Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Registre-stilistice

Registre-stilistice

Ratings:
(0)
|Views: 607|Likes:
Published by Maria Crssssss

More info:

Published by: Maria Crssssss on May 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/31/2014

pdf

text

original

 
REGISTRE STILISTICE PARTICULARE ALE LIMBII
Arhaic
Evidenţiadimensiunea istorică a limbajului; situează instanţele comunicării artistice în trecut, prinactualizarea unui limbaj învechit, ieşit din uz. Se remarcă ocurenţa arhaismelor la toate nivelurile discursului şirevitalizarea unor construcţii/tipare lingvistice vechi.
 Lăpuşneanul porunci împle cu lemne toate cetăţile Moldovei, afară de Hotin şi le arse, vrând strice prin aceasta azilul nemulţămirilor, carii de multe ori, urzeau comploturi şi ţâţau revolte
(C. Negruzzi,
 Alexandru Lăpuşneanul 
)Tipurile de arhaisme sunt fonetice (
 pre, samă, a rumpe
), lexicale (
 stolnic, logofăt 
), semantice (
 prostime, atăbărî 
), morfologice (
inime, aripe, palaturi, văzum, plânsum
) şi sintactice (
domn ţării Moldovei
).Funcţia stilistică a arhaismelor utilizate în proza de inspiraţie istorică este aceea de a crea un tablou de epocăsau de a diferenţia discursul naratorului de cel al personajului; în teatrul istoric, arhaismele creează impresia deverosimilitate prin reconstituirea limbajului vremii evocate.Ştefan: (lui Rareş)
 Ia cartea asta. Bag-o în sân. Ia sama la pecetie. Pune caii la un olac, alege unul bine ferecat. Şi la drum. Schimbă caii din popas în popas. Şi nu te opreşti decât în Ţarigrad. Acolo s-o dai în mânamarelui vizir.
(B. Şt. Delavrancea,
 Apus de soare
).
Regional
E rgistrul stilistic ce conferă identitate geografic-lingvistică universului ficţional, personajului/naratorului sauinstanţei lirice exprimate. Regionalismele utilizate sunt lexicale (
omăt, oleacă, păpuşoi)
, fonetice (
chitară, să spuie, să prinză
), semantice (
mereu=încet 
), gramaticale (
aista, aia, oi merge, lucră, mâncă
), etc.Valoarea lor expresivă este lărgirea seriei sininimice; conferă culoare locală (realism descriptiv); au rol decaracterizare a personajelor (ca elemete de limbaj popular/familiar); aspectele foneticii regionale aplicate unor neologisme au funcţie satirică în limbajul eroilor lui Caragiale (cafiné)
 Fratele cel sărac-sărac să fie de păcate!-tot avea şi el o pereche de boi, dar cole: porumbi la păr, tineri, nalţide trup, ţepoşi la coarne, amândoi cudalbi, ţintaţi în frunte, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieşit cu dânşii înlume şi de făcut treabă
. (I. Creangă,
Povestea lui Harap-Alb)
Familiar
În opera literară registru stilistic familiar reprezintă un spaţiu de interferenţă a stilului beletristic cu celcolocvial. Acesta valorizează estetic varianta spontană, neelaborată a limbii vorbite, cu structuri lingvistice libere, cumărci ale oralitătii şi ale implicării afective, cu lexic variat, enunţuri nepretenţioase, cu ticuri verbale şi elemente decreativitate expresivă.Are rol stilistic în caracterizarea personajelor sau a unui mediu cultural/socioprofesional; în poezia postmodernă generează prozaismul deliberat prin care este surprinsă banalitatea cotidiană şi, în acelaşi timp,construieşte contextul stilistic contrastiv, menit să reliefeze rarele metafore (plasate ca «poanta» în final).
 Dă-mi ceasul să ţi-l repar Sunt specialist în deceseDe secundar!Vino la mine cu oravino la mine cu ora să respirămîmpreunăbeton şi mortar! Însă pe mâna cea stângă“din ceas dedus”Crescuse un ierbar.
(F. Iaru,
 Marcaje noi fundaţii ceasuri
)Jurnalul literar şi memoriile sunt scrieri de graniţă, în care registrul stilistic familiar, confesiv se asociazăcelui beletristic, chiard acă referentul real biografic conferă o dimensiune nonficţională textului.
1
 
