd cu mna stng colul feei, iar cu dreapta se ruleaz faa n jurul capului lsnd libere paviloanele auroculare - se conduce faa din spate n fa acoperind bolta cranian cu ture obice fixate cu ture circulare pn la nfarea complet a capului ( turele trebuie s acopere pe cele precedente n aa fel nct ele s fie apropiate, s nu se desfac una de alta i s nu prezinte ncreituri)

102

- se nchide cu ture circulare i se fixeaz la captul feei cu romplast sau ace de siguran n partea opus regiunii pansate - se aeaz bolnavul n pat ct mai comod - reorganizarea locului de munc - aerisirea salonului 2. NFURAREA OCHILOR - se poate executa monoocular sau binoocular MATERIALE NECESARE - fa lat de 5 cm, - romplast sau ace de siguran a) NFAREA MONOOCULAR - se conduce faa oblic peste ochiul pansat pe sub urechea de aceeai parte i se readuce faa la frunte, deasupra urechii opuse - se efectueaza din nou o tur circular pe frunte, apoi oblic, repetnd succesiunea de ture oblice i orizontale - se fixeaz captul liber al feei cu romplast sau ac de siguran

b) NFAREA BINOCULAR -pentru aceast tehnic n locul turelor orizontale se duce faa oblic peste cellalt ochi, turele ncrucindu-se deasupra rdcinii nasului, unde se formeaz o spic , se va evita acoperirea urechilor 3. NFURAREA NASULUI ( PRATIA ) MATERIALE NECESARE: fa lat de 5-6 cm i lung de 40-50 cm, foarfece TEHNICA: - se despic n lung faa la ambele capete, lsnd la mijloc o poriune de aproximativ 5 cm nedespicat, ce se va servi la acoperirea nasului - se fixeaz pe nas partea din mijloc nedespicat

103

- se trec capetele superioare ale feii sub pavilionul urechii i se innoad n regiunea occipital - se trec ramurile inferioare ale feii deasupra urechilor, ncrucind pe cele superioare i se fixeaz n partea posterioar a capului, realiznd astfel o pratie 4. NFAREA BRBIEI I A BUZELOR( CPSTRU) MATERIALE NECESARE: - fa lung de 0,50-1 m i lat de 5-6 cm, foarfece - se despic n lung faa , la ambele capete , lsnd la mijloc o poriune de 5 cm nedespicat - se fixeaz partea nedespicat pe brbie sau pe buze - se ncrucieaz ramurile superioare n regiunea occipital i se leag n regiunea frunii - se leag ramurile inferioare deasupra cretetului capului, lsnd libere urechile. Injecia intravenoas : Definiie : introducerea unor soluii zotonice sau hipotonice n circulaia venoas Injecia intravenoas se efectueaz n dou etape : puncia venoas; introducerea medicamentului intravenos.

Locul de elecie: venele antebraului venele de pe faa dorsal a minii venele maleolare externe venele de la plica cotului la copii : Materiale necesare: mnui de cauciuc sterile; seringi i ace de unic folosin. 104 venele epicraniene venele maleolare venele de la plica cotului

Tehnica -

alcool sanitar, betadin tampoane de vat garou comprese sterile leucoplast pern tare muama unifolosibil suluia medicamentoas pentru administrare tvi renal materiale pentru splarea minilor recipient pentru deeuri ace i seringi folosite pregtirea psihic- se informeaz bolnavul asupra scopului injeciei se verific soluia medicamentoas privind termenul de valabilitate i aspectul se aspir soluia medimentoas folosind un ac de aspiraie se adapteaz acul de injecie i se elimin aerul din sering pentru puncia la venele braului i antebraului bolnavul se aeaz n decubit dorsal cu braul n extensie sub bra se aeaz o pern tare i muama unifolosibil se aplic garoul la o doistan de aprox. 8 cm. deasupra locului punciei pentru a obine staz venoas bolnavul va strnge pumnul braului prevzut pentru puncie

Pregtirea materialelor i a bolnavului

asistenta i spal minile, mbrac mnui unifolosibile sterile se dezinfecteaz locul de elecie cu Betadin, apoi cu alcool sanitar se execut puncia venoas, nepndu-se venele distale pentru a proteja venele de calibru mare se aspir pentru a se vedea dac acul este n ven se desface garoul 105

se injecteaz lent, innd seringa cu mna stng, iar cu policele minii drepre se apas pe piston se verific periodic dac acul este n ven cnd injectarea s-a terminat, se retrage acul brusc, iar la locul injeciei se aplic o compres steril fixat cu leucoplast se supravegheaz bolnavul cteva minute se reorganizeaz locul de munc acul i seringa folosite se depoziteaz ntr-un container special

Injecia intravenoas se administreaz lent, cca 10 min..

