Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
partide politice elvetia

partide politice elvetia

Ratings: (0)|Views: 5|Likes:
Published by Marcela Tusca

More info:

Published by: Marcela Tusca on May 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2012

pdf

text

original

 
Partidele politice sunt foarte numeroase in Elvetia, acest lucru determinand o fragmentare vizibila apeisajului politic. Cu toate acestea 4 sunt partidele politice mai importante, prezente in toate cantoanele tarii: PartidulSocialist, Partidul Democrat-Crestin, Partidul liberal-radical (creat prin fuziunea la 1 Ianuarie 2009 a Partidului radical-democrat si a Partidului liberal elvetian) si Uniunea democratica de centru, care reprezinta impreuna aproximativ 80%dintre electori. Cel mai important partid non-guvernamental este Partidul ecologist cu 15 deputati in Consiliul national.Daca Constitutia federala recunoaste rolul partidelor politice, odata cu revizuirea ei in 1999, acestea nu suntinsa reglementate la nivel legislativ: nu exista o lege, ca in alte tari, care sa reglementeze finantarea partidelorpolitice.
Situatia juridica a partidelor politice
Legislatia elvetiana nu dispune de o definitie juridica generala a notiunii de partid politic. Prin urmareacestea iau de cele mai multe ori forma asociativa (art. 52 si 60 pana 79 din Codul civil helvetic) pentru a-siachizitiona personalitatea juridica. Noua Constitutie federala din 18 Aprilie 1999 contine totusi un articol relativ lapartidele politice, mentiune absenta in Constitutia precedenta din 1874. Articolul 137 din actuala Constitutie dispune:`Partidele politice contribuie la formarea opiniei publice si a vointei populare`. Se considera insa ca acest articol nudispune decat de o valoare declarativa.De regula partidele politice nu sunt constranse de obligatia de a se inregistra. Partidele care doresc pot cereinregistrarea intr-un registru public tinut de Cancelaria federala, daca numara cel putin 1 deputat in Consiliul nationalsau daca sunt reprezentati in cel putin 3 parlamente cantonale de cel putin 3 deputati per parlament. Partidele caretotusi procedeaza la o astfel de inregistrare sunt scutite de unele formalitati administrative in perioada alegerilorfederale.Iata o lista a partidelor politice actualmente prezente pe scena politica federala. Ele sunt clasate in functie
 
de numarul de parlamentari din sinul Consiliului national.
Partide Sigla Grup Orientare politicaMandate ConsiliulnationalMandate Consiliulcantonal
Uniunea democraticade centruUDC VConservator/liberal /suveranist
54
(-4)
1
 
5
(-2)Partidul socialist PSS S Social-democrat
46
(+5)
11
(+3)Partidul liberal-radical PLR RL Liberal/radical
30
(-5)
11
(-1)Partidul radical-crestin PDC CEDemocrat-crestin/centru-dreapta
28
(-3)
13
(-1)Partidul ecologic PES G ecologist
15
(-2)
2
(=)
 
Partidul verde-liberal PVL GL Ecologist/social-liberal
12
(+9)
2
(=)Partidul burghez-
 
democraticPBD BD Liberal/conservator
9
(+4)
1
(=)Partidul evanghelic PEV CE Crestin/centru-stanga
2
(=)- (=)Liga din Ticino Lega V Regionalist/populist
2
(+1)- (=)Partidul crestin/social PCS CECrestinism social/centru-stanga
1
(=)- (=)Miscarea cetatenilorgeneveziMCG Regionalist/populist
1
(+1)- (=)Dreapta diversa DVD V conservator - (=)
1
(+1)
Istoricul partidelor in Elvetia
La constituirea Statului federal in 1848 s-au distins in principal 3 mari forte politice:
 
Radicalii
 
Conservatorii protestanti
 
Conservatorii catoliciInitial, notiunea de partid sau grupare politica in sine, ca si doctrina acestora, nu este la fel de clar stabilita ca inzilele noastre. Alesii schimba epoletii si etichetele politice in functie de criterii ce tin de fiecare canton in parte, demarile probleme politice ale momentului, de afinitati personale etc.
Partidul liberal-radical
PLR a rezultat din fuziunea in 2009 dintre Partidul radical-democrat si Partidul liberal elvetian.
Partidul radical-democrat
Radicalii, victoriosi in urma razboiului Sonderbund (razboiul civil elvetian 1847),sunt partizanii noilor institutii si a centralizarii Elvetiei. Acestia domina viata politica pana la Primul razboi mondial.Familia liberal-radicala cuprinde in 1848 o aripa radicala, de stanga, si una liberala, de centru.In anii 1860 se formeaza in sinul miscarii o noua aripa de stanga democrata. Cele doua aripi democrata siliberala pierd treptat din substanta, astfel ca tendinta radicala se impune. Crearea grupului parlamentar radical
 
dateaza din anii 1878.
 
Partidul radical-democrat propriu-zis va fi fondat in 1894. Acesta va dispune de majoritate absoluta inAsambleea federala pana in 1919, si in Consiliul federal pana in 1943.
Partidul liberal elvetian
Liberalii emerg la sfarsitul secolului XIX si subsista si astazi in special incantoanele protestante ale Elvetiei romande si in Basel-orasul. Gruparea liberala dateaza din 1893, iar Partidul liberalpropriu-zis din 1913.Liberalii sunt continuatorii conservatorilor reformati, opusi centralizarii. Actualmente, cei 4 alesi ai partiduluiformeaza un grup comun cu radicalii.Mediile protestante sunt reprezentate de un
Partid evanghelic 
, al carui prim parlamentar este ales in 1919(sub eticheta de
Partid crestin-protestant 
).
Partidul democrat crestin
Conservatorii catolici reprezinta invinsii in razboiul civil si promoveaza principiul de suveranitate acantoanelor si interesele Bisericii romano-catolice. Partidul democrat crestin este format in 1912, dar grupulparlamentar exista din 1857.In 1963 partidul atinge apogeul reprezentarii sale politice cu 23,4% din voturi, dar vor recula constant panala 14,4% in 2003.
 
Partidul a manifestat intre 1957 si 1971 o tendinta
crestin-sociala 
, lucru la care se va face referinta in numelepartidului. Aceasta aripa ramane prezenta si continua prin intermediul
Partidului crestin-social 
in catevacantoane romande, printre care Valais si Jura. Partidul crestin-social se va desprinde pana la urma de Partiduldemocrat crestin si se va organiza la nivel federal.
 
O alta aripa se va distinge incepand cu 1994, luand numele de
Partidul popular catolic 
, inainte de a deveni
Partidul crestin-conservator 
. Acesta promoveaza ideea unei societati religioase si conservatoare si esteimplantat mai ales in catoanele germanice.
Partidul socialist elvetian
Socialistii isi creaza partidul in 1888, dar apar pe scena parlamentara din 1890. Alesii socialisti sunt initialatasati grupului
politicii sociale 
care cuprinde de asemenea si democrati pana in 1911 (data crearii unui grupparlamentar propriu). Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, stanga elvetiana, social-democrata in esenta, vareprezenta o miscare de prim rang pe scena politica elvetiana incepand cu 1931 si pana astazi. Patru alesi ai
Federatiei socialiste elvetiene 
(favorabili Pactului germano-sovietic) vor fi exclusi din randurile parlamentarilor in1941.Organizatiile regionale ale partidului socialist corespund in principiu cantoanelor, cu exceptia organizatieisocialiste din cantonul Jura, care, deja inaintea crearii cantonului, includea organizatia regionala a provinciei Jura deSud, care de atunci a devenit
Partidul socialist autonom din Jura de Sud,
concurent si rival ideologic al Partiduluisocialist din Jura berneza (din cantonul Berna). In orasul bilingv Biel, din cantonul Berna, coexista doua entitatimembre ale Partidului socialist bernez, Sozialdemokratische Partei a orasului Biel si Partidul socialist romand, carepropun liste distincte dar nu concurente la alegerile locale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->