LINIE TEHNOLOGICA DE OBTINERE A UNTULUI

Autor: Student: An: Cond.st.:

-2010-

CUPRINS

I.

INTRODUCERE

...........................................................................................

II. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A UNTULUI .................................

Schema tehnologica de obtinere a untului................................................ 1. Receptia smantanii................................................................................................ 2. Normalizarea smantanii........................................................................................ 3. Pasteurizarea smantanii........................................................................................ 4. Racirea smantanii .................................................................................................. 5. Maturarea fizica a smantanii ................................................................................. 6. Maturarea biochimica sau fermentarea smantanii................................................ 7. Baterea smantanii.................................................................................................. 8. Spalarea boabelor de unt ....................................................................................... 9. Malaxarea untnului ............................................................................................... 10. Ambalarea untului ................................................................................................. 11. Depozitarea untului ...............................................................................................

III. CALCULE APLICATE .....................................................................................

1. 2. 3. 4. Calculul debitului .................................................................................................. Calculul puterii pompei.......................................................................................... Calcule pentru normalizarea laptelui .................................................................... Calculul cantitatii de unt .......................................................................................

IV. STUDIUL UTILAJELOR .............................................................................. V. NORME DE PROTECTIE A MUNCII, PSI SI IGIENA ................ VI. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................

I. INTRODUCERE

Industria laptelui ocupa un loc deosebit in industria alimentara a sectorului agroindustrial. Laptele,ca materie prima, este un produs voluminos si greu, care se obtine zilnic, dar se pastreaza un timp scurt si cu costuri mari. Tehnologia laptelui are ca scop , in primul rand, pastrarea la maximum a proprietatilor naturale ale laptelui, de la obtinerea lui in gospodariile producatoare de materie prima pana la realizarea produsului finit si distribuirea prin reteaua de desfacere. Fabricarea produselor lactate reprezinta un proces tehnologic foarte complex, care include diferite operatii tehnologice bazate pe metode chimice, fizice, microbiologice, biochimice de actiune asupra materiei prime atata separata, cat si in combinatie. De aceea, numai cunoasterea profunda a actiunii acestora asupra componentilor laptelui si dirijarea lor in directia dorita, va permite obtinerea produselor lactate de calitate si competitive pe piata de desfacere. In industria laptelui apar o serie de probleme referitoare la calitatea materiei prime, la conditiile de pastrare a acesteia pana la prelucrare in diverse produse lactate, la procedeele tehnice si tehnologice aplicate, la ambalarea si pastrarea produselor finite etc. De aceea, specialistii in tehnologia laptelui trebuie nu numai sa posede cunostinte in domeniul producerii, conditionarii si aprecierii calitatii materiei prime, dar si sa cunoasca temeinic si tehnologia de fabricare a diferitelor produse lactate si de valorificare rationala a tuturor componentilor laptelui. Lucrarea de fata, structurata pe mai multe capitole, are ca obiectiv prezentarea etapelor si operatiilor tehnologice din industria laptelui, incepand cu receptia laptelui, ca materie prima si terminand cu ambalarea produsului finit unt - . Cuprinde de asemenea si prezentarea utilajelor necesare precum si amplasamentul sectiei proiectate.

II. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A UNTULUI

Untul constituie unul din produsele lactate cele mai raspandite, prezentand o importanta deosebita pentru alimentatia omului, datorita proprietatilor sale nutritive si energetice. n prezent, untul este unul din produsele lactate cele mai rspndite i care ocup un loc important n alimentaia zilnic a omului, acestea datorndu-se calitilor nutritive deosebite pe care le are dintre cele mai importante sunt urmtoarele: -are un coninut ridicat de vitamine A i D i, n cantitate mai redus, vitamina E, ce asigur, n mare msur, nevoiele fiziologice ale organismului uman. -are o valoare energetic mare, 100 g unt producnd 720 calorii, ceea ce-l situeaz pe primul loc re produsele lactate. -are proprietatea de a digera i asimila n organism ntr-o proporie foarte mare (cca. 95...97), fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor de oigine animal. -are un coninut ridicat de acizi grai nesaturai, ce reprezint cca.36...50% din totalul lipidelor coninute, apropiindu-se din acest punct de vedere de grsimile vegetale, ceea ce este deosebit de important, cunoscut fiind c grsimile ce conin acizi grai nesaturai sunt recomandate n cadrul unei alimentaii dietetice, fiind mult mai puin duntoare pentru sntatea omului. n funcie de dotarea cu utilaje i condiiile de care se dispune, n procedeul de fabricaie a uuntului pot s intervin anumite diferenieri, dup cum urmeaz: -pasteurizarea smntnii poate fi fcut n instalaii cu plci prevzute cu dezodorizator sau n vane cu perei dubli sau cu canale spirale prin care circul agentul de nclzire i rcire -maturarea fizica a smntnii poate fi fcut inaintea maturrii biochimice sau dup acesta. -fabricarea untului se poate face i din smntn dulce, doar maturat fizic fr a se mai face maturarea biochimic -baterea smntnii poate fi realizat n putineie cu funcionare discontinu sau n instalaii moderne , complet mecanizate cu funcionare n flux continuu. De menionat c n seciile de capacitate mic, la care cantitile de smntn ce se prelucreaz n unt sunt mai reduse, se utilizeaz putineie metalice. -dac fabricarea untului se face n putineie funcionale discontinue, atunci este posibil s se renune la splarea boabelor de unt, mai ales atunci cnd produsul este ambalat i dat n consum ntr-un timp ct mai scurt, fr a se depozita mai ulte zile.

Schema tehnologica de obtinere a untului

1. Recep ia smntnii
Materia prim pentru fabricarea untului este smntna rezultat la degresarea laptelui n secia proprie de fabricaie sau cea primit de la ali furnizori. Smntna este un produs lactat gras ce se prezint sub forma unei emulsii de grsime i care mai conine ntr-o proporie mai redus i ceilali componeni ai laptelui. n condiii normale are coninutul minim de 18 % grsime ce variaz n mod obinuit ntre 30%....40% dar se admite c variaia poate s fie i mai mare, cuprins ntre 10 %....60%. Compoziia chimic a smntnii este asemntoare cu cea a laptelui de vac, principala deosebire fa de aceasta const doar n coninut. Smnna este mai nti recepinat, operaiune ce se realizeaz n dou faze: Recepia calitativ const n determinarea parametrilor calitativi prevzui, care, n principal sunt condiiile organoleptice i fizico-chimice Recepia cantitativ const n cntrirea smntnii aflate n bidoane, iar cantitatea constat se exprim n kilograme i se nscrie n borderourile de recepie i rapoartele de fabricaie.

2.Normalizarea smntnii
Aceast operaiune se impune ca o cerin de ordin tehnologic, pentru asigurarea realizrii n bune condiii a procesului de batere i a alegerii boabelor de unt. Coninutul optim de grsime este de 30...35%, iar n situaia n care este mai mare, este indicat s se fac normalizarea, pentru ncadrarea n limetele prevzute.

3.Pasteurizarea smntnii
Scopul pasteurizrii smntnii este de a distruge microorganismele patogene, posibil a fi prezente, ce reprezint un pericol pentru sntatea omului, ce pot produce mbolnvirea cu diferite boli (tuberculoz, bruceloz, dizenterie, antrax, boli gastro-intestinale). Totodat prin pasteurizare se urmrete distrugerea ntr-o proporie ct mai mare a microflorei vegetative format n principal din bacterii lactice , unele specii de drojdii sau mucegaiuri, care determin apariia unor defecte, ce conduc la nrutirea calitii, cum sunt:creterea aciditii, apatiia unor pete de mucegai pe suprafaa produsului sau chiar n profunzime, precum i unele defecte de gust sau miros (iute, rnced, brnzos).

n afar de acesta, prin pasteurizarea smntnii, se urmrete inactivarea enzimelor coninute, provenite din lapte sau produse de unele bacterii, ce accelereaz procesele de descompunere a componenilor, avnd ca urmare apariia unor defecte ce influeneaz negativ calitatea produselor fabricate. De asemenea, pasteurizarea smntnii la temperaturi nalte, are ca efect mbuntire a proprietilor organoleptice, prin ndeprtarea unor substane volatile ce imprim gust i miros anormal untului fabricat. n mod obinuit smntna crud are un coninut mai mare de microorganisme dect laptele, acesta datorndu-se contaminrii suplimentare ce se poate produce n timpul smntnirii. Smntna avnd un coninut mai mare de grsime i o vscozitate mai mare,are conductabilitatea termic mai redus i , din acest cauz, transmisia cldurii se face mult mai greu, iar aciunea temperaturilor ridicate asupra microorganismelor coninute este mult diminuat.Din aceste motive, la pasteurizarea smntnii se impune aplicarea unui regim de pasteurizare nalt, constatnd n nclzirea la tempertaura de 85...87oC, chiar mai mult dac este posibil, adic 95....95 oC, urmat de rcirea la temperatura de nsmnare prevzut. Pasteurizarea smntnii poate fi fcut prin una din urmtoarele instalaii: instalaii cu plci, avnd n componen dezodarizator, special prevzute pentru pasteurizarea smntnii, cu capacitatea de 2000-5000 kg/h. vane cu perei dubli sau canale spirale, cu capacitatea de 100-300 kg, prevzute cu capac rabatabil pentru nchidere, electroagitator i termometru cu tij metalic pentru indicarea temperaturii. Ca agent termic se utilizeaz apa fierbinte cu temperatura de cca 95 oC , ap supranclzit avnd temperatura de cca. 115 oC sau abur de 0,7 bari, iar pentru rcire se folosete apa de la reea. \ Componente: 1-van cu perei dubli 2-schimbtor de cldur 3-pompa de recirculare 4-capac rabatabil de nchidere 5-termometru cu tij metalic 6-motoreductor 7-vas de expaniune 8-termometru pe conduct 9-canea cu 3 ci Pricipiul de funcionare al acestei vane este diferit de cel ala vanelor prezentate mai nainte, ntruct, la aceasta, nclzirea i rcirea smntnii se face ca utiliznd agent intermediar apa, ce

este recirculat cu ajutorul unei pompe, printr-un schimbtor de cldur cu plci, n care nclzirea se face cu ap fierbinte, furnizat de centrala termic, iar rcirea cu ap de la reea. Vana de pasteurizare a smntnii este format din vana propriu-zis, cu perei dubli, schimbtorul de cldur cu plci, pentru nclzirea, rcirea apei i pompa de recirculare, montat pe conduct. Vana are capac rabatabil de nchidere, pe care este montat motoredcuctorul de acoinare a agitatorului i un termometru cu tij metalic, pentru verificarea temperaturii smntnii, iar pentru golire are prevzut un tu de 40 mm , cu robinet pentru nchidere. Pe conducta de retur, dintre van i shimbtorul de cldur, se afl un vas de expansiune, ce are rolul de a proteja vana, n cazul unei presiuni de lucru mai mari. De asemenea, pe conducta de intrare a apei calde, este un termometru pentru controlul temperaturii, iar pe fiecare conduct este cte o canea cu 3 ci. Toate prile componente ale vanei, ce vin n contact direct cu smntna, sunt executate din oel inoxidabil i au aviz sanitar pentru utilizarea n industria alimentar. Pasteurizarea are ca efecte importante asupra microflorei, a enzimelor, a proprietilor organolelptice i fizico chimice, care se constat att la smntn fermentat ct i la untul fabricat din acesta. n general se paote afirma c, cu ct temperatura de pasteurizare i durata acesteia sunt mai mari, cu att efectele ce se produc sunt mai accentuate.

4.Rcirea smntnii
Dup pasteurizare, smnna trebuie rcit i adus la temperatura necesar prelucrrii n continuare, precum i pentru a se preveni apariia n unt a unor defecte (seos, uleios) datorit meninerii prea ndelungate sub aciunea temperaturilor ridicate. Dac pentru pasteurizare sunt instalaii cu plci, atunci rcirea se face prin trecerea smnnii prin sectorul de prercire cu ap de la reea i, n continuare, prin sectorul de rcire mai avansat cu ap ghea, dup care este trecut n vana de maturare. n schimb, dac pasteurizarea se face n vane, atunci, imediat dup ncheierea operaiunii de nclzire, se efectueaz rcirea n aceeai van, la temperatura de maturare fizic, prin introducerea ntre pereii dubli ai vanei, la nceput ap de la reea, apoi ap de ghea.

5.Maturarea fizic a smntnii

Scopul maturrii fizice este solidificarea ntr-o proporie ct proporie ct mai mare a globulelor de grsime, respectiv, trecerea acestora din starea lichid n care se afl dup pasteurizare, n starea solid, necesar pentru o bun prelucrare n unt. Ca urmare, globulele de

grsime capt o anumit elasticitate i o consisten mai tare i ,totodat, se produce o modificare a strii coloidale a substanelor proteice coninute. Toate aceste modificri favorizeaz unirea globulelor de grsime n procesul de batere a smntnirii, determin o reducere a pierderilor de grsime i asigur obinerea untului cu consisten corespunztoare. n vederea maturrii fizice, smntna este rcit la temperaturi sczute, cuprinse n mod normal ntre 4..6 oC i este meninut la aceast temperatur timp de 2...6 ore. ntruct procesul de solidificare a grsimii este influenat de factorii de mediu i de alimentaia animalelor, regimul de maturare fizic va fi difereniat, n funcie de anotimp, durata acestuia fiind, n general, mai redus n timpul iernii i mai mare vara. De asemenea, durata procesului de maturare fizic a smntnii depinde de temperatura la care se face, n sensul c, prin practicarea unor temperaturi mai sczute, durata se reduce corespunztor, iar n cazul n care temperaturile sunt mai ridicate, este necesar o durat de timp mai ndelungat. La efectuarea maturtii fizice trebuie avut n vedere c datorit conductabilitii termice reduse, rcirea smntnii n vane se face destul de lent, necesitnd o perioad de timp mai mre, motiv pentru care trebuie s fie agitat n tot timpul rcirii, iar agentul de rcire utilizat va avea temperatura ct mai sczut (0...1oC ). Ideal este ca rcirea s se fac ct mai rapid, pentru a stimula cristalizarea globulelor de grsime, operaiune care, odat nceput, continu, chiar dac temperatura mai crete ntr-o anumit msur.

6. Maturarea bochimic sau fermentarea smntnii

Este o operaiune deosebit de important n procesul de fabricare a untului i const n fermentarea dirijat a smntnii, datorit nsmnrii cu culturi de bacterii lactice selecionate , avnd ca urmare creterea aciditii, precum i formarea unor substane aromatizantece produc gustul si aroma specifice produsului (diacetil, acetoin). n prima faz a procesului de maturare biochimic a smntnii, se produce o dezvoltare intens a baceriilor lactice acidifiante i deci o cretere a aciditii, dup care urmeaz o faz de fermentare mai redus, n care are loc formarea substanelor ce produc aroma i gustul produsului. n aceste condiii, procesul de fermentare trebuie astfel condus, nct s se realizeze aciditatea optim necesar baterii smntnii i, n acelai timp, s fie stimulat ct mai mult formarea substanelor aromatizante. Pentru realizarea maturrii biochimice de lung durat, smntna din van se nclzete la o temperatur cuprins ntre 15...20 oC, dup care se nsmneaz cu o cultur liofilizat cu

inoculare direct sau maia preparat, ce conine bacterii selecionate de tipul mezofil, acidifiante i aromatizante ce se utilizeaz la fermentarea smntnii pentru alimentaie. Astfel, pentru obinerea untului cu gustul i aroma caracteristic, bine pronunat, cu proprieti bacteriologice corespunztoare i cu rezisten mare la pstrare, este necesar ca la sfritul maturrii biochimice aciditatea smntnii s ajung al maxim 50 o T, limitele optime pentru smntn cu 35-40% grsime fiind de 40...45oT. Dup obinerea aciditii necesare, procesul de fermentare se ntrerupe, prin rcirea smntnii la o temperatur ct mai apropiat de temperatura de batere, care variaz n funcie de anotimp, fiind cuprins vara ntre 8...10 oC, iar iarna ntre 10...14oC n tot timpul maturrii biochimice, a rcirii la temperatura de batere i meninerii acesteia, smntna trebuie agitat, pentru uniformizarea temperaturii i realizarea nglobrii de aer ce favorizeaz procesul de batere.

7. Baterea smntnii
Datorit aciunii mecanice, n timpul nvrtirii putineului se produce o nglobare masiv de aer, care poate ajunge pn la 90% din volumul total, care apoi scade treptat. Bulele de aer antreneaz pe suprafaa lor globulele de grsime i prin ciocnirea acestora se deformez, distrugndu-se nveliul protector. n faza urmtoare, globulele de grsime eliberate se apropie tot mai mult i se aglomereaz, formnd mici grmjoare, iar prin unirea acestora rezult boabe de unt, din care prin malaxare se obine untul. Principalii factori care influeneaz procesul de batere a smntnii i alegerea boabelor de unt sunt: coninutul de grsime al smntnii, stadiul maturrii, (fizice i biochimice) , temperatura de batere, gradul de umplere a putineiului, viteza de rotire a putineiului i durata baterii. coninutul de grsime a smntnii trebuie s fie, n mod normal, cuprins ntre 30...35%. maturarea fizic va fi n mod obligatoriu fcut corespunztor, prin meninerea smntnii la temperatura de 4...6 oC timp de 2...6 ore. gradul de umplere normal a putineiului este de 40% din capacitate, limetele adminse fiind cuprinse ntre 35...50% , n funcir de coninutul de grsime a smntnii. viteza de rotaie a putineiului este stabilit de ctre firma furnizoare a utilajului i difer n funcie de capacitate. La putineiele avnd capacitate mai redus, de pn la 300 l, viteza de rotire n timpul baterii variaz ntre 20...30 rot/min