Accidente, incidente: introducerea substanei paravenos, poate produce tumefiere, durere; flebalgie, atunci cnd se administreaz injecia prea repede sau substana este iritant; hematom, cnd s-a strpuns vasul sanguin valuri de cldur; senzaie de uscare a faringelui; ameeli, lipotimie, colaps.

Important: nu se introduce aer n lumenul vaselor, provoac embolie gazoas i moarte; nu se efectueaz injecia n poziia eznd se supravegheaz locul injeciei i starea general a bolnavului. Utilizarea cateterului venos periferic (CVP) Sunt utilizate pentru administrarea tratamentelor bolnavilor, acetia putnd fi scutii de mai multe nepturi efectuate la diferite intervale de timp, iar asistenta este scutit de cutarea i gsirea rapid a unei vene bune de puncionat. n practica medical CVP se poate folosi n mai multe scopuri : injecii intravenoase repetate

106

perfuzii intravenoase prin intermediul crora se introduc medicamente ce necesit administrare lent perfuzii de echilibrare hidroelectrolitic perfuzii de reeechilibrare a unor deficiene hematologice n tratarea ocului cnd abordarea venoas este dificil n condiii de hipotensiune

Montarea unui CVP se face prin puncie venoas, nepndu-se venele distale pentru a proteja venele de calibru mare. Ordinea este urmtoarea : venele antebraului venele de pe faa dorsal a minii venele de la plica cotului

Dezinfecia se face cu Betadin, apoi cu alcool sanitar Dup introducerea CVP n ven, se extrage acul metalic, naintnd concomitent n ven cu cel de plastic ; se desface garoul i se nchide amboul acului de plastic rmas n ven cu dop de plastic i se fixeaz cu leucoplast. Durata medie de meninere a unui CVP este de 72 de ore. Msuri de ngrijire a CVP : se iau pentru a menine asepsia ct mai corect pe durata de funcionare dezinfecia corect a tegumentului la montarea lor i pe timpul meninerii splarea tegumentului cu ap i spun dezinfecie cu Betadin i apoi cu alcool schimbarea zilnic a leucoplastului de fixare, urmat de tergerea tegumentului cu Betadin, alcool i aplicarea unui nou leucoplast splarea CVP cu ser fiziologic imediat dup montare se poate folosi Heparin, se introduc 2 3 ml soluie din urmtorul amestec : 0,5 ml Heparin diluat n 4,5 ml ser fiziologic, prin valva de injecie a CVP verificarea cpcelului de plastic dac conine coaguli sau urme de snge se va schimba extremitatea distal a CVP injectarea substanelor pe CVP se va face folosind valva pentru injecii se noteaz data la care a fost montat cateterul.

Complicaiile meninerii ndelungate a CVP : 107

bolnavi : Definiie : Scop : -

meninerea CVP peste 72 de ore poate determina apariia unor complicaii : flebitele venelor pe care a fost montat CVP trombozele ca o consecin a flebitelor infecii de cateter, deoarece acesta constituie o poart deschis direct n patul vascular endocardit bacterian

Este necesar o urmrire deosebit atunci cnd CVP este montat urmtoarelor categorii de valvulopatii proteze valvulare SIDA sarcin deficiene imunitare Perfuzia Intravenoas Introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase n circulaia venoas hidratarea i mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit depurativ alimentaie pe cale parenteral venele de la plica cotului venele antebraului venele de pe faa dorsal a minii venele maleolare externe la sugari : venele epicraniene dezinfectante (tinctur de iod, alcool sanitar) materiale pentru puncia venoas perfuzor unifolosibil 108

Loc de elecie :