Argotic
Utilizat în literatură ca resursă de înnoire a limbajului, registrul stilistic argotic creează figuri semantice prinsensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme sau unor cuvinteimprumutate din limba rromilor, generând un limbaj codificat. Expresivitatea artistică este determinată de metaforă,metonimia, eufemismul, antonomaza, etc. prin care se produce transferul semantic şi convertirea termenilor argotici însemnificaţi artistici. D. Irimia precizează că rolul stilistic este acela al
înscrierii lumii narate în perspectiva realismului său lingvistic
. Este un mijloc de producere a impresiei de verosimilitate în caracterizarea unor personaje sau a unuigrup social închis. În poezie, acest limbaj antiliric vizează
 spiritul de frondă şi nevoiua de expresivitate
(R. Zafiu).Argoul este un limbaj codificat cu scopul de a fi înţeles numai de cei ce-l folosesc, doar că pitorescu acestuia îl faceatrăgător şi pentru alte grupuri care «sparg» uşor codurile. Se reduce la un nivel lexical specializat, prin care se asigurăîncifrarea mesajului, restul compartimentelor gramaticii nefiind incluse în acest registru stilistic.
-Se ridică aici o problemă, spuse vizirul. […]Ţin minte că acum vreo patruzeci de ani eram copil de casă şiîn loc să frec podele, frecam mangalu’, cum se zice. Mă vede sultanul şi-mi zice: «Ce faci, bre?»
(I. Groşan,
O sutăde ani de zile la porţile Orientului
)
Jargonul
Este un limbaj specializat, o variantă limbii în funcţie de repere socio-culturale sau profesionale. Termenii de jargonapar frecvent în limbajul unei anumite categorii de vorbitori, dar şi în presă sau în operele literare (Caragiale).Termenul jargon desemnează însă şi limbajele specializate ale unor profesii ştiinţifice: arhitectura, chirurgia,astronomia, etc. Prezenţa elementelor de jargon în limbajul artistic aduce elemente de noutate nu doar în sferalexicului, ci şi la nivel fonetic, oferind o alternativă modernă la mai vechiul registru emfatic. Valoarea expresivă aelementelor de jargon în scrierile tradiţionale era limitată la caracterizarea unor personaje satirizate/a unui grup careîşi creează o identitate socioprofesională, ori la constituirea unei dimensiuni ironice în planul naratorului; în limbajulartistic modern, utilizarea jargonului poate fi considerată o marcă stilistică a omului contemporan care «se mişcă»dezinvolt în spaţiul multiculturalităţii sau o tentativă de a transgresa limitele unei limbi naţionale, prin plurilingvism.
 Moftangioaica română vorbeşte numai avec les domestique, încolo franţuzeşte
(I. L. Caragiale,
 Moftul român
)
Neologic
Registru stilistic asociat frecvent registrului cult, definitoriu pentru discursul elevat, modern. Dominantastilistică ţine de numărul mare de termini neologici specializaţi în sfera ştiinţelor sau în domeniile tehnice, aspecterudit al scriiturii. Prin acest registru se poate diferenţia planul naratorului de cel al personajelor; poate avea rol încaracterizarea unor eroi, în surprinderea unor medii intelectuale ori artistice. Expresivitatea maximă este conferită decontexte stilistice contrastive, în care neologismele sunt reliefate prin asocierea cu termeni pupulari, colocviali sau cuelemente de jargon.
 Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că, menţinute cu voinţă, duc la oadevărată nevroză. Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la început, patologic pe urmă…
(C. Petrescu,
Ultimanoapte…
)
Solemn
Acest registru e specific unor specii literare cum ar fi tragedia, imnul, oda mai e numit “stilînalt”.dimensiunea stilistie dominată de tonalitatea gravă, ceremonioasă, realizată prin categoria estetică asublimului, prin lexical elevat, prin figure retorice. Discursul elevat e menit să emoţioneze puternic, să confere omăreţie sobră ideilor, evenimentelor, personalităţilor evocate/personajelor; în creaţiile postmoderniste efectul de stileste opus: exagerarea solemnităţii prin tonul encomiasticsau melodramatic determină pastişa, caricature acestuiregistru stylistic.
 Brigbeu, rege tânăr din vremea cea căruntă Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nuntă. Frumos au ars în flăcări prinosul de pe vatră, Pe când intrară oaspeţii sub bolţile-i de piatră. În capul mesei şade Zamolxe, zeul getic,Ce lesne urcă lumea cu umătu-i atletic.
(M. Eminescu,
Gemenii
)
2

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
Irimiea Claudia liked this
1 hundred reads
Laura Maria liked this
Andrei Lazea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->