Professional Documents
Culture Documents
Cu toate acestea 4 sunt partidele politice mai importante, prezente in toate cantoanele tarii: Partidul Socialist, Partidul Democrat-Crestin, Partidul liberal-radical (creat prin fuziunea la 1 Ianuarie 2009 a Partidului radicaldemocrat si a Partidului liberal elvetian) si Uniunea democratica de centru, care reprezinta impreuna aproximativ 80% dintre electori. Cel mai important partid non-guvernamental este Partidul ecologist cu 15 deputati in Consiliul national. Daca Constitutia federala recunoaste rolul partidelor politice, odata cu revizuirea ei in 1999, acestea nu sunt insa reglementate la nivel legislativ: nu exista o lege, ca in alte tari, care sa reglementeze finantarea partidelor politice.
Partide
Sigla Grup
Orientare politica
UDC V
Conservator/liberal /suveranist
54 (-4)
5 (-2)
Partidul socialist
PSS S
Social-democrat
46 (+5)
11 (+3)
Partidul liberal-radical
PLR RL
Liberal/radical
30 (-5)
11 (-1)
Partidul radical-crestin
PDC CE
Democrat-crestin/centrudreapta
28 (-3)
13 (-1)
Partidul ecologic
PES G
ecologist
15 (-2)
2 (=)
Partidul verde-liberal
PVL
GL
Ecologist/social-liberal
12 (+9)
2 (=)
Partidul burghezdemocratic
PBD BD
Liberal/conservator
9 (+4)
1 (=)
Partidul evanghelic
PEV CE
Crestin/centru-stanga
2 (=)
- (=)
Lega V
Regionalist/populist
2 (+1)
- (=)
Partidul crestin/social
PCS CE
Crestinism social/centrustanga
1 (=)
- (=)
MCG
Regionalist/populist
1 (+1)
- (=)
Dreapta diversa
DVD V
conservator
- (=)
1 (+1)
Initial, notiunea de partid sau grupare politica in sine, ca si doctrina acestora, nu este la fel de clar stabilita ca in zilele noastre. Alesii schimba epoletii si etichetele politice in functie de criterii ce tin de fiecare canton in parte, de marile probleme politice ale momentului, de afinitati personale etc.
Partidul liberal-radical
PLR a rezultat din fuziunea in 2009 dintre Partidul radical-democrat si Partidul liberal elvetian. Partidul radical-democrat Radicalii, victoriosi in urma razboiului Sonderbund (razboiul civil elvetian 1847), sunt partizanii noilor institutii si a centralizarii Elvetiei. Acestia domina viata politica pana la Primul razboi mondial. Familia liberal-radicala cuprinde in 1848 o aripa radicala, de stanga, si una liberala, de centru. In anii 1860 se formeaza in sinul miscarii o noua aripa de stanga democrata. Cele doua aripi democrata si liberala pierd treptat din substanta, astfel ca tendinta radicala se impune. Crearea grupului parlamentar radical dateaza din anii 1878.
Partidul radical-democrat propriu-zis va fi fondat in 1894. Acesta va dispune de majoritate absoluta in Asambleea federala pana in 1919, si in Consiliul federal pana in 1943. Partidul liberal elvetian Liberalii emerg la sfarsitul secolului XIX si subsista si astazi in special in cantoanele protestante ale Elvetiei romande si in Basel-orasul. Gruparea liberala dateaza din 1893, iar Partidul liberal propriu-zis din 1913. Liberalii sunt continuatorii conservatorilor reformati, opusi centralizarii. Actualmente, cei 4 alesi ai partidului formeaza un grup comun cu radicalii. Mediile protestante sunt reprezentate de un Partid evanghelic, al carui prim parlamentar este ales in 1919 (sub eticheta de Partid crestin-protestant).
Partidul a manifestat intre 1957 si 1971 o tendinta crestin-sociala, lucru la care se va face referinta in numele partidului. Aceasta aripa ramane prezenta si continua prin intermediul Partidului crestin-social in cateva cantoane romande, printre care Valais si Jura. Partidul crestin-social se va desprinde pana la urma de Partidul democrat crestin si se va organiza la nivel federal. O alta aripa se va distinge incepand cu 1994, luand numele de Partidul popular catolic, inainte de a deveni Partidul crestin-conservator. Acesta promoveaza ideea unei societati religioase si conservatoare si este implantat mai ales in catoanele germanice.
Extrema stanga
Organizatiile progresiste din Elvetia (POCH) au avut cativa reprezentanti in 1987, dar pe parcurs membrii acestora au fost integrati formatiunilor ideologic vecine. Acelasi lucru s-a intamplat cu Partidul socialist autonom din Ticino, o alta organizatie aparuta pe fondul miscarilor marxiste din anii 1968.
Verzii liberali
Verzii liberali reprezinta un partid creat in 2004 la Zurich. Majoritatea membrilor fondatori sunt fosti Verzi care estimeaza ca dincolo de ecologie, ideologia lor politica, in principal la nivel economic, este mai aproape de centru, decat aceea a Verzilor, care se pozitioneaza mai degraba spre stanga. Verzii liberali sunt actualmente reprezentati in parlamentul helvetic prin 12 consilieri nationali si 2 consilieri de Stat, desi partidul nu este implantat decat in 14 cantoane.
Alte partide
Dreapta nationalista a fost reprezentata de primul sau deputat in 1967. In 1971, la un an dupa respingerea initiativelor Schwarzenbach cu privire la atragerea fortei de munca straine, 7 republicani si 4 membri ai Actiunii nationale sunt alesi in Consiliul national. Ei vor forma grupul republican si national. Miscare republicana va dispare treptat si , in 1990, Actiunea nationala preia numele de Democratii elvetieni ( absorbindu-i si pe Vigilii genevezi). Aceasta miscare nu mai este astazi reprezentata la nivel national. Liga din Ticino apare in 1991, dar
nu ocupa decat intre 1 si 3 din cele 10 mandate distribuite acestui canton. Pe de alta parte, Partidul nationalist elvetian isi face o intrare discreta in 2004, promovand 2 dintre membrii sai la nivel comunal.
Alianta independentilor, care aliaza liberalismul economic si progresul social, isi promoveaza primii reprezentanti in 1935. In 1967, miscarea numara 17 parlamentari. Aceasta formatiune promova in mod traditional interesele cooperativei Migros, ai carei sef este si fondatorul miscarii. Alianta independentilor va fi dizolvata dupa alegerile din 1999, deoarece nu mai numara decat un singur reprezentant. Partidul automobilistilor (devenit Partidul libertatii in 1994) a numarat cativa parlamentari intre 1987 si 1999, dupa care esichierul sau politic a fost ocupat de dreapta nationalista Partidul elvetian liberal clasic , fondat in 2010, si cu orientare liberala/libertariana, se revendica din principiile Scolii austriece de economie. Partidul piratilor din Elvetia a fost fondat la 12 Iulie 2009 la Zurich de catre 150 de membri. Fondat dupa modelul Partidului piratilor suedez, el se constituie in principal in Elvetia germanica, apoi din 2010 in cateva cantoane romande. Afiliat Partidului international al piratilor, promoveaza protectia datelor cu caracter personal, controlul si accesul la propriile date cu caracter personal, se opune monopolurilor si militeaza pentru o guvernare transparenta, ca si pentru accesul liber si gratuit la cunoastere si cultura pentru toti.
Partide cantonale
Alianta de stanga Ecologia liberala Miscarea cetatenilor genevezi Miscarea cetatenilor din Vaudois Partidul muncitoresc popular Liga din Ticino
In cantonul Ticino partidele politice trebuie sa comunice Cancelariei cantonale donatiile care depasesc suma de 10.000 de franci elvetieni. In caz de violare a acestei obligatii, contributia financiara alocata grupului parlamentar respectiv poate fi redusa si chiar suprimata. Candidatii la alegeri, sau pentru comitetele de initiativa sau referendare trebuie sa comunice Cancelariei cantonale donatiile care depasesc suma de 5.000 de franci. In caz contrar, poate fi aplicata o amenda de 7.000 de franci. In cantonul Geneva orice partid politic, asociatie sau grupare care dispune de liste de candidati pentru alegeri federale, cantonale sau municipale trebuie sa declare conturi anuale catre Inspectia cantonala de finante, impreuna cu lista donatorilor sai. Donatiile anonime sau sub pseudonim sunt interzise. De asemenea, orice grupare care participa la un proces referendar federal, cantonal sau municipal trebuie sa depuna in decurs de 60 de zile conturile relative operatiei referendare respective, cuprinzand si listele donatorilor, catre Inspectia cantonala de finante. In caz de violare a acestor stipulari, participarea Statului la cheltuielile electorale a partidului politic, asociatiei sau gruparii respective este intrerupta. Conturile depuse si listele de donatori sunt consultabile de catre orice persoana cu drepturi politice din canton. Totodata, trebuie notat ca cuantumul fiecarei donatii nu este mentionat, si ca nu este posibila atribuirea unei donatii donatorului ei, conturile informand doar asupra sumei totale a donatiilor obtinute, si a numelor donatorilor fara asociere directa cu o suma propriu-zisa.
Tribunalul federal a cenzurat ca fiind contrara Constitutiei federale, in speta principiului egalitatii sanselor si celui de proportionalitate, o dispozitie a unei legi a cantonului Ticino care prevedea un plafon maximal de 15.000 de franci pentru contributiile persoanelor terte la finantarea campaniilor electorale a unui candidat la alegerile cantonale.