Materiale necesare :

seringi i ace de unic folosin stativ 2 tvie renale soluii de perfuzat comprese sterile leucoplast recipient pentru deeuri s se lucreze n condiii de asepsie perfect asistenta se spal pe mini i mbrac mnui sterile pregtete soluia de perfuzat monteaz perfuzorul i elimin aerul de pe tubulatura perfuzorului alege vena, dezinfecteaz locul cu tinctur de iod, apoi cu alcool introduce acul sau branula racordeaz tubulatura perfuzorului la acul sau branula din ven fixeaz rata de flux la aproximativ 60 picturi pe minut (la copii 10 15 maximum 25 picturi / minut) supravegheaz bolnavul pe toat perioada perfuziei dup terminarea perfuziei, retrage acul din ven i tamponeaz locul cu un tampon cu alcool i se aplic compres steril ntocmete protocolul perfuzabil : numele i prenumele bolnavului denumirea soluiei perfuzabile cantitatea flaconului rata de flux soluii medicamentoase introduse semntura celui care a montat perfuzia ora i data durata perfuziei = cantitatea perfuziei n ml. x 20 / nr. picturi pe min. x 60

Tehnica :

Accidente : hiperhidratare 109

embolie gazoase administrare paravenoas coagularea sngelui pe ac sau branul

Investigaii de nursing
Recoltarea sangelui
Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimice bacteriologice parazitologice serologice nepare: la adult : pulpa degetului, lobul urechii la copil: faa plantar a halucelui, clci

Recoltarea se face prin:

puncie venoas puncie arterial

1. RECOLTAREA SNGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE hemoleucogram, hemoglobin, timp de sngerare, timp de coagulare, examen parazitoloic grup sanguine Pregtire: materiale de protecie sterile ace, tampoane de vat, seruri test 110 mnui de cauciuc

nesterile tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate, degresate, lefuite, pipete Potain

soluii dezinfectante alcool 90

pacient pregtire psihic se anun s nu mnnce i se explic necesitatea efecturii tehnicii

pregtirea fizic se aeaz n poziie eznd cu mna sprijinit

Execuie: se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90 se evit congestionarea printr-o frecare puternic i prelungit se ateapt evaporarea alcoolului cu o micare brusc se neap pielea pulpei degetului n partea lateral a extremitii, perpendicular pe straturile cutanate se terge cu un tampon uscat prima pictur, se las s se formeze o alt pictur din care se recolteaz cu pipeta sau lama se terge cu un tampon cu alcool la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate) lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmenteze se agit lama pentru uscare se eticheteaz i se trimite la laborator Pregtirea produsului pentru laborator:

2. RECOLTAREA SNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE Sedimentarea:

111

aezarea progresiv a elementelor figurate spre fundul eprubetei din snge necoagulabil lsat n repaus (fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): rapiditatea cu care se produce depunerea lor a) Pregtire pentru VSH: materiale: sterile: nesterile stativ i pipete Westergreen pernu, muama, eprubete, tvi renal, garou, vat sering de 2 ml uscat soluie de citrat de Na 3,8% ace pentru puncia venoas

soluii dezinfectante alcool 70%

pacient: pregtire psihic i se explic, cu 24 de ore nainte, necesitatea efecturii examinrii

pregtire fizic: se anun s nu mnnce s pstreze repaus fizic

Execuie: asistenta se spal pe mini cu ap i spun mbrac mnui de cauciuc sterile aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 3,8% puncionez vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6 ml) retrage acul i aplic tampon cu aclcool scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent aeaz eprubeta n stativ ngrijete pacientul (vezi puncia venoas) 112

Pregtirea produsului pentru laborator: se completeaz buletinul se eticheteaz produsul se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz n stativ pe dopul de cauciuc, n poziie strict vertical (cnd examenul se face la patul bolnavului) b) Hematocrit: Recoltarea sngelui pentru determinarea hematocitului (VET) se face prin puncie venoas. Se recolteaz 2 ml de snge pe cristale de EDTA (acid diaminotetraacetic 1%) 0,5 ml soluie, uscat prin evaporare. c) Rezistena globular: se recolteaz sngele pentru obinerea globulelor roii se evit hemoliza i coagularea sngelui sngele recoltat (5-6) se trece imediat ntr-un balon Erlenmeyer de 100 ml n care s-au pus 5-10 perle de sticl se agit uor balonul timp de 5-10 minute cu micri circulare sngele se defibrileaz i nu se mai coaguleaz se trimite imediat la laborator. un frotiu bun este fr goluri cu un strat regulat frotiul de snge se face numai cu snge proaspt recoltarea VHS-ului se face numai cu seringa i acul uscate (apa produce liza hematiilor) i numai cu sering de 2 ml pentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groas se recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 2-3 picturi ct mai apropiate ntre ele cu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ 1 cm se continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrilri complete uscarea frotiului se face prin agitarea lamei numele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatograf 113

