Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Geografia lui Strabo

Geografia lui Strabo

Ratings:
(0)
|Views: 21|Likes:
Published by hexaimeron_ro
fragmente din The Geography of Strabo, Vol. I, Loeb Classical Library, adaptare pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Astronomia/Strabon.html
fragmente din The Geography of Strabo, Vol. I, Loeb Classical Library, adaptare pr. Dan Bădulescu. Vezi: http://www.hexaimeron.ro/Astronomia/Strabon.html

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: hexaimeron_ro on May 25, 2012
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

pdf

text

original

 
(fragmente din
The Geography of Strabo,
Vol. I, Loeb Classical Library, adaptare pr. Dan Bădulescu)
Cu siguranţă, pentru studiul geografiei este necesară o pregătire enciclopedică, aşa cum au spus-oatâţia; şi Iparh, în tratatul său
Contra lui Eratostene
, arată pe drept cuvânt că este cu neputinţă oricui,fie simplu sau învăţat, să atingă cunoaşterea cerută a geografiei fără a cunoaşte corpurile cereşti şieclipsele care au fost observate; de pildă, este cu neputinţă a şti dacă Alexandria Egiptului este lanord sau la sud de Babilon, sau cât de la nord sau la sud este de Babilon, fără cercetarea cu ajutorul"climatelor." (Iparh a luat ca bază de calcul a latitudinilor şi longitudinilor o latitudine paralelă principalăprin Coloanele lui Hercule şi Golful Issus, şi meridianul principal prin Alexandria. Apoi a trasat latitudiniparalele prin mai multe locuri binecunoscute, şi astfel a format centuri de latitudini pe care le-a numit"climata." Cu ajutorul zilei solstiţiale el a determinat lăţimea fiecărei "clima," diferenţele de latitudine,ş.a.m.d. Dar Strabo foloseşte termenul cu precădere referindu-se la latitudinile paralele înseşi). Înacelaşi sens nu putem fixa cu precizie punctele care se află la diferite distanţe de noi, fie la est fie lavest, det printr-o comparare a eclipselor de soare şi de lu(adică, printr-o comparare aobservaţiilor aceleiaşi eclipse, făcute din diferite puncte de observaţie). Astfel grăieşte Iparh despreacest subiect.Toţi cei care purced a descrie trăsăturile distinctive ale ţărilor acordă o atenţie specială astronomiei şigeometriei, în explicarea problemelor de formă, mărime, a distanţelor dintre puncte, şi a "climatelor,"cât şi a problemelor de căldură şi frig, şi, în general, caracteristicilor atmosferice.Toate cele de acest fel, întrucât sunt provocate de mişcarea soarelui şi a celorlalte astre cât şi detendinţa lor către centru, ne determină să privim bolta cerească, şi să observăm fenomenele corpurilor cereşti ce se revelează poziţiilor noastre specifice; iar în aceste fenomene vedem foarte multe variaţii în poziţiile locurilor locuite.Mai mult, cel care şi-a ridicat vreodată gândurile către cer nu se va îndepărta cu siguranţă nici depământ ca întreg; căci este desigur absurd, că dacă cineva care a dorit să dea o explicaţie limpede alumii locuite s-a aventurat în cercetarea corpurilor cereşti şi le-a folosit în scopul învăţării, şi totuşi nus-a preocupat de întreg pământul, a cărui lume locuită este doar o parte — nici de mărimea sa, nici decaracterul său, nici de poziţia sa în univers, nici măcar dacă lumea este locuită doar în partea în caretrăim, sau în mai multe părţi, şi dacă da, câte astfel de părţi se găsesc; aşişderea cât este de mare
1
 
partea nelocuită, care e natura ei, şi de ce este nelocuită. Se pare, atunci, că ramura specială ageografiei reprezintă o unire a meteorologiei (cuvântul grecesc de aici include atât ştiinţa noastrăastronomică, cât şi ştiinţa noastmeteorologică) şi geometriei, întrucât uneşte fenomenelepământeşti şi cele cereşti ca fiind foarte strâns legate, şi nici într-un sens separate unule de altele "pecât e cerul deasupra pământului."...Cel mai mult, mi se pare, pentru un subiect ca geografia avem nevoie, precum am spus, de geometrieşi astronomie; iar nevoia lor este cu adevărat reală; căci fără metodele oferite de ele nu este cuputinţă a determina cu precizie figurile noastre geometrice, "climata," dimensiunile, şi alte lucruri înrudite; dar precum aceste ştiinţe ne dovedesc în alte tratate tot ce are de a face cu măsurareapământului ca întreg şi cum în acest tratat eu trebuie să iau ca sigur faptul că universul are o formăsferică, şi de asemenea că suprafaţa pământului este de formă sferică, şi, mai mult, trebuie să iau castabilită legea care precede aceste două principii, anume cea potrivit căreia corpurile tind către centru(aici Strabo înţelege toate corpurile cereşti. Potrivit concepţiei sale, pământul era staţionar şi toatecorpurile cereşti se roteau în jurul lui de la est la vest, cerurile având acelaşi centru ca şi pământul.Cuvântul grecesc
ρτημα, înseamnă o greutate suspendată de o coardă sau altceva. Strabo vrea săspună că fiecare corp este ancorat, cum ar veni, din poziţia sa respectivă de suspensie către centrulpământului); şi doar trebuie să indic, la modul scurt şi rezumat, dacă o propoziţie se încadrează —dacă e adevărată în cadrul percepţiei senzoriale sau a cunoaşterii intuitive. Luaţi, de pildă,propoziţia că pământul este de formă sferică: întrucât sugestia acestei propoziţii ne vine intermediatădin legea după care corpurile tind către centru şi că fiecare corp se înclină către propriul centru degravitaţie (aici termenul are alt înţeles decât cel newtonian), sugestia vine imediat din fenomeneleobservate la mare şi în cer; căci percepţia noastră senzorială şi de asemenea şi intuiţia pot damărturie în acest din urmă caz. De pildă, este vădită curbura mării care îi împiedică pe marinari săvadă lumini de la distanţă la o elevaţie egală cu cea a ochiului; totuşi, dacă ele sunt la o elevaţie mai înaltă decât cea a ochiului, ele devin vizibile, chiar dacă ar fi la o şi mai mare distanţă de ochi; similar,dacă ochii înşişi sunt elevaţi, ei văd ceea ce era înainte nevăzut. Acest fapt este notat de către Homer,de asemenea, căci acesta este înţelesul cuvintelor: "Cu o privire iute înainte, fiind cocoţat pe un valmare, [el văzu pământul foarte aproape]." Şi, de asemenea, când marinarii se apropie de pământ,părţile diferite ale ţărmului se arată treptat, una câte una, şi ceea ce părea la început să fie pământ deşes creşte treptat tot mai înalt. Iarăşi, rotaţia corpurilor cereşti este vădită în multe chipuri, dar mai alesdin fenomenele cadranului solar; şi din acele fenomene pe care judecata noastintuitivă nesugerează că nici o astfel de rotaţie n-ar putea să se petreacă dacă pământul ar fi împlântat într-unadânc infinit (Aceasta era doctrina lui Xenofan şi Anaximen). Cât priveşte "climata," ele sunt tratate îndiscuţia noastră despre provinciile nelocuite.
2

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->