Baterea smntnii n putineu

n seciile de capacitate mic baterea smntnii se face n putinee metalice cu capacitate de pn la 300 l, confecionate din tabl din oel inoxidabil, care au n interior suprafa poroas. naintea nceperii utilizrii pentru baterea smntnii, putineiul trebuie s fie pregtit, operaiune ce const dintr-o cltire cu ap, cu scopul de a se ndeprta eventualele resturi de substan folosite la splarea i dezinfectarea pitineiului sau a unor impuriti ce ar fi putut s se depun pe pereii interiori. De asemenea, se asigur rcirea pereilor putineiului, la o temperatur ct mai apropiat temperaturii de batere a smntnii. n putineiul astfel pregtit se introduce, din vana de fermentare, smntna destinat prelucrrii, ce se strecoar printr-un strat dublu de tifon, fixat la captul conductei de alimentare. Gradul de umplere a putineiului va fi, n medie, de 40% din capacitate, fiind posibil s varieze ntre 30...50%, n funcie de coninutul de grsime al smntnii. n condii normale, baterea smntnii i alegerea boabelor de unt dureaz 40...45 min. Dac putineiul este oprit mai devreme, boabele de unt vor fi mai mici (1...2 mm), pierderile de grsime n zar mai mari, zara i proteinele precipitate se vor elimina mai greu, fiind reinute mai mult ntre boabele de unt , ceea ce va necesita o splare mai intens, dar, n final, untul obinut va avea o conservabilitate mai mare. n cazul n care oprirea putineiului se face mai trziu, boabele de unt rezultate vor fi mai mari (pn la 4 mm), vor forma aglomerri care conin mai mult zar, iar untul obinut va avea un coninut mai mare de ap i o conservabilitate redus, nefiind indicat a se depozita mai mult timp. Dup terminarea baterii, putineiul este oprit, se deschide ua lateral i se las n repaus cteva minute pentru a permite boabelor de unt s se ridice la suprafa, separandu-se de zara format. Se deschide apoi cu atenie robinetul pentru evacuarea zarei, care trece mai nti printrun filtru, avnd rolul de a reine boabele de unt antrenate, dup care ajunge ntr-un mic bazin metalic, fixat sub putinei, de unde este evacuat cu o pomp centrifugal i trimis n rezervorul de stocare. Coninutul de grsime al zarei nu va depi 0,3%.

8.Splarea boabelor de unt

Scopul principal al splrii este eliminarea ct mai complect a resturilor de zar ce au rmas pe suprafaa i n interiorul boabelor de unt. Splarea boabelor de unt prezint si un dezavantaj prin faptul c odat cu ndeprtarea resturilor de zar se elimin i o parte importan a substanelor aromatizante produse n timpul maturrii boichimice (diacetil, acetoin), scderea acestora putnd s ajung pn la 50...60% , untul rezultat fiind mai puin aromat . ntruct n procesul de splare apa utilizat vine n contact direct cu boabele de unt, fiind apoi parial nglobat n masa untului, este foarte important ca aceasta s corespund condiiilor de calitate pentru apa potabil, la toi parametri prevzui ( parametri microbiologici, parametri chimici i parametri indicatori). O atenie special se va acorda coninutului srurilor de fier, care nu vor depi n nici un caz limita admis, ntruct acestea, trecnd n unt, pot nrutii calitatea, favoriznd unele reacii chimice, care determin apariia unor defecte, cum este gustul metalic sau gust de pete. O importan foarte mare o are temperaura apei de splare. Astfel, dac procesul de batere a decurs normal i consistena boabelor de unt estr corespunztoare, atunci temperatura apei la prima splare va fi egal cu temperatura pe care a avut-o smntna la batere. n cazul n care boabele de unt au consistena mai moale, temperatura apei la prima splare va fi cu 1..2oC inferioar temperaturii la care s-a fcut baterea.Dac boabele un consistena mai mare ( n timpul iernii) , temperatura apei splare va fi cu 1..2oC (uneori chiar 3...4 oC) mai mare dect temperatura la care s-a fcut baterea smntnii. Asigurarea apei de spre la temperatura necesar se face prin trecerea acesteia printr-un rcitor cu plci, ce utilizeaz ca agent de rcire apa de ghea cu temperatura de 0...1oC.

9. Malaxarea untului
Malaxarea sau frmntarea untului reprezint faza final a procesului de fabricare a acestui produs, prin care se urmrete unirea boabelor de unt ntr-o mas continu, compact i totodat, ndeprtarea apei de prisos sau nglobarea de ap n caz de nevoie. Este deosebit de important ca prin malaxare s se realizeze o dispersare a apei coninute sub form de picturi ct mai fine, uniform repartizate n toat masa, de acesta depinznd n cea mai mare msur conservabilitatea untului fabricat. Malaxarea untului se face n putinee metalice ce au fost utilizate pentru baterea smntnii i care nu au valuri, fiind prevzute n interior doar cu icane (palete fixe), care au rolul ca n timpul rotirii s preia, la nceput, boabele de unt rezultate la baterea smntnii, apoi masa de unt

format, pe care o ridic pn la partea superior, de unde cade n jos cu for. Datorit ocului puternic, se produce malaxarea untului, pn la obinerea unei consistene corespunztoare, i dispersarea picturilor mari de ap, n picturi fine, uniform repartizate. Procesul de malaxare se desfoar n felul urmtor: imediat dup scurgerea complet a apei de splare, se nchide ua putineiului, apoi se pune n funciune rotindu-se cu vitez redus, de 8...10 rot/min. n prima faz are loc aglomerarea boabelor de unt ntr-o mas compact i eliminarea apei libere aflat ntre boabele de unt i pe suprafaa acestora, dup care ncepe malaxarea propriu-zis, n care se produce unirea (sudarea) boabelor de unt ntr-o mas uniform i nglobarea apei necesare. Pentru a se preveni creterea prea mare a coninutului de ap, putineiul se oprete de mai multe ori cu ua ntredeschis n poziia de jos, pentru a permite eliminarea excesului de ap. Procesul de malaxare dureaz 20...30 min. i se consider ncheiat atunci cnd pereii interiori ai putineiului sunt uscai, fr picturi vizibile de ap i coninutul de umiditate a untului obinut se ncadreaz n limetele prevzute de standard, iar apa este corespunzor repartizat. Aprecierea ct mai corect a acestui moment deosebit de important depinde, n cea mai mare msur, de cunotinele i exeprina practic a maiestrului untar. Se recolteaz apoi proba din unt pentru determinarea n laborator a coninutului de ap, iar pentru verificarea modului de repartizare a apei se face, pe loc, o prob practic, folosind o lopic cu care se apas i se execut o micare de translaie pe suprafaa untului. n cazul n care apar picturi de ap rare i mici, nseamn c repartizarea apei este corespunztoare, iar dac picturile sunt mari i dese, malaxarea mai trebuie continuat. Pentru stabilirea mai precis a repartizrii apei n unt, se poate face determinarea n laborator, prin metoda cu hrtie indicatoare. Dac rezultatul analizei indic un coninut prea redus de ap, apa necesar se introduce n putinei,prin stropirea n mod uniforma pereilor i a ntregii suprafee a untului, dup care se continu malaxarea, cu ua nchis, pn la nglobarea complet a apei adugat i repartizarea uniform n masa produsului, dup care se mai recolteaz o prob pentru controlul final al umiditii. n afara celor artate referitor la influena pe care o are malaxarea asupra conservabilitii untului, determinat de modul de repartizare a apei, mai trebuie subliniat c dac malaxarea nu este executat n mod corespunztor, are o influn negativ asupra produsului. Astfel, supramalxarea produce o nrutire a consitenei untului, acesta devind prea moale i uleioas, iar dac este insuficient executat , consitena este neuniform, avnd structura afnat.

10. Ambalarea untului i etichetarea

Dup malaxare untul este trecut la ambalare, iar de felul n care se execut aceast operaiune depinde, n mare msur, meninerea calitii, asigurarea conservabilitii i modul de prezentare a produsului la consumator. Forma ambalajelor i cantitatea coninut difer n funcie de destinaia pe care urmeaz o aib untul i din acest punct de vedere pot fi mprite n dou categorii: ambalaje mari i ambalaje mici. Prin ambalaje mari se neleg n general, cutiile de caron cptuite cu hrtie de pergament, ce conin 25 kg de unt, ce este destinat depozitrii pe o perioad mai ndelungat sau care se livreaz ca atare unor societi, cum sunt, spre exemplu: fabricile de ciocolat. Ambalajele mici constau n pachete de hrtie pergament sau metalizat , avnd n mod obinuit, coninutul net de100...200 g, precum caserole din material plastic, cu capac aplicat din material plastic, ce conin pn la 500 g unt, destinate desfacerii n reeaua comercial. Pentru ambalarea untului n pachete se folosesc maini ce execut n condii mecanizate aceast operaiune i care au ca productivitate destul de mare, cele mai utilizate avnd capacitatea de aproximativ 200 kg/h. n cazul n care cantitile zilnice prevzute pentru a se ambala sunt mai reduse, este posibil ca n locul ambalrii cu maini semiautomate sau automate, s se fac ambalarea untului manual, n caserole din material plastic cu capac aplicat. La ambalarea manual untul este introdus n caserol cu ajutorul unei spatule din oel inoxidabil. Pentru evacuarea ct mai complet a aerului i evitarea formrii unor goluri, untul va fi ct mai bine tasat n ambalaj, cu spatula folosit. Dupa umplere, fiecare ambalaj este pus pe cntar pentru verificarea cantitii i cu spatula se completeaz sau se scoate surplusul, pn la obinerea cantitii nete inscripionate pe ambalaj cu ncadrarea n tolerane admise, dup care ambalajul se nchide prin aplicarea capacului prevzut. Ambalajele de desfacere (pachetele sau caserolele de unt) se introduc n cutii de carton, ce se nchid prin lipire cu band adeziv. Etichetarea i marcarea ambalajelor cu unt va conine date prevzute de Normele metodologice privind etichetarea alimentelor i Norma sanitar veterinar. De asemenea, o etichet cu aceste date se va aplica i pe cutia de carton.