DE TIUT:

pictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

3. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE Examenele serologice cerceteaz prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului. Aceste examene pentru diagnosticarea bolilor infecioase (tifos exantematic, fibr tifoid, sifilis) Recoltarea sngelui se face prin puncie venoas, direct n eprubet (fr sering), ntr-o cantitate de 5-10 ml. Dup coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup 30 minute, se decanteaz serul ntr-o eprubet direct sau prin aspirare cu o pipet Pasteur steril. Serul nehemolizat are o culoare glbuie, cel hemolizat este roz. R. Weill Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike i R. de microfloculare pe lam VDRL n diagnosticul sifilisului R. de fixare a complementului R. Bordet Wasserman, pentru diagnosticul sifilisului Dozarea antistreptolizinelor ASLO diagnosticarea RAA scarlatin R. Waler Rose diagnosticarea P.R. (polaritatea reumatoid) R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare diagnosticarea unor viroze R. Widal i aglutinarea VI n diagnosticul febrei tifoide i paratifoide

4. RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC HEMOCULTURA Definiie: Hemocultura nseamn introducerea sngelui pe un mediu de cultur pentru examen bacteriologic. Scop: descoperirea bacteriilor atunci cnd se suspecteaz: o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch (bolnavul are o febr ridicat cu oscilaii mari, frison, stare general alterat) Pregtire: materiale: de protecie: 114 o bacteriemie: febr tifoid, bruceloz, endocardit malign subacut

 sterile: -

masc de tifon, mnui sterile

sering a 20 cm ace pentru puncie venoas casolet cu pense tampoane i comprese cmp ap i comprese

medii de cultur: dou recipiente cu bulion citrat geloz semilichid

nesterile: lamp de spirt chibrituri

soluii dezinfectante alcool iodat tinctur de iod eter

pacient: pregtire psihic: se anun i se explic necesitatea tehnicii

pregtire fizic se spal regiunea plicii cotului se degreseaz cu eter se aseptizeaz cu alcool Asistenta II - spal, degreseaz i dezinfecteaz regiunea

Execuie: Asistenta I - mbrac mnui sterile - aeaz cmpul steril - aseptizeaz regiunea cu iod 115

- aplic garoul la 10-12 cm de locul punciei - aprinde lampa de spirt - mbrac mnui sterile - servete seringa n condiii aseptice - ia seringa i efectueaz puncia venoas - aspir 20 ml snge - desface garoul - retrage seringa nsmneaz: - aseptizeaz locul punciei - flambeaz dopul i gura balonului - flambeaz din nou gura balonului i nchide eprubeta

2 ml n eprubet cu geloz;

10 ml n bulionul citrat - omogenizeaz prin micri de nclinare i redresare Pregtirea produsului pentru laborator: se eticheteaz cu data, ora, temperatura (se pot recolta mai multe probe n 24 h) se trimit imediat la laborator i se pun la termostat la 37C se noteaz n foaia de observaie data i numele persoanei care a recoltat pentru nsmnarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilichid se nclzete la n timpul nsmnrii, balonul sau eprubeta cu mediu de cultur se pstreaz nclinat flambarea se face fr a nclzi mediul de cultur materialele necesare se sterilizeaz la Poupinel nsmnarea se face imediat pentru a evita coagularea sngelui hemocultura se efectueaz la debutul bolii i nainte de administrarea antibioticelor

DE TIUT: bain-marie timp de 30 min.

Hemocultura poate fi completat cu coprocultur, urocultur etc.

116

RECOLTAREA URINEI
A. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Recoltarea urinei se face fie in urinar pentru pacientii imobilizati in pat, fie in plosca (bazinet). In scopul examenului de urina, pacientul trebuie instruit sa: utilizeze numai bazinetul gol si curat; sa urineze fara defecatie; sa verse imediat urina in borcanul colector de urina; sa nu urineze in timpul toaletei efectuata pe bazinet; examen fizic - se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea si ph-ul; examen biochimic se determina albumina, glucoza, puroiul, urobilinogenul, pigmentii biliari, amilaza, ionograma, etc. examenul sedimentului urinar Se recolteaza urina emisa in 24 de ore; Se trimit la laborator 500ml de urina omogenizata si etichetata cu urmatoarele date: nume prenume bolnav; volumul de urina din 24 de ore; varsta; greutate; sex; natura regimului; volumul de lichide ingerate; medicamente luate sau particularitati ale tratamentului; analiza ceruta; sectia unde se trimite rezultatul. 117

Din urina recoltata se efectueaza: -

B. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENE BACTERIOLOGICE - UROCULTURA Urocultura urmareste depistarea bacteriilor in urina. Recoltarea urinei se realizeaza in conditii de asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Scop: - explorator pentru depistarea bacilului Koch tific, colibacil, etc. Recoltarea urinei pentru urocultura se poate face: direct - din mijlocul jetului urinar 10-20 ml urina intr-o eprubeta sterila cu dop de vata; sondaj vezical se arunca primele picaturi de urina se introduc 10-20 ml de urina prin sonda in eprubeta. Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare. ATENTIE! recoltarea se face dimineata la sculare; bolnavul nu va urina cu 6 ore inainte de recoltare; bolnavul nu va consuma lichide cu 12 ore inainte de recoltare; nu se administreaza antibiotice cu 10 zile inainte de recoltare. Recoltarea materiilor fecale Scaun: resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecaiei. Scopul: explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de mbolnvirea tubului digestiv depistarea unor purttori sntoi de germeni depistarea unor tulburri n digestia alimentelor

Gura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata.

Generaliti: - recoltarea materiilor fecale se realizeaz n vederea examinrii lor macroscopice, biochimice, bacteriologice i parazitologice examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecioase, gastointestinale, prin diagnosticarea bolilor infecioase, gastrointestinale, prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni holerici i enterobacteriile toxiinfeciilor alimentare; dup stabilirea diagnosticului, recoltarea se efectueaz pentru supravegherea evoluiei bolilor

118

- examenele biochimice i de digestie permit descoperirea unor tulburri n secreia fermenilor digestivi, prezena microscopic a sngelui etc. - examenele parazitologice descoper parazitozele intestinale prin evidenierea oulor de parazii Pregtire: - materiale - tav medical, plosc steril, tub recoltator tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevzute cu dopuri de cauciuc i introduse n eprubete sterile sond Nelaton nr. 16-18, purgativ salin eprubete cu medii de cultur materiale pentru toalet perineal muama, alez, lamp de spirt, chibrituri - fizic: o n preziua examenului, seara, se administreaz un purgativ salin (sulfat de magneziu 2030g) o i golete vezica urinar o se efectueaz toaleta regiunii perineale o se instruiete pacientul s foloseasc recipientul steril pentru defecare Execuie: - recoltare din scaun spontan sau provocat - splarea minilor - se protejeaz patul cu muamaua i aleza - se aeaz bazinetul sub pacient - se recolteaz cu lingura recipientului cteva fragmente din diferite pri ale scaunului (mucus, puroi). - se introduce lingura n recipient flexie; se ndeprteaz fesele i se introduce tamponul steril, prin micri de rotaie prin anus n rect; se terge mucoasa rectal 119 recoltarea direct din rect se aeaz pacientul n decubit lateral stng cu membrul inferior drept ntins, iar cel stng n

- pacient : - psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii

se ndeprteaz tamponul i se introduce n eprubeta steril dup flambarea gtului ei recoltarea la copil

se face cu sonda Nelaton se ataeaz la captul liber al sondei o sering se introduce sonda prin anus pe o distan de 10-15 cm se aspir cu seringa se ndeprteaz sonda i se golete coninutul prin insuflare ntr-o eprubet steril recoltarea pentru ou de parazii

se poate face i prin raclare cu o spatul de os sau cu o baghet de lemn plat i bine lustruit, nmuiat n glicerin cu ap n pri egale metoda const n raclarea pielii din vecintatea orificiului anal n special pentru oxiuri, care se depun n aceast regiune raclarea se face le 2-3 ore dup culcare sau dimineaa devreme dup raclare bagheta va fi introdus ntr-o eprubet curat i se trimite imediat la laborator se efectueaz toaleta n regiunea anal se mbrac pacientul i se aeaz comod i se aerisete camera

ngrijirea ulterioar a pacientului:

120

Recoltarea vrsturilor
Definiie: coninut gastric care se elimin spontan, de obicei n afeciuni digestive, dar ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism, tensiune intra-cranian ) sau n sarcin. Scop: explorator, se fac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului Pregtire: - materiale 2 tvie renale curate i uscate pahar cu soluie aromat muama, travers, prosop - fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral - se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului - se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama sau travers Execuie: - se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) - i se ofer tvia renal sau o susine asistenta - sprijin fruntea bolnavului - dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie - dup vrstur se ndeprteaz tvia - i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi). ngrijirea ulterioar a pacientului - se terge gura pacientului - se ndeprteaz materialele folosite - se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper - se aerisete salonul 121

- pacient - psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

- se supravegheaz pacientul n continuare Pregtirea produsului pentru examen de laborator - se completeaz buletinul de recoltare - se trimite produsul la laborator

Recoltarea exudatului faringian

Definitie Exsudatul este un lichid rezultat in urma unui inflamator faringian procesfaringian. Scop Explorator - depistarea germeniior patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului - depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Pregatirea Materiale - de protectie - sterile - nesterile Pacient - pregatire psihica: se anunta si i se explica tehnica tavita renala stativ pentru eprubete lampa de spirt chibrituri spatula linguala eprubeta-cu tampon faringian: sau ansa de platina eprubete medii de cultura ser fiziologic sau glicerina 15% masca de tifon

- pregatire fizica: se anunta sa nu manance, sa nu bea apa 122

 Executie

sa nu i se instileze soluitii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara se asaza pacientui pe un scaun

- se recoiteaza inainte de administrarea - antibioticelor sau sulfamidelor - asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool - isi pune masca de protectie - invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat - deschide eprubeta cu tamponul faririgian - flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril - apasa limba cu spatula linguala - cu tamponul faringian sterge depozitui de pe faringe si amigdalele, dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul) - flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul farihgian in eprubeta care se inchide cu dopul flambat - la indicajia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare - se spala pe maini cu apa si sapun. Pregatirea produsului pentru laborator - se transporta produsul !a laborator evitand suprainfectarea - daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezete in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15 %

123

Recoltarea sputei
a) recoltarea sputei Definiie: Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scop : Explorator - pentru examinari macroscopice, cifolagice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului. Materiale - sterile - nesterile Pacient - psihic Execuie : 124 se anunla si i se explica necesitatea executarii examinarii se instruieste sa nu inghita sputa sa nu o imprastie sa expectoreze numai in vasul dat sa nu introduca in vas si saliva pahar cu apa servetele sau batiste de unica intrebuintare cutie Petri, pahar conic scuipatoare speciala (sterilizata fara substanxa dezinfectanta)

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura i faringele - i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut - se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse - se colecteaza sputa matinaia sau adunata din 24 h. b) Recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian - se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila - se apasa limba cu spatula - se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca - sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterile - frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic c) Recoltarea sputei prin spltur gastric - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), in stomac, dimineata, pe nemancate - se introduc prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata calduta, care este evacuata imediat sau extrasa cu saringa lichidul recoltat se trimite imediat ia laborator deoarece germenii cauta si pot fi distrusi daca stau mai mult timp in contact cu mediul acid al sucului gastric - daca recoltarea se face pentru insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obtinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na. d) Recoltarea sputei prin spltur bronic - se utilizeaza la pacienIii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza - se pun in evidenta baciii incapsulali in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa - se introducin recipientui de aerosoii 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml solutie teofilina 3% cu un ml solutie de stricnina 1 - pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci repetate; urmate de expiratii scurte - se face o scurta pauza de 4-5 sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitaiii de lichid 125

- dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata sputa expectorata se recolteaza intr-un vas sterii, recoitarea se repeta ziihic, in urmatoarele 4 zile, in vase separate. Pregtirea produselor pentru laborator - se acopera recipientele - se eticheteaza - se trimit la laborator

Recoltarea secretiilor vaginale

Recoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din colul uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa de platina. Materiale necesare: - specule vaginale - anse de platina sau pipete Pasteur - 2-3 lame de sticla - lampa de spirt - eprubete sterile - creion dermatograf - manusi sterile 1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei : se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului ! 2. Efectuarea tehnicii : spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de cauciuc sterile se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga 126

se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin ansa se flambeaza dupa fiecare recoltare ! produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie)

se noteaza vizibil -provenienta produsului recoltat , - nr buletinului de analiza - tipul examinarii 3. Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat 4. Pregatirea produsului pentru laborator a) examinarea bacteriologica cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima e sterila in mod obisnuit) lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati) Ex microscopic : Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala) Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si negativi, frecvente leucocite Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent. b) examinari parazitologice punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul se executa frotiuri uscate la aer daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita 127

vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal)

c)

daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o picatura de ser fiziologic in ! parazitul se cauta si in uretra secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe o lama de sticla din reg. vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis examinari micologice - recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice secretie abundenta

mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut dupa toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000.

- recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela 5. Reorganizarea locului de munca : materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de sterilizare

128