CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU CONSTRUCT DIN LEMN Edifia a ll-a revizuita si adGugité EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU’ Bucuresti 2001CUPRINS 1, CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA. 2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI Al. Grinzi principale si secundare suprapuse A2. Grinzi principale gi secundare coplanare A3. Grinzi secundare in cleste AA. Stiipi in cleste + grinziin cleste AS. Grinzi principale gi secundare in cleste B, SISTEME CU PERETI PORTANT! 81. Pereti din biine suprapuse (‘blockhaus’) B2. Pereti cu schelet in zGbrele B3, Pereti cu schelet din dulapi 84, Pereti din panouri portante 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1. PERETI EXTERIOR! 3.2. PLANSEE 3.3. PERETI INTERIOR! 4, PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. Elementele structurale: rezistenta gi stabilitatea localé 2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale B, PROIECTAREA DE DETALIU BI. Protectia impotriva umezelii B2. Controlul deformarii lemnului B3, Prevenirea strivirlor locale B4. Realizarea imbindirilor C. PREFABRICAREA 5, DESCHIDERI MEDI $i MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE B. SISTEME DE ACOPERIRE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN Bibliografie CONSTRUCTII DIN LEMN Ww 2n 2/2 213 2/4 2/5 216 2/7 29 2/10 2/13 af) 3/15 3/30 an an 4a 4s Als ano 4 4n3 4/32 5/1 5/5 of(CONSTRUCTN DIN LEMIN CARACTERISTICILE IEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul rhecanie al lemnulul este putemic ANIZOTROP {pentru 0 aceeasl soliitare, ezstenta este difertta functie de ditectie): 1 plus rezstenfa mecanicd este influentaté de continutul de apd al lemnulul. In pagnile umdtocre sunt prezentate, cu caracter onfentativ, citeva date generale privind caractersticlie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cadrul fiecdre! speci th parte se pot lua th considerare vaiori stable aie greut8tl specitice numal In raport cu continutul de apd, In tabelul utmétor sunt prezentate citeva exemple de greutat speciiice (t/m) pentru diverse speci de lemn considefind 0 umiditate de 15%. salcie 050 pattiny 0.70 masin ‘090 plop 054 salcim 0.75 camen a92 brad 0,0 ores 077 stejar 094 mesteacan 0,60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considera: mal poros; lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase micl gi difuze, dectt cel cu vase mar! cel fare ryind, dectt cel cu rdynd; supratetele de capst (sectiunie transversale) mai poroase decit cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Consttule unul dintre aspectele cele mal semnificative ale lemnulul sl decl ale chorestelel Continutul de apa influenteaza greutatea speciticé, dimenslunie, mentinerea formel sl rezisten}a mecanicd (care scade cu cresterea umidit&ti); umiditatea crescut& (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburl de umiditate cu mediu! ambiant (este extrem de, higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscaril (aducerea Umiditértl iernnulul proaspat talat lao limits acceptabili pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptorea lemnului la mediul In care va sta, respectlv atingerea unu! echilisru higroscopic optim, inaintea punerll In operd. In paginie urmdtoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul ih raport cu umiditatea ce trebuie ‘avute in vedere Ia prolectarea de detalu a constructilor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organicd, iemnul este atacabil de micro gi macro organise: bacterl de Butrefactie, clupercl, insecte parazite, Unii agent! blolegic! otacd lemnul uscat (nsectele parazite), alte atacut biologice (cluperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatee crescutd. In ceed co priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattiie mite (pari ude / parti uscate) si de varlafile ciclice de Umiditate. Agentli biologic! sunt de reguid specfic| tlectinul tip de lemn, Sunt mai vulnerable partie tinere ole lemnulul gl in General, speciie de lemn moale, Gectt cele de lernn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu uyurintd, iar asigurarea unel rezstenfe omogene Ia foc a tuturer pleselor tunel structuri din lemn implica o serie. de constfinger! in ceea ce priveste cimensionarea pleselor, imbindrie, calitctea lemnulul gi tratamentele superficiale, precur gi gradul de expunere Ia foc a pleselor. WwCARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA sou conactiv : contre! | DuRAMeN | cana | torn vecht Jeut vegetal Z, Miologic inact [een Ge ener, z | one alburn 9 fiber) “4 qupuren cone ee | | | : TRANSVERSALA eae ee feon principal RAZA MEDULAR de distribu o pranel rT QGLINDA razele medulara In sec|luned readiols SECTIUNE i | RADIALA fp OAK imeRNA| | COAIA ExTERNA Taologic ve | | fidalagic moarta SECTIUNE TANGENTIALA, ‘© IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMN TREBUIE TINUT CONT DE: ~ REGULARITATEA CRESTERIE + PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘a CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA ‘© REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP ‘Anizotrop. Care nu are aceleayi propiielal lizice in toate direciile; care prezinta directit privilegiate. (Dicuonarul expicativ a! imbi romane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12ICARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL m REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIAA ——IANGANTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE IN DIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 2.0 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE » PARALELCU FIBRELE, ESTE CU CCA 10% MAI MARE LA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE © RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, 91 CELE PERPENDICULARE SI TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Exan HE = Pon 10 Enna 1 Ejore = 18-+. 20 ‘2 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTH, PENTRU © ACEEAS! INCARCARE =| COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS! DIMENSIUN! $1 FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTK CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (a - REZISTENTA MAXIMA: c - REZISTENTA MINIMA) u = a) 9 I © BB IN CIUDA REZISTENTE! MAl MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN CEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITATI A LEMINULUI LA COMPRESIUNE @ DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DIVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUI (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | + ESTE PROPORTIONALA CU DENSITATEA 13SENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULUI INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: = 8 = 12% “> LAEXTERIOR: 13-18% (UMIDITATEA LEMNULU! PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $! DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA. A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 'B- CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA ensiune DaTORATE EommACHERADME DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ~> PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE eo DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MA! MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA ate ‘FY LW aS IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL Al VARIATILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRI LEMNULUI $1 A MODIFICARIL IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA ! 14CONSTRUCT DINy LEMIN ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisteme ‘deschise') Inchiderie §1 comparimentdrle sunt diferite de structura portanté a ciddiri (sunt nepartante sau outeportante: au siructurd propre). Al A2 A3 AS AS CU GRINZ CU GRINA CUGRINA ‘CU STILPI "IN CU-GRINA PRINCIPALE $1 PRINCIPALE S| | SECUNDARE IN | CLESTE’+ GRIN) | _PRINCIPALE St SECUNDARE SECUNDARE CLESTE SECUNDARE "IN. | | SECUNDARE "IN ‘SUPRAPUSE COPLANARE LESTE” ‘CLESTE’ 7 z z z z wi 4 a 4 a Roopeispiat RaBEvEr pI Foabid variant pretabricare in custipidin 4 elo, sorte mare = gira simple, B. SISTEME CU PERETI PORTANT! (sisterne “inchise’) Inchidetle si compartimentéirie coincid cu structura portanté a clair Volante: + pereti din bime suprapuse + pereticu schelet + pereticin panourl PERET! DIN BIRNE PERET! CU SCHELET PERETI DIN SUPRAPUSE st PANOUR! (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN DULAPI (FACHWERK) : Bl B2 B3 B4 Bla Bib B3a BS FARAMONIAN |_Cu MONTAND neaaloon’_| ne -PLATFoRM Bee sce a J | ee] Se | & NS } = ® | = z >a 22 >2 4 4 [sein a a a om ional | Sstemaie wasfjonaie omencane | _Adecvat pi. traationalca | (aioon fame, Dracedframe, | ‘prefanrcare ny, urrotuturS cin Weslwin ame) scale ‘elo mare @ Tiesto contempotone devaie cision sterele | Adacwar pt pretaticorea Ih sere conterporane reat © oficrbor sevate al