11. Depozitarea untului

Untul mpachetat n ambalaje de desfacere introduse n cutii de carton, se depoziteaz pn la livrare n camere frigorifice, curate, dezinfectate, fr miros strin, lipsite de lumin solar, la temperatura maxim de +4 oC. Cutiile de carton se aaz pe palei, suprapuse pe mai multe rnduri, fr s se produc deformarea acestora. Untul ambalat n cutii de carton (bloc) , destinat stocrii, se congeleaz i se depoziteaz la -15...-20 oC i poate fi astfel pstrat pn la ase luni. La depozitarea untului se vor respecta condiiile prevzute de Normele de igien i Norma sanitar veterinar. Depozitarea untului se face in camere reci, curate, uscate, aerisite, cu umiditatea relativa a aerului de 75-85%.

Toate aceste procese duc la obtinerea untului, produs de o importanta foarte mare in alimentatia noastra . Acest produs se fabrica n instalatii speciale din smntna pasteurizata, fermentata n prezenta culturilor de bacterii lactice selectionate, fara adaos de coloranti sau conservanti, fiind un produs absolut natural. Compozitia untului este n principal reprezentata de grasimi 80-82%, apa 15,6-17,6%, proteine, calciu si fosfor (cam 1,2%). Pe lnga faptul ca untul este un aliment natural, acesta reprezinta o sursa bogata si usor asimilabila de vitamina A, necesara mbunatatirii vederii si sanatatii sistemului endrocin, dar si de vitaminele E, K si D. Procentual, untul contine mai mult seleniu dect cerealele sau usturoiul. Untul mai furnizeaza organismului si iod, element att de necesar la buna functionare a glandei tiroide Untul de vaca, in special cel obtinut primavara si vara de la animalele hranite cu furaje verzi, are un continut mai ridicat de acizi grasi nesaturati, apropiindu-se de compozitia grasimilor vegetale, fapt cel face recomandat in alimentatia copiilor si covalescentilor. Untul se caracterizeaza si printr-o valoare energetica mare ceea ce il indica in alimentatia celor care presteaza munci intense si a sportivilor. Valoarea energetica a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.O consecinta negativa a untului este aceea ca contine att acizii grasi saturati ct si acizii grasi nesaturati de tip trans care cresc nivelul de colesterol si LDL colesterol.

III. CALCULE APLICATE

Sa se proicteze o sectie de pasteurizare a laptelui de vaca avand o capacitate de prelucrare de 680 litri p ora. Continutul final de grasime al laptelui va fi 1,2%. Separarea grasimii de va realiza centrifugal. Smantana rezultata va avea destinatia unt.

1.Calcularea debitului
Debitul: Q [m3/s] v-viteza de curgere a fluidului S-aria seciunii conductei d-diametrul interior al conductei

[m2] Q-capacitatea este de 680 l/h Q=680 / 3600 = 0,00018 m3/s a) Adoptm: v = 2m/s Rezulta: Q 0,00018 = 2 x d = 0,0107 m -- sau -b) Adoptam d= 0,25 m Rezulta : S= S= m2

v=0,37 m/s

2.Calculul puterii pompei

Pp= Ph - Puterea hidrostatica [W] Pp - Puterea pompei [KW] K=1,1.1,3-coeficient de suprasarcin =0,95-randament Ph=P [w]

P- presiunea = 3..4 bar P=3 bar=3 x 105Pa Ph=3x 105x 0,00018 = 54[w]

Se adopt pn la 2,2 [Kw]

3.Calcule pentru normalizarea laptelui

CS= CS-cantitatea de smntn ce rezult, kg CLs-cantitatea de lapte smntnit ce rezult, l CL-cantitatea de lapte integral dat la smntnire, l GL-coninutul de grsime al laptelui integral % GLs- coninutul de grsime al laptelui smntnit % GS- coninutul de grsime a smntnii % P pierderi (p = 0,998) Avand: CL=680 l GL=3,5 %

GLs=1,2 % GS=35 % P=0,998

CS=46,27 kg smntn CLs=680-46, 27=633,73 l/h

4.Calculul cantit ii de unt ob inut din smntn

CU- cantitatea de unt, n kg CS- cantitatea de smntn, n kg GS- cantitarea de grsime n smntn n % GR- cantitarea de grsime al laptelui smntnit % GU- coninutul de grsime n unt n % PU- pierderile de grsime n timpul fabricaiei n %

CU = 19,85 kg unt

IV. STUDIUL UTILAJELOR

Tanc racier FRIGOMILK G 4 650

CAPACITATE 690 L Tancurile de racire lapte FRIGOMILK G 4 650 sunt construite din otel inoxidabil tip AlSi304, izolatorul termic folosint fiind non-poluant realizat din spuma poliuretanica. Tancul este echipat cu un microcomputer cu display digital, care permite urmarirea in timp real a procesului de racire, precum si modificarea parametrilor de functionare prin activarea comenzilor de pe panoul de control. Modelul prezentat are o capacitate nominala de 650 litri si o capacitate maxima de 690 litri. Tensiunea de alimentare este 220 V, dar optional se poate comanda tancul cu tensiune de lucru de 380 V.

Tanc izoterm pentru stocarea laptelui tip TTIV-1 Productor:Tehnofrig SA Cluj-Napoca

Tancul pentru stocarea laptelui este executat din tabl din oel inoxidabil, au forma cilindric vertical i se sprijin pe patru picioare, prevzute cu vrfuri reglabile, cu ajutorul crora se aaz, n poziie corespunztoare, pe pardosea. Tancurile sunt prevzute cu urmtoarele accesorii: -tu pentru intrarea laptelui DN 40; - tu pentru golirea laptelui DN 40; -dispozitiv de splare chimic, cu racord; -orificiu de aerisire; -indicator de nivel; -motoreductor electric, cu agitator Caracteristicile tehnice:
Parametri Capacitatea, l Puterea instalat, kw Tensiunea de alimentare, V Turaia agitatorului, rot/min Grad de umplere, % nlimea, mm Diametrul, mm Masa neta, kg Tip TTIV-1 1000 0,09 380/220 45 90 1775 1220 251

Vana de rcire a laptelui:

Productor PIM Bulgaria, distribuitor unic Valdo Invest Bucure ti

Sunt formate din vana de rcire propriu-zis, executat din oel inoxidabil, motoreductor cu agitator pentru palete, suportul agregatului de rcire, agregatul frigorific ce funcioneaz cu freon R22 i tabloul de comand. Capacitatea vanei de rcire este de 1000 l Caracteristicile tehnice:

Parametri Puterea instalat, kw Tensiunea, v Frecvena, Hz Dimensiuni, mm Greutatea, kg

Capacitatea 600 1,58 220 50 2160 x 1380 x 1560 690

Vanele de rcire lapte indeplinesc toate cerintele internaionale privitoare la rcirea laptelui colectat conform ISO 5708, clasificare II B.

Rcirea laptelui se face prin detent direct, cu ajutorul vaporizatorului sistem "Temp Plate" ce favorizeaz un schimb de caldur cu randament ridicat. Agentul frigorific utilizat este freon R404A - ecologic. Suprafaa exterioar i cea interioar a vanelor este foarte neted datorit aplicrii unui procedeu special de lefuire, astfel putndu-se asigura o igien perfect. In cursul procesului de rcire-stocare, temperatura laptelui poate fi verificat sistematic, fiind afiat de un controler electronic montat pe capac. Grupul frigorific asigur meninerea laptelui la temperatura de 4 0C.

Capacitate intre 500 si 2000 l.

Separator centrifugal

Separatoarele centrifugale asigura separarea smantanii din lapte, rezultand doua subproduse: lapte smantanit si smantana. Separatoarele sunt executate in intregime din otel inoxidabil special, pentru a raspunde atat nevoilor clientilor, cat si normelor igienico-sanitare in vigoare. Capacitati :

500 l/h ; 1000 l/h ; 3000 l/h ; 5000 l/h ; 10000 l/h

Variante constructive :

Ermetic - alimentarea separatorului se face in sistem inchis, iar evacuarea laptelui se face sub presiune. Are posibilitatea de standardizare a laptelui si este cu sistem de autodescarcare a reziduurilor Semiermetic - alimentarea separatorului se face in sistem semianchis. Descarcarea reziduurilor poate fi facuta automat sau manual Deschis - alimentarea separatorului se face in sistem deschis, iar descarcarea reziduurilor, manual

Caracteristicile tehnice ale separatorului Tehnoplast 1000:

Parametri Temperatura laptelui la intrare, C Temperatura de pasteurizare a laptelui, C Temperatura laptelui la ieire, C Agentul de nclzire : ap cald -temperatura, C -presiunea, bari Agentul de rcire: ap de ghea -temperatura, C -presiunea, bari Necesar de aer comprimat, Nm 3/h Puterea instalat, kw Dimensiuni: -lime -nlime

Capacitatea l/h 1000 4...6 72...76 4...6 min.85 2...4 1...2 2...4 0,01 1,5 1250 mm 2600 mm

Utilaje i instalaii pentru pasteurizare

Utilajele utilizate pentru realizarea tratamentelor termice de stabilizare microbiologic trebuie s asigure nclzirea produsului la temperatura tratamentului termic, meninerea lui la aceast temperatur i rcirea pn la temperatura de depozitare sau temperatura necesar pentru urmtoarea faz tehnologic. Ele sunt de construcie foarte divers, cele mai multe ncadrndu-se n clasa schimbtoarelor de cldur. Ca agent termic se folosete apa cald, aburul, aerul cald, nclzirea direct la flacr sau nclzirea cu microunde. Instalaii de pasteurizare folosite n industria alimentar: instalaii de pasteurizare tip van instalaii de pasteurizare cu schimbtoare de cldur cu plci instalaia de pasteurizare a laptelui tip APV Pasilac instalaia de pasteurizat lapte TIPL instalaia de pasteurizat smntn TIPS instalaia de pasteurizare tip IPLS-10/1,5 instalaia de pasteurizare lapte IPV-100 pasteurizatorul cu o singur zon (se folosete cnd lapte se nclzete la 5055C) pasteurizatorul cu dou zone (realizeaz prenclzirea laptelui prin recuperare de cldur de la laptele pasteurizat n prima zon i pasteurizarea cu ap sau abur n zona a doua) pasteurizatorul cu trei zone (are primele dou zone similare cu cel precedent i n plus nc un sector de rcire cu ap rece a laptelui pasteurizat) pasteurizatorul cu patru zone (fa de cel precedent este prevzut cu nc o zon pentru meninerea temperaturii laptelui la nivelul dobndit n sectorul de pasteurizare) schimbtorul de cldur cu cinci sau ase zone (are primele patru zone similare celui precedent i n plus mai dispune de o zon pentru refrigerare n vederea detratrii i, respectiv nc o zon pentru

Pasteurizator cu placi

Este cea mai cunoscuta metoda de pasteurizare industriala a laptelui.Ele sunt construite din placi din otel inoxidabile pe suprafata carora sunt prevazute canale. Placile unite prin presare una peste alta,formand sectiuni separate pentru anumite tipuri de caldura.Astfel,in primul sector de schimb termic agentul de incalzire este apa fierbinte-abur,in al doilea sector laptele pasteurizat incalzeste ce intra in pasteurizator,iar cel de-al treilea sector apa cu gheata este agentul de racire a laptelui pasteurizat. Laptele este introdus in pasteurizatoarele cu placi cu ajutorul pompelor centrifuge,prin fiecare sector prin care trece sufera o operatie de tratament termic.

Instalatia este destinata obtinerii laptelui de consum si a produselor lactate. Prin intermediul instalatiei se realizeaza tratamentul termic al laptelui in scopul distrugerii bacteriilor patogene prezente in lapte precum si a majoritatii microflorei banale.

Capacitati : 500, 1000, 3000, 5000, 10000 l/h Procesul de pasteurizare este automatizat Sistem de recirculare automat Asigura vizualizarea si inregistrarea temperaturii de pasteurizare pe suport de hartie

Incalzirea apei necesara pasteurizarii se realizeaza electric prin instalatie proprie de incalzire sau prin agent termic furnizat de centrala termica independenta.

Instalatiile sunt realizate in intregime din otel inoxidabil, pasteurizatorul fiind echipat cu placi si garnituri tip THERMOWAVE - Germania, speciale pentru industria alimentara, conform normelor igienico-sanitare in vigoare. Echipamentele de automatizare sunt SAUTER - Elvetia.

Schimbtoare de cldur cu plci Productor Tehnofrig S.A. Cluj-Napoca

Aceste aparate sunt realizate prin mbinarea de plci care realizeaz ntre ele spaii prin care circula agenii care schimb cldura. Aceti ageni ocup alternativ spaiile dintre plcile schimbtorului de cldura, astfel nct s nu se amestece ntre ei. n consecin, spaiile dintre plci trebuie s fie etanate fa de exterior i fa de spaiile n care se gsc ali ageni. De asemenea sistemul de etanare trebuie s permit trecerea agenilor dintr-un spaiu n altul, uneori prin traversarea spaiilor destinate altor ageni.

Schimbtoarele cu plci i garnituri demontabile

Plcile ntre care se introduc garniturile, se monteaz mpreun ntre o plac de baz i una mobil. Plcile pot s fie demontate n vederea currii. Fixarea plcilor se realizeaz cu ajutorul unor tirani. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri n contracurent sau n echicurent.

Racirea laptelui dup pasteurizare cu ajutorul rcitoarelor cu plci Productor:PIM Bulgaria distribuitor unic Valdo Invest Bucure ti

rcitor cu plci Caracteristicile tehnice:

Parametri Temperatura laptelui nercit, C Temperatura laptelui rcit, C Capacitatea frigorific, kcal/h 1000 15...25 4...8 19000 Capacitatea

Putineu VALDO INVEST

Capacitate 120 l : Capacitate utila 45 l Dimensiuni 1020x1000x1250mm Tensiune de alimentare 220/380 v Greutate 140 kg Capacitate 200 l : Capacitate utila 70 l Dimensiuni 1240x1125x1250mm Tensiune de alimentare 220/380 v Greutate 160 kg

Utilaje pentru producerea continua a untului TIP EKB

Constructia: Cadru din otel-inox pe picioare si roti adjustabile cu echipament integrat: fiecare element mecanic este fixat pe acest cadru, dar este asamblat independent.Acest concept asigura ca intreagul utilaj este perfect rigid si vibratiile sunt complet reduse. Componentele principale sunt realizate in intregime din otel-inox. 316L pentru compomentele care vin in contact cu produsele sarate 304 pentru componentele care nu vin in contact cu produsele sarate Exterior lucios, interior polisat sau sablat. Intetinere usoara : acces si demontare facila a diferitelor componente ale masinii. Aceste modele sunt prevazut cu motoare separate echipate cu convertizoare de frecventa (pentru variatia turatiei in mod continuu) pentru fiecare faza de lucru, putind fii astfel adaptat pentru producerea de unt cu continut foarte scazut de umiditate initiala.

Sectiunea de batere a untului: Aceasta sectiune este alcatuita dintr-un cilindru orizontal si o tija de batere. Cilindru este prevazut cu sistem de racire. Tija de batere cu palete mici. Distanta dintre peretii cilindrului si tija de batere este doar de cativa milimetrii.Smantana este pompata spre capatul cilindrului. Este imediat presata contra peretelui cilindrului si fortata sa capete o miscare de avans. Prin aceasta actiune a tijei de batere smantana este transformata in granule de unt si lapte de unt. Sectiunea de separare: Aceasta sectiune este alcatuita dintr-un cilindru orizontal rotativ. Aceasta sectiune este divizata in doua parti: sectiunea post-batere si sectiunea drenaj. In sectiunea post-batere granulele de unt sunt grupate pentru a forma bulgari inainte ca laptele de unt sa fie condus spre sectiunea de drenaj.

Sectiunea de lucru 1: In aceasta sectiune laptele de unt este extras din unt. Iar untul este amestecat usor. Aceasta sectiune este alcatuita dintr-o: sectiune cu manta de racire extra-lunga pentru separea laptelui de unt, o comprimare foarte eficienta prin care este eliminat tot laptele de unt, amestecarea cu diferite elemente: apa, sare, culturi, etc Camera de vaccum: Prin mentinerea unui vacuum corespunzator. Este extras aerului pentru imbunatatirea aspectului optic. Sectiunea de lucru 2 In aceasta sectiune are loc malaxarea finala. Aceasta sectiune este alcatuita dintr-un tub cu manta de racier cu 2 snecuri de avans care asigura distributia fina a apei.

2.Pompe centrifuge Sunt folosite pentru deplasarea prin conducte a laptelui, a smntnii sau a subproduselor (zer, zar), ntre diferitele utilaje, precum i pentru alimentarea unor instalaii, n scopul efecturii operaiunilor tehnologice prevzute, cum sunt: rcirea laptelui, pasteurizarea laptelui s.a. Sistemul constructiv al pompelor este simplu, putnd fi demontate cu uurin, pentru verificare sau igienizare, au gabarit redus, sunt uor de exploatat i de ntreinut. Principalele pri componente ale acestora sunt: capacul, prevzut cu orificiu central de intrare i orificiu lateral de evacuare (ce nchide carcasa) i carcasa, n interiorul creia se afl axul prelungitor al axului electromotorului, ce antrenez rotorul pompei, care poate s fie n forma unui disc cu canale sau palet. Pentru ca operaiunea de pompare s se desfoare n mod corespunztor, este necesar ca pompele utilizate s ndeplineasc unele condiii, dintre care se arat: Transvazarea laptelui sau a smntnii dintr-un recipient n altul i alimentarea utilajelor se va face astfel ca pompele utilizate s nu aib nici o influen asupra componenilor iar spumarea s fie minim. O atenie deosebit este necesar atunci cnd lichidele vehiculate au vscozitatea mai mare (ex: smntna, chefirul, laptele btut .a.), ntruct la pomparea acestora pot s se produc anumite modificri nedorite, dac sistemul constructiv al pompei nu este corespunztor. Pentru evitarea pierderilor de lapte, smntn sau subproduse, pompele trebuie s fie perfect etanse la mbinarea tuturor subansamblelor (capacul pompei cu carcasa, presetup, racorduri .a.).

 Debitul pompelor va fi corespunztor necesitailor, iar atunci cnd fac parte dintr-o instalaie, capacitatea acestora va fi corelat cu capacitatea instalatiei respective. Deasemenea, n afar de debit, o importan mare o are presiunea de refulare a pompei, respectiv nlimea de ridicare, exprimat n metri coloan de ap mai ales atunci cnd sunt utilizate pentru alimentarea schimbtoarelor de cldur cu plci, care funcioneaz cu o anumit presiune. Racordul de intrare i cel de evacuare al laptelui de la pompe trebuie s permit racordarea la conductele i utilajele tehnologice utilizate. Materialul de execuie al pompelor va fi oelul inoxidabil, iar garniturile de etanare vor fi din cauciuc alimentar, rezistent la acinea coroziv a soluiilor de splare.

Filtre de lapte TIP FL

Filtrele de lapte sunt destinate retinerii suspensiilor solide din lapte si din alte lichide (apa, sucuri, bauturi, etc.). Se utilizeaza la filtrarea lichidelor slab incarcate cu suspensii in scopul protejarii unor echipamente din aval, sau a imbunatatirii calitatii produsului prelucrat. Sunt realizate din otel inoxidabil, materialul filtrant fiind o tesatura metalica (inox) cu ochiuri foarte fine. Cartusul filtrant poate fi curatat prin spalare (apa calda, solutii de spalare) si dezinfectat cu abur sau alte solutii, nefiind consumabil.

Filtrele se executa in trei clase de dimensiuni, in functie de capacitatea orara de filtrare. Fiecare clasa include trei grade de finete de filtrare : 100, 150 si 200 microni. Avantaje principale ale acestor filtre : ocupa spatiu redus, acesta fiind montat pe traseul de receptia laptelui manipularea (montare, demontare, curatire) se face cu usurinta

cartusele filtrante sunt interschimbabile nu contine elemente "consumabile" nu consuma energie electrica pentru functionare impuritatile retinute In interiorul cartusului sunt evacuate in locul dorit, prin scoaterea cartusului pentru curatire

V. NORME DE PROTECIE A MUNCII, P.S.I. I IGIEN

Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc i are ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. n timpul desfurrii procesului de producere i prelucrare a laptelui n ferme se pot produce accidente i mbolnviri, ce pericliteaz sntatea i viaa oamenilor care lucreaz n acest sector. Pentru prevenirea acestor accidente i mbolnviri trebuie respecatate anumite reguli de protecie muncii. Punerea n aplicare a normelor de protecia muncii n ferme cade n sarcina conducerii i a specialitilor din unitatea respectiv. Acetia au obligaia s fac instructaje de protecia muncii cu tot personalul fermei i s afieze la locul de protecie instruciunile i msurrile respective. De asemenea, fiecare lucrtor din ferm va semna la angajare i apoi periodic de luare la cunotin n fia de instructaj pentru protecia muncii. Dup aceasta fiecare este direct rspunztor de accidentele cauzate din vina sa, prin nerespectarea normelor i regulilor de protecia muncii, pentru care au fost instruii. Norme de protecia muncii cu caracter general n ntreprinderile de industrializare a laptelui se interzice: folosirea de piese, scule, dispozitive deteriorate sau n pericol iminent de deteriorare; stropirea sau splarea pompei sau a tablourilor i conductorilor electrici cu ap, existnd pericol de electrocutare; intervenia la piesele i subansamblurile mainilor sau gresarea acestora n timpul funcionrii; executarea de improvizatii la instalatiile electrice, masini, dispozitive si aparate de masura si control; folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate mpotriva atingerii directe (cu capace, aparatura. ngradiri, etc); punerea n functiune a masinilor si instalatiilor fara verificarea periodica a legaturii si functionarea corespunzatoare 646c28g a tuturor utilajelor din dotare conform cartii tehnice; folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a preveni pierderile de caldura si accidentele de natura tehnica; exploatarea masinilor, instalatiilor, utilajelor fara cunoasterea perfecta a instructiunilor de exploatare care trebuie afisate la fiecare loc de munca; prezentarea la locul de munca a personalului muncitor si tehnic, care nu poart echipamentul sanitar si de protectie conform normative lor n vigoare; mentinerea n functiune a pompelor, separatoarelor, altor utilaje, a instalatiilor la care se constata zgomote suspecte; folosirea n activitatea de spalare si curatire interioara a tancurilor de depozitare, vanelor i cazanelor, a echipamentului care se foloseste si n alte sectoare de activitate;

instalarea si nlaturarea aparatorilor de protectie n timpul functionarii; folosirea de flanse de mbinare a conductelor care transporta abur, apa fierbinte si agenti frigorifici fara ca acestea sa fie prevazute cu mansoane; folosirea de platforme si scari care nu sunt confectionate din tabla striata si prevazute cu rame de metal; folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc., care nu sunt vopsite n culorile conventional fundamentale (conform STAS 858970); amplasarea la distante mari a sistemelor de pornire si oprire a electromotoarelor, utilajelor si instalatiilor; pastrarea n sectiile de producie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt straine de acestea.

Efectuarea obligatorie de ctre ntreg personalul fermei a examenului medical, att la angajare ct i periodic, are cea mai mare importan, deoarece prin caracteristicile i compoziia lor produsele lactate constituie un mediu foarte prielnic pentru nmulirea microbilor, care cauzeaz diferite boli contagioase i toxiinfecii. Controlul sntii se face att n scopul depistrii lucrtorilor bolnavi, ct i pentru a se putea lua din timp msuri de prevenire a rspndirii diferitelor boli contagioase. mbrcmintea de protecie nu se va purta n afara orelor de lucru i va fi bine ntreinut. mbrcmintea de protecie se nmoaie n soluie de sod 2% i se fierbe 30 de minute, apoi se spal cu ap cald i spun, se usuc i se calc. Meninerea minilor n perfect stare de curenie i de sntate are o deosebit importan. Dup terminarea lucrului, acestea trebuie splate cu ap cald i spun, dezinfectate cu soluie de permanganat de potasiu sau alcool iodat 1% i unse cu vaselin neutr, pentru prentmpinarea apariiei crpturilor, aspririi palmelor sau nodurilor mulgtorilor. Medicul veterinar va efectua n mod obligatoriu, periodic, examenul sanitar al vacilor i oilor pentru depistarea mbolnvirilor acestora, n special de bruceloz, tuberculoz i mamit. Se interzice cu desvrire consumarea laptelui nefiert, acestea putnd conine microbi care cauzeaz diferite boli, din care unele foarte grave. Msuri de protecie muncii n sectorul producerii laptelui. Principalele msuri de protecia muncii, care trebuie respectate cu strictee n sectorul producerii laptelui, sunt urmtoarele: prentmpinarea acciditrii de ctre animale, printr-o comportare blnd fa de acestea i prin evitarea staionrii ngrijitorilor n locurile unde acetia pot fi lovii cu coarnele sau picioarele. legarea cozii nainte de muls, pentru c ngrijitorul muls, pentru ca ngrijitorul mulgtor s nu fie lovit cu aceasta. Evitarea opririlor cu ap fiart folosit la splarea i dezinfectarea ustensilelor de muls.

Personalul care vine n contact cu instalaiile de muls mecanic trebuie s cunoasc binemodul de funcionare al acestora.

Msuri de protecia muncii n lptrii Pentru evitarea accidentelor de munc i a mbolnvirilor personalului care lucreaz n lptrii, acestea trebuie s ndeplineasc o serie de condiii: Lptria va avea asigurat iluminarea i ventilaia natural i artificial corespunztoare,pentru a nu duna sntii personalului care lucreaz acolo. Tavanele i pereii lptriei vor fi netezi, iar podeaua compact, impermeabil, neted, darnealunecoas, pentru a fi curate i splate uor. Gurile de canal vor fi bine nchise cu plase de metal. Jgeaburile pentru scurgerea apelor rezultate de la prelucrare i splare vor fi acoperite etan la nivelul podelei. Cazanele cu nclzire direct vor fi bine izolate pentru eviatrea incendiilor. Instalaia electric va fi protejat impotriva apei, iar toate aparatele acionate electric vor fi prevzute cu automate de protecie i vor fi bine izolate, pentru a nu provoca electrocutarea personalului. Curarea, splarea i dezinfectarea utilajelor din lptrie se va face lund aceleai msuri de precauie ca i n cazul ustensilelor de muls.

Masuri specifice in sectorul de pasteurizare Se interzice: Montarea conductelor de legatura la mai mult de doua nivele si fara suporturi fixe care sa le asigure stabilitate. Folosirea instalatiilor fara tablite indicatoare pentru fiecare circuit sau fara sageti indicatoare pe manerele canalelor. Folosirea instalatiei mai mult de patru ore fara efectuarea spalarii cu apa si solutie chimica conform normativelor in vigoare. Punerea in functiune a instalatiei fara a se face proba la placi si la conductele de apa rece. Punerea in functiune a instalatiei fara verificarea periodica a legaturii la nulul de protectie. Folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate impotriva atingerii directe. Stropirea sau spalarea pompelor, a tablourilor electrice cu apa, existand pericol de electrocutare. Parasirea locului de munca sau incredintarea instalatiei unor persoane neinstruite.

Masuri specifice la curatitoarele centrifugale Se interzice: punerea n functiune fara: rotirea manual a tobei dup ansamblare, verificarea suruburilor de fixare a separatorului, verificarea nivelului de ulei, verificarea modului de fixare a palniei de alimentare, a se verifica dac teava de curgere din carcasa nu este nfundata; pornirea separatorului fara umplerea prealabila a tobei cu apa; spalarea separatorului cu furtunul de apa; curatirea tobei separatorului mai devreme de trei ore de la functionare; utilizarea separatoarelor sau a curatitoarelor cu tobe descentrate.

Msuri de protecia muncii la folosirea separatoarelor de lapte ntruct toba separatorului se nvrtete cu o vitez de 6000-10000 rotaii pe minut, nerespectarea regulilor de ngrijire i exploatarea a acestuia , poate provoca accidente foarte grave. Evitarea accidentelor se poate realiza respectnd urmtoarele norme de protecia muncii: Separatorul trebuie s fie mai nti fixat n poziie perfect orizontal, verificat cu ajutorul nivelei i apoi va fi pus n funciune. Baia de ulei trebuie s fie umplut suficient. Toba trebuie s fie bine centrat, iar colectoarele s nu o ating. Cnd se strnge toba, piulia de fixare se va strge tare , pn la refuz. La pornirea tobei, accelerarea se va face treptat, fr smucituri. Dac transmisia se face princurea, accelerarea se obine prin trecerea curelei de pe aiba de liber, pe aiba de lucru, de trei pn la cinci ori, cu ntreruperi de 1,5 pn la 2 minute ntre ele. Numrul normal de rotaii pe minut al tobei este indicat n fia separatorului. Este interzis continuarea lucrului la separator din momentul observrii unei trepidaii sau a unui zgomot aparte, cazuri n care se va opri imediat acionarea separatorului, iar dup oprirea nvrtirii tobei se vor lua msuri pentru remediere. Frnarea tobei se va face treptat, fr bruscri, fiind interzis frnarea cu mna sau cu orice obiect. Utilizarea separatorului cu tobe necentarte este interzis.

Masuri specifice la operatiunile de depozitare i transport Se interzice: lipsa instructiunilor specifice care trebuie afisate la fiecare loc de munca; folosirea de personal neinstruit si fara echipament corespunzator;

distanta mai mica de 1 m intre dou utilaje de transport ce se ncarca sau se descarca cu produse finite; circulatia in intreprindere a mijloacelor de transport cu viteza de peste 5 km/h. La depozitarea produselor finite se interzice: stivuirea produselor finite fara a tine seama de forma geometrica si de rezistenaa ambalajului, de greutatea produsului, inaltimea nedepasind de 1,5 ori latura mica a bazei; depozitarea produselor sub tablourile electrice si sub automatele de pornire, in dreptul usilor de acces; depozitarea si asezarea manuala a materialelor ambalate peste 3 m inaltime; ca latimea ntre stive sa fie mai mic de 1,5 m; atingerea instalaiilor de iluminat n timpul depozitarii. La depozitarea materialelor se interzice: stivuirea materialelor cu ambalaj deteriorat; depozitarea de materiale pe rafturi care nu au etichet cu precizarea sarcinii maxime admise; formarea de stive cu ambalaje cu continuturi diferite sau de dimensiuni diferite; depozitarea echipamentului de protectie si lucru n contact cu vapori de substante nocive, umezeal, rugina, etc.. La depozitarea i manipularea materialelor inflamabile, explozive i toxice se interzice: manipularea acestor materiale n alte locuri decat cele special destinate, marcate pe o raz de minimum 100 m cu indicatoare de securitate; servirea mesei si fumatul n aceste locuri; spalarea echipamentului de lucru, a pieselor, a locului de munca cu substante usor inflamabile; depozitarea materialelor respective n sectiile de lucru; comunicarea depozitelor pentru substante inflamabile cu incaperile de lucru, fara usi metalice ce se deschid la exterior inscripionate "Pericol de foc"; blocarea cailor de acces; transportul materialelor inflamabile n autovehicule nedotate cu echipament de stingere a incendiilor; folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara capace de protectie la ventile; transportarea recipientelor sub presiune cu alte gaze comprimate, grasimi, materiale inflamabile fara inele de cauciuc, nevopsite n culoarea convenional sau murdare de ulei;

depozitarea recipientelor de oxigen n locuri improvizate, impreuna cu uleiuri sau grasimi; depozitarea substantelor inflamabile, explozibile in incaperi ce nu sunt prevazute cu instalatii electrice antiexplozive, iar intrerupatoarele sunt amplasate gresit n interiorul depozitului.

Masuri igienico-sanitare privind proiectarea si construirea fabricii La proiectarea unei intreprinderi de industrie alimentara se impune a se tine seama de legislatia sanitara, de o serie de cerinte igienico-sanitare, care se refera la terenul destinat intreprinderii, la amenajarea cladirilor n teren, la aprovizionarea cu apa, cu energie electrica, la ncalzire, iluminare, ventilatie, etc. La amplasarea fabricii este de preferat colaborarea cu alte intreprinderi, pentru a realiza exploatarea n comun a surselor de retele energetice, alimentare cu apa, canalizare, drumuri de acces si dotari social-culturale. Terenul pentru amplasare trebuie situat n afara zonelor puternic locuite pentru a se putea deversa apele uzate, iar noxele emanate cer asigurarea unei zone de protectie sanitara. n incinta unitatilor trebuie amenajate grupuri sanitare cu puncte de spalare, iar n curte apa potabila pentru personalul auxiliar (soferi, manipulanti) care nu are acces n sectiile de productie. La proiectarea salilor de productie trebuie avut n vedere realizarea fluxului tehnologic astfel ncat sa se evite contaminarile ncrucisate produse de contactul materiilor prime cu produsele finite de ambalajele murdare cu cele curate. Pentru intretinerea corespunzatoare 646c28g , tavanul, peretii i pardoseala trebuie sa fie din materiale corespunzatoare 646c28g , netoxice, netede ce sa prezinte un grad de finisaj bun. Pentru tavane este indicat varul pentru pereti acoperirea cu faianta alba reprezinta o solutie buna, iar pardoseala trebuie protejata cu gresie rezistenta la un grad de uzura ridicat, la acizi i baze trebuind s fie antiderapanta.

Igiena incaperilor social-sanitare Se refera la vestiare cu spalatoare cu dusuri, grupuri sanitare. Vestiarele vor fi de tip filtru sanitar, separate pe sexe si dimensionate la numrul cel mai mare de muncitori existent n schimbul respectiv. Nu se amplaseaz deasupra spaiilor de producie sau a depozitelor de produse finite. Vestiarele vor fi amenajate separat pentru barbati i femei, fara a comunica ntre ele si vor cuprinde spatii pentru haine de oras, spatii cu chiuvete si dusuri si spatii pentru echipamentul de lucru; grupurile sanitare se amplaseaz la o distan maxim de 75 metri de cel mai ndeprtat loc de munca.

ncaperile social-sanitare vor fi deservite de personalul special instruit ce nu participa la igienizarea sectiilor de productie. Se interzice intrarea n grupurile sanitare cu echipament sanitar de productie. Igiena personalului Starea de sanatate si comportamentul igienic al persoanelor care lucreaz n domeniul alimentar sunt factori importanti n obtinerea unor produse de calitate, fara efecte nocive asupra consumatorilor. Din aceasta cauza se impune respectarea unor cerinte cu privire la controlul medical la angajare si periodic, igiena corporala si a echipamentului de protectie, precum si nsusirea de catre angajati a unor cunostinte si deprinderi igienice. Aceste norme sunt reglementate prin legislaia sanitar n vigoare. Orice persoan care urmeaz a fi angajata n sectorul alimentar trebuie supusa n prealabil unui riguros examen medical, ce consta din: - examinarea clinica completa; - examen radiologic pulmonar; - examen venerian i serologic; - examen coprobacteriologic, pentru depistarea starii de purtator al agentilor patogeni Schigella i Salmonella; - examen parazitologic, pentru punerea n evidenta a bolilor parazitare. Dup angajare, personalul are obligatia sa se supun examenului medical periodic, rezultatele controlului se inscriu ntr-un carnet de sanatate care ramane la seful de sectie. Se interzice accesul la lucru a: - purtatorilor de microbi patogeni (febra tifoida); - personalului cu fistule cronice purulente. conjunctivite purulente; - bolnavilor de tuberculoza, de boli contagioase. Respectarea regulilor de igiena sunt obligatorii deoarece n lipsa lor se pot produce contaminari ale materiilor prime si ale materiilor si materialelor directe, indirecte si de ambalaj. Normele obligatorii nainte de nceperea lucrului sunt: - depunerea hainelor cu care s-a venit la lucru n vestiare; - trecerea prin baie sau dusuri pentru mbaiere, spalare si dezinfectia mainilor; - taierea unghiilor scurt, strangerea parului sub boneta; - imbracarea echipamentului de protectie sanitara. Conform legislatiei toti muncitorii din sectorul de industrializare a laptelui trebuie sa poarte n timpul lucrului un echipament pentru protecie sanitara a alimentelor, de culoare alba, compus din: halat, sort, pantalon, boneta, basma, cizme de cauciuc ce se poart n perfecta stare de curatenie. Spalarea echipamentului se face prin fierbere cu apa si soda la spalatoria intreprinderii, interzicandu-se spalarea acasa.

Igiena sectiilor de productie Se refera la curatenia pardoselilor, peretilor si tavanelor precum si la curatarea, spalarea si dezinfectia utilajelor si ustensilelor de lucru. Igiena tavanelor si peretilor se asigura prin varuire periodica, nlaturarea prafului si a eventualelor pnze de pianjen. Curatenia pardoselilor se face cu ajutorul periilor din material plastic de mai multe ori pe zi si consta in inlaturarea cu matura a resturilor de materiale si transportului acestora n locuri special amenajate. n sectiile de productie, dup terminarea lucrului, dupa curatire si prespalare cu apa a pardoselii, se spala cu solutie calda cu detergent, dupa care se spala din nou cu apa rece pentru ndepartarea detergentului. n sectiile unde pe pardoseala pot fi resturi de grasime se foloseste detergent n solutie 5% si apa cu temperatura de 55-60C.

Igiena utilajelor, ustensilelor de lucru si a ambalajelor La fabricarea laptelui praf , curatirea si dezinfectia utilajelor asigura conditiile sanitare corespunzatoare 646c28g n procesul de fabricatie pentru obtinerea unor produse de calitate. Operatia de spalare trebuie sa asigure mai ntai ndepartarea reziduurilor de pe diferitele suprafete, iar dezinfectia trebuie sa asigure distrugerea germenilor patogeni si reducerea celor nepatogeni, pentru a prentampina aparitia unor defecte la branza sau contaminarea prin consumul acestor produse. Fazele spalarii si dezinfectarii sunt: demontarea unor utilaje ce necesita spalare; ndepartarea resturilor (materii grase) cu apa calda; splarea propriu-zis manual sau mecanic; controlul solutiilor la spalare; ndepartarea urmelor de solutie prin spalare cu apa calda; clatirea cu apa rece potabila; controlul vizual i de laborator. Eficienta spalarii si dezinfectiei depinde de: calitatea solutiilor folosite; gradul de murdrire a ambalajelor; temperatura solutiilor folosite;

starea de functionare a duzelor pentru solutii si seturilor de lichid; modul n care se face clatirea cu apa calda sau rece pentru ndepartarea solutiilor; gradul de pregtire al personalului; exigenta controlului tehnic de calitate.

Dezinfectia si deratizarea se execut pe cale chimic de personalul calificat n mod special. dezinsectia se face la sfarsitul fiecarei zile de munca dup ce au fost evacuate toate produsele. Se folosesc solutii apoase 1-2% spatiile fiind nchise timp de 3-4 ore pentru ca insecticidul sa-si fac efectul, dup care se aeriseste bine; deratizarea se face pentru a mpiedica patrunderea rozatoarelor n sectia de productie. Preventiv, se astupa gaurile din pardoseala din jurul conductelor si radiatoarelor, iar la subsoluri si la orificiile de ventilatie se va monta plasa metalica cu diametrul de 1 cm. Igiena mijloacelor de transport Mijloacele de transport necesita spalare, dezinfectie dup fiecare transport si, de aceea, sectiile de industrializare sunt dotate cu boxe si platforme, cu statii de spalare corespunzatoare . Masinile ce transporta produsele finite, izotermele sau autofrigorificele se curata initial de materiale grosiere, se spala cu apa calda cu detergenti prin frecare cu o matura din material plastic, mai ntai pe pereti si apoi pe pardoseala. Pentru ndepartarea detergentului se spala cu apa calda la 40-450C dupa care se dezinfecteaza cu solutie de clorura de var sau hipoclorit de sodiu. Se clateste cu apa rece si se ndeparteaz cu matura resturile de apa din interior. Igiena utilajelor, a ustensilelor de lucru si a ambalajelor Se asigura dupa fiecare intrebuintare. Fazele spalarii si dezinfectarii sunt urmatoarele: Demontarea unor parti din instalatii sau utilaje care necesita spalare. Indepartarea resturilor(impuritatii, materii groase) cu apa calda(35-40 oC). Controlul solutiilor in timpul spalarii. Indepartarea urmelor de solutie prin spalare cu apa calda. Dezinfectarea cu solutii dezinfectante. Clatirea cu apa rece. Instalatiile de pasteurizare, imbuteliere, pompele de lapte se spala de obicei mecanic in circuit continuu. Igiena mijloacelor de transport

Mijloacele de transport pentru lapte necesita spalare, dezinfectie dupa fiecare transport. Cisternele care transporta lapte vor fi clatite cu apa rece si calda pentru indepartarea resturilor(de lapte) din interior si din canalele de scurgere. Spalarea se face in general mecanic cu pompa, in circuit inchis folosind o solutie alcalina la temperatura de 60-70 oC/8-12 minute dupa care se clateste cu apa. Dezinfectia se face prin aburire sau folosirea solutiei de clor urmata de clatire cu apa.

Potecia muncii la efectuarea analizelor laptelui O deosebit atenie se va da instruirii personalului n ceea ce privete manipularea reactivilor i aparaturii, cu ajutorul crora se efectueaz diferitele analize i n special determinarea procentului de grsime din lapte i smntn. Substanele toxice i nocive se in ncuiate n dulapuri speciale, n borcane sausticle bine nchise, etichetate cu inscripia pericol de moarte, n afar de numele reactivului. Dintre reactivi, cel mai mare pericol l prezint acidul sulfuric, folosit la determinarea grsimii prin metoda Gerber, fiind absolute necesar respectarea urmtoarelor reguli la manipularea acestuia: Pstrarea acidului sulfuric se va face n sticle nchise cu dop de sticl, purtnd pe ele o etichet cu inscripie vizibil. La diluarea acidului concentrate, cu ap, se va turna acidul n ap, ncet, i nu invers. Manipularea acidului sulfuric se face purtnd echipamenr special de protecie (ochelari, ort i mnui de cauciuc). Msurarea acidului sulfuric i turnarea n butirometre se vor face numai cu automate (pipette, Kipp) de 10 ml sau pipete speciale prevzute cu dou bule de siguran pentru evitarea ptrunderii acidului n gura operatorului. Dopurile de cauciuc ale butirometrelor trebuie s fie corespunztoare dimensiunilor acestora, s le nchid etan i s nu sar n timpul agitrii butirometrelor. Pentru a evita arsurile, n caz de explozie sau aruncarea dopului, butirometrul vafi nfurat nainte de agitare ntr-o crp ud sau, cnd determinarea grsimii se face n mas, operaiunea se va efectua ntr-un stativ special cu toc. Un alt pericol de accidentare l poate constitui centrifuga care trebuie bine fixat pe un postament stabil i perfect orizontal; toate centrifugele trebuie s aib manta de protecie. n cazul n care mbrcmintea sau pri ale corpului au venit n contact cu acid

sulfuric, trebuie s cltim aceste poriuni cu un puternic jet de ap, dup care presrm bicarbonate de sodium i cltim n continuare cu ap mult. Poriunile de piele atinse se ung apoi cu vaselin alb. n cazul arsurilor cu sod caustic, locul arsurii se cltete cu mult ap, se spal apoi cu puin oet, se cltete din nou ungndu-se cu vaselin. Dac pielea a venit n contact cu acidul azotic se va proceda ca i n cazul acidului sulfuric.

n toate unitile trebuie s existe truse de prim ajutor, a cror cheie va fi ncredinat unor personae special instruite n acest scop. n caz de accident, n general, acordarea primului ajutor se va face n conformitate cu instruciunile elaborate de Ministerul Sntii i de Crucea Roie.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor Aceste norme prevad n principal urmatoarele: toate cladirile de productie vor fi prevazute cu hidranti de incendiu, interiori si exteriori, avand n dotare materialele si mijloacele de prevenire a incendiilor; unitatea va dispune de o instalatie de apa pentru stingerea incendiilor, separata de cea potabila si industriala si va avea n permanenta asigurata o rezerva suficienta pentru cazurile de ntrerupere a alimentarii cu apa; curtea ntreprinderii va fi nivelata si mpartit n mod corespunztor, pentru a asigura un acces usor la cldiri si a interveni rapid n caz de incendiu, n mijloacele de prevenire si stingere; personalul muncitor folosit la prevenirea si stingerea incendiilor trebuie sa cunoasca si sa aplice ntocmai normele, sa ntretin n stare perfecta de functionare toate mijloacele de stingere, sa mentin libere, curate si n bun stare cile de acces, culoarele, cladirile, si sa intervina imediat si eficient la stingerea eventualelor incendii.

Ansamblul masurilor ce se prevad pentru asigurarea protectiei muncii se refera att la perioada de montaj, cat si la cea de exploatare a obiectivului, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munc, prevenirea accidentelor. Toate locurile de munca periculoase vor fi avertizate cat mai sugestiv prin panouri sau afise care sa atraga atentia asupra eventualelor pericole. Se va prelucra cu ntreg personalul fabricii legislatia privind PSI. Masinile i utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru efectuarea unor operatii diversificate in cadrul proceselor de productie, in conformitate cu cerinele tehnicoeconomice impuse fiecarei lucrri in parte.

Prin folosirea masinilor in executarea diverselor lucrari din cadrul procesele de productie din industria alimentar, se asigur : Marirea productivitatii muncii ; Realizarea unor lucrri in termeni optimi i de o calitate superioar ; Reducerea costurilor pe ton de produs ; Inlocuirea muncii manuale cu munca de conducere a utilajului, respectiv reducerea efortului fizic.

VI.BIBLIOGRAFIE

1. Guzun V., Industrializarea laptelui, Editura Tehnica-Info, Chiinu, 2001; 2. Csatlos C., Masini si instalatii pentru produse de origine animal, Vol 1, Editure Universitatii Transilvania , Brasov, 1999 3. Codoban J., Procesarea laptelui n secii de capacitate mic, EdituraCetatea Doamnei, Piatra Neam, 2006; 4. Chintescu G., Prelucrarea laptelui n ferme, EdituraAgrosilvic, Bucureti; 5. Chintescu Gh. , Grigore St. Indrumator pentru tehnologia produselor lactate , Ed. Tehnica , Bucuresti